Aburii cafelei se ridicau și se scurgeau ca un rău binefăcător, ademenindu-mă, prinzându-mă în vârtejul lor amărui.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cu gândul dus...
Stau cu gândul dus...
Aleargă în tromba albicioasă
A aburindei cafele
Și visele mele...
Vârtejul transcendental
Caută înfrățirea cu absolutul.
Eu sunt începutul!
Punctul "0" în care
Se stinge o lacrimă,
Se ascunde o mare...
....................................
Nu mă ascundeți în tăcerea
Din jurul vostru!
Voi erupe-ntr-o zi
Și transcendent mă voi înălța
Către stele,
Ca aburul cafelei
Din oricare clipă când
Stau la masă cuminte, visând...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O ploaie măruntă, aluneca într-un dans agresiv, prinzându-mă în vâltoarea ei, încovoindu-mi pleoapele, nelăsându-le șansa de a se deschide. Încă mă simțeam obosită.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața aceea
O dimineață toridă...
Aburii cafelei ne prind în energii
Pe care le vizualizăm
Doar cu ochiul non-carnal.
Energii neconvenționale,
Paralele cu paanormalul,
Ivite din motorul-oglindă...
Ne atașem energiei acesteia
Devenind necunoscute ce escaladează viitorul
Cu exuberanța unui îndrăgostit.
N-aș putea să vă mint!
Suntem ca niște electroni liberi
În jocul tăcerilor
În care croim visuri pentru adulți.
Umblăm printre stele, desculți...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Priveam prin fereastra deschisă miliardele de licurici intregalactici ce se aventurau pe necuprinsul albastru, desenând linii frânte, fulgere vii rămase să vegheze întunecarea. Cerul înstelat era orizontul spre care zburam, prinzându-mă de vise bălăcite în necunoscut.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am închis ferestrele... valurile de perdele se ridicau neiertător dincolo de marginile lor... Un moment de respiro, apoi deveneam recepționerul S. O. S.-urilor din afară. O frunză se zbătea ca un muribund, prinsă în grilajul metalic al ferestrei.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar cum soarele izbucnește de fiecare dată victorios, după ploaie, tot astfel, energia acumulată în timpul somnului, îmi dădea forța epuizării unei noi lupte, a zilei de după noapte, a orelor ce se scurgeau în același sens neiertător și grăbit.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tablou de toamnă
Dans de culori...
Ploaia cade-n cascade,
Miruind omenirea
Cu lacrimi cerești.
Frunzele valsează - un poem,
O iubire - chihlimbar de povești.
Ramuri se frâng obosite,
Se-apleacă în rugi,
Pe alei prăfuite.
Sângele pământului curge în must rubiniu.
Nuci și gutui cu miros amărui
Parfumează tăcerea.
Catapeteasma de nori,
Ca un voal de mireasă,
Ne cade pe față.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate că toată Italia o să devină ca Sicilia... Oamenii de știință spun că zona cu palmieri, adică clima care favorizează creșterea palmierilor, vine în sus, către nord... Eu în schimb zic: zona cafelei tari, a cafelei concentrate... Și urcă precum mercurul unui termometru această zonă a palmierilor, a cafelei tari, a scandalurilor: sus, sus în Italia și deja a trecut de Roma...
Leonardo Sciascia în Ziua cucuvelei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Cavalerul si moartea" de Leonardo Sciascia este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Literă de miere
S-au scurs din ceruri,
Ca dintr-o călimară, cu tușul risipindu-se-n valuri,
Litere ruginii.
Chihlimbăii poeme, ca niște râuri cu susul în jos,
Căutându-și esența,
Se lăbărțau înălțându-se către cer.
Se ridicau în vârtejuri
Spre o destinație necunoscută.
Și castă...
Lacrimi de miere curgeau
De pe-ntinderea-albastră...
Am luat tocul și am scrijelit pe pereți
Pașii incerți.
M-am poticnit ca un nou-născut.
Literele de miere s-au risipit în sufletul meu,
De aceea scriu despre mine și despre toamnă mereu.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aburii ce se ridică dintr-o boltă murdară sunt tot așa de curați ca și aburii ce se înalță din cel mai limpede râu...
aforism celebru de Lucian Blaga din Pietre pentru templul meu (1920)
Adăugat de Cabiaglia Savin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la 
Epigramistei Rodica Nicoleta Ion
De este vară cu Rodica Ttot,
Să spun ceva de rău, precis nu pot,
Iar aliate în acelasi job
Pe mine, sigur, mă vor face... zob!
epigramă de Vasile Vulpașu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vârtejul artei
Vai gaura albă a paginii goale
stârnește-n cerneală rotocoale
distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (16 august 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cafea
Îți sorb iubirea-n picuri cafenii,
Din ceașca pictată-n roșu-mac,
Prin aburii cafelei cu iz de poezii,
Îți savurez privirea de caimac.
Șuvițe crețe din părul despletit,
Se scurg pe umerii de catifea,
Dulce și amăruie, te-am sorbit,
Ca pe o picătură aromată de cafea.
În zațul negru de pe fundul cănii,
Surâsu-ți văd și părul despletit,
La glezna ta smerit eu fac mătănii,
Jurând pe veci să îți rămân iubit.
poezie de Paul Aelenei din Toamna Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mirosul hameiului amărui
Sub coroana salciei învăluite-n iederă
Ne-adăpostim de furtuna năvălind buzău,
cu mantaua-întinsă pe umerii noștri
și cu brațele mele-n jurul mijlocului tău.
Iertare. Am greșit. Nu iedera-înconjoară,
împletindu-și corzile-înflorite salbă,
bătrânul trunchi, ci hameiul amărui, amețindu-mă!
Hai, să-întindem mantaua pe iarbă....
poezie de Boris Pasternak, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Doctor Zhivago Paperback" de Boris Pasternak este disponibilă pentru comandă online la 73.99 lei.Remember
Pe ceruri curg, zadarnic spre-napoi
Azi, picături de vis cu iz tomnatic,
Noi suntem prada timpului din noi
Privim înlăcrimați, cu gând apatic.
Curg lacrimi iar din fructul de gutui
Și a căzut și bruma tinereții.
Noi am rămas cu gustul amărui
Ce pavatează anii bătrâneții.
Mai rătăcim... Aleile-s pustii
Iar fără noi și băncile-s mai goale...
Ne amintim de când eram copii
Furând în treacăt câte-o sărutare.
Râuri chihlimbării se risipesc
Și geana zării lăcrimează lin.
Doar pruncii-ascunși în noi, de-acum trăiesc,
În timp ce noi mereu îmbătrânim.
La tâmple trec ninsori... riduri adânci
Ne stau zălog. Oh, da, îmbătrânim!
(De ce-n adâncul sufletului plângi?!)
"Remember"! Vă-ntrebați cât suferim?!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agonie de toamnă
Cerul și-a prelungit agonia...
Poemele izvorâte din frunze
Sunt în ediție limitată.
Arcușul e înnodat în trei,
Sau în patru, nu știu nici eu...
Ramuri distorsionate și reumatice
Stau hotar
Între cenușa durerii și cer.
Din pleoapele grele
Cad lacrimi de jar.
Haosul ne cuprinde trupurile,
Fuzionează cu ele...
M-ați izgonit către stele...
Mi-ați împletit gândurile!
Sufletul este vioara întâi...
Mi-e chipul aramiu, amărui...
Privesc autoportretul
Și acuz singurătatea ce i-a pictat
Trăsături reci, prăfuite,
Găsite la anticariat.
E toamnă... sunt obosită!
Poate mâine nu va mai fi la fel.
Adoarme condeiul pe buze de sânger,
Adoarme și umbra-n penel...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Părintelui Arsenie Boca
Mi-îndrept genunchiul, Sfinte, către Tine...
Părinte blând și binefăcător.
Ardealul te-a primit cum se cuvine.
Puțini te cheamă-n suflet, mulți te vor.
Ai răscolit adâncurile stranii
Și plângi uitatul suflet de copil,
Dar faci minuni de dincolo de moarte
Cast slujitor, tăcerilor martir.
În sufletu-mi, te rog, te-adăpostește,
Căci am nevoie de iubirea ta,
Credința ca un mugure mustește
Pentru cei care cred neindoiește
În viața și în nemurirea ta.
Și dă-mi o picătură din lumina
Divinului și tainic împrejur,
Mă iartă, Sfinte, roagă-mi Tu de bine,
Căci te voi însoți pe-al vieții drum.
Doamne, dă iubirea Ta
Celui care azi ți-o cere,
Celor care nu te știu,
Pentru-a te găsi odată
Spre a nu fii... prea tarziu!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ocean de frunze
Ocean de frunze... Un plămân bolnav
Pulsând în ritm c-o inimă bătrână...
Geamul planetei pământiu, concav,
Sub greutatea morții se sfărâmă.
Lacrimi cerești... Apus împodobind...
Atâtea amintiri ne stau în cale...
Însăilat cu ramuri, suferind,
Lăsând în urmă aminitiri solare,
Trotuaru-ndoliat de pași grăbiți,
Cast, asudând, un înger imprimat
Pe pleoapa gri închis a unei stânci,
Cu ramuri ude iar a desenat.
Se-nalță fum... Din arămiu covor
De pete sângerii, tușați cu taină
Se scurge-n noapte gândul meu de dor
Împodobit cu muguri de aramă.
Miroase iar parfumul de gutui
Și-o ceață deasă anii mi-i cuprinde
Se stinge-n suflet mustul amărui
Eu umplu coșul vieții cu merinde.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ruginiu de toamnă
Frunze cu dantelă de foc,
Buchete de sângeri
Și corolă de îngeri,
Trenă de chiglimbar și de jar,
Pe umeri purtând
Goana nebună a cailor
Abia pregătiți
Pentru concursul de călărie.
Foșnet de cenușie hârtie
Și lacrimi, urme de pași,
Tăcerea trecând prin oraș...
Ferestre tremurând zgribulite
De aduceri aminte.
Grija zilei de mâine,
Miros amărui de nuci și gutui.
Must sângeriu, pregătind
Un nou suicid...
Jad și arcuș, un cânt de viară
Îngenunchind la patria-mamă.
Simfonie și licăr de foc,
Dans nebun, dans feeric,
În soba abia îmbrăcată
În mantie trandafirie,
Iaar eu, mesagerul sfielnic
Ce trece cu toamna spre mâine,
Un fluture-înger
Cu aripi de lut și de pâine,
Mă aplec transcendent
Spre crisalida din
Inconștient...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rodica
nu mă apucase frica
de rodica
dar plângeam cu ochii în geam
de rodica
nu mă apucase
nici ea de picior așa cum se-ndoaie prin
rodica frica
de măduvă
frica
de rodica pe post
de directoare de școală gimnazială
aproape primară
rodica fiind
doar
rodica
ea fiind și eu fiind
doar
o
femeie
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!