Anunţ publicitar electoral

Fac cu drag la toţi servicii,
Mă descurc conştiincios,
Satisfac orice capricii:
Strig şi "sus", dar strig şi "jos"!

epigramă de Gheorghe Enăchescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

din când în când răscolesc străzile de tramvaie prea obosite
apoi sap de nebun în căutarea trăsurilor fermecate
şi strig şi strig şi strig prin mine
după lumi nenăscute
de mă doare ecoul din inimă

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul

În faţă e un perete Eu strig...
Perete! Perete!
Ecoul se întoarce...
Om! Om!
Eu strig...
Strig! Strig!
Ecoul se întoarce...
Tac! Tac!
Eu râd.
Ecoul plânge.
Apoi alerg pe coama lui şi culeg antene
Ecoul se aude în turla bisericii
cum sădeşte vibraţii în clopote
Eu strig...
Eu! Eu!
Ecoul se întoarce...
Tu!
Eu strig..
Tu! Tu!
Ecoul râde şi plânge
şi se întoarce
şi pleacă!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De dor...

Pântecul mamei nu mi-a fost căuş
dar dorul de tine îmi este
un cocon... fierbinte
degeaba strig!
mă simt încolţită de orice asfinţit
şi de florile ce cresc gigant pe morminte!
unde-mi eşti când te strig?
caută-mă într-un poem
eu nu mai sunt Eu-
ochiul tău nu mi se-nchide!
nu vezi că-n orice dor
şi-n orice gând al meu
strivesc cuvinte?

poezie de Daniela Pârvu Dorin din personale, Amprente
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar chestiune de transfer de suflet

Mi-a răsărit din suflet azi, o zi
Şi-i o altă prima, dintre aproape patru sute
Ce se vor scurge inexorabil, ca şi alte multe,
Oricât aş fi de indiferent sau m-aş împotrivi.

Şi uite aşa, am suflet mai uşor,
Sunt tot mai cast, evlavios, mai bun
Pe-o alee, cu o singură ieşire, al meu drum...
Mă "duc" să-ndeplinesc, rol neştiut, sârguitor.

Noroc că am o consolare, insuficientă,
Că sunteţi toţi cu mine, în acelaşi "tren"...
Rămâne dac-aveţi bilet de clasa l-a, cu antren,
Sau sunteţi numai toleraţi de-un naş, aşa de experienţă.

Ce dificilă este alegerea, când nu-i niciuna
Şi orice ai face, sănătatea, banii-s stabilite
Printr-un ciudat rostogolit de zaruri azvârlite...
Ce dă oricum, doar două numere de combinat, totuna.

Sunt, tot, doar zeci şi unităţi d-un cont irefutabil,
Fac parte din mulţimi de ciclu-n dispariţii;
Încerc să pun lipici de dor şi drag din trup, prin repartiţii...
Oricum e perisabil şi sunt totuşi eu, helas, irepetabil.

În fond se spune, fiecare zi-i câştig
De exponat, mai mult sau mai puţin, prin etalare
În fund de raft sau la vedere, dintr-o întâmplare...
În rest, rămâne esenţial doar sufletul, pe care la plecare o să-l strig!

Şi o să-l strig şi o să-l strig şi o să-l strig şi o să-l strig şi o să-l strig...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 ianuarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O strig s-audă tot văzduhul

O strig s-audă tot văzduhul:
Acest volum de epigrame
N-o să-l dau gratis nici la dame,
Ci doar săracilor cu duhul.

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ai realizat că eşti femeie

mai întâi ţi-ai pus o frunză de vie
încă era vară în trupul tău
iar eu aşteptam cu nerăbdare toamna
ceasul strugurilor copţi
...................................................................
din când în când răscolesc străzile de tramvaie prea obosite
apoi sap de nebun în căutarea trăsurilor fermecate
şi strig şi strig şi strig prin mine
după lumi nenăscute
de mă doare ecoul din inimă
..........................................................
apoi s-au găsit destui care să facă o modă
din schimbatul frunzelor
chiar cu mult înainte de inventarea soldărilor

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te strig ...

Te strig imensitate a sufletului meu,
În primeniri de ziuă să mă renaşti din rouă.
Fă inimi rânduite să cânte amândouă,
Ca-ntr-un acord frenetic al lirei lui Orfeu!

Te strig intensitate a dorului nebun,
Deschide-ţi larg fereastra spre limpezite ceruri
Şi din seninul bolţii înşiră-mi giuvaieruri,
Cu care-aş vrea destinul iubirii să îmbun!

Te strig nemărginire a timpului hapsân,
Întoarce iar clepsidra şi slobod lasă ceasul
Şi-n contopiri divine, când ni se-nalţă glasul,
Aşterne-mi infinitul sărutului pe sân.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A strigat suspin

Îţi strig, bună seara, mămică!
Eu sunt amintirea, sunt dorul...
Venisem pe drum de urzică,
Să-ţi umplu cu soare pridvorul...

Îţi strig, sărut mâna, mămică!
Venisem cu apa la mal,
Să plâng cum plângeai singurică,
Pe vânturi şi ger de opal...

Îţi strig, bună seara, mămică!
Sunt dragostea ta, sunt feciorul,
Venisem pe aripi de frică,
Să-ţi mângâi, în noapte, fiorul...

Îţi strig, sărut mâna, mămică!
Eu sunt amintirea, sunt dorul...
Venisem pe drum de urzică,
Să-ţi umplu cu soare pridvorul...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Calvarul năzuinţelor (2009)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lozinci... lozinci...

"Să trăiască! Să-nflorească
Ţara noastră românească!"
Iar eu strig şi strig cât zece:
Dar pe rod, pe rod când trece?!

epigramă de Grigore Nedelcu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singur în faţa mării

Parcă marea se varsă în cer, e atât de întunecată,
Parcă însăşi vocea mea pe această faleză pustie
Ar fi şuierul mării. Cuvinte aruncate în valuri
Şi în văzduh, ca dintr-o pâlnie vorbitoare,
Ca dintr-un laringe de piatră,
Nu le aude nimeni şi nici nu le înţelege,
Sorbite de apă, de vânt, ca de o pungă,
Ca de propriul lor sens. Strig
Singur în faţa mării, şi în faţa mea
Eu îmi strig mie.
Privesc ţărmul pe sute de kilometri distanţă:
Din loc în loc oameni singuri
Care nu mă aud. Marea
Loveşte digurile, faleza, vapoarele. Şi strig, şi strig,
O muzică uriaşă se rostogoleşte spre mine.

poezie de Mircea Florin Şandru din Faţa ascunsă (2010)
Adăugat de Carmen2015
Comentează! | Votează! | Copiază!

El: Dacă te ating, ce faci?
Ea: Îl strig pe bunicu'.
El: Dacă te sărut, ce faci?
Ea: Îl strig pe bunicu'.
El: Dacă te dezbrac, ce faci?
Ea: Îl strig pe bunicu'.
El: Dar de ce tocmai pe bunicu', dragă?
Ea: Pentru că-i surd.

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Fac apel la diferenţa
Dintre lume şi creştini
Şi strig -"sare!", strig -"lumini!"
Şi-apoi motivez absenţa:
-"Chinuiesc printre străini!"–(2Pet.2,8)
Dar, mă rog ca "Dimneaţa"
Să nu-i prindă-ntre păgâni.

poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Narcis Lazarescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adjudecat

Transformă clipa în amintire, căci altfel o vei pierde
Striga spre mine,

Sobri, pe jilţuri,
Stau ceilalţi,

"O transform eu în umbră!"
Strigă cel negru de el

"O transform eu în neclar!"
Strigă cel gri de tot şi de toţi,

O transform eu într-o uitare
Ce mi-o voi aminti
Strig eu,
Sunt amintirile mele,
Strig eu,

Tranform-o o dată,
Spuse fericirea
Transform-o de două ori,
Transform-o de trei ori,

Adjudecat...

poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să strig sau să scobor?

Să strig sau să scobor
În întunericul de nepătruns
Al fiinţei mele...

Să tac sau să mă-nalţ
Până la cer şi mai departe
Căutător de stele...

Să văd sau să privesc
Prin oameni, lucruri, vieţi
Mi-ar fi totuna...

Să simt sau să rănesc
Să tai în carne vie răul
Şi minciuna...

poezie de Klara Papuc
Adăugat de Karla
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prăpastie de unde strig

Degeaba merg, nici un drum
nu vrea să mai ştie de mine.
Prăpastie de unde strig
este mila
prin care vremelnicia
sapă cu lacrimile mamei
tuneluri infirme.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strig cuvântul în pustiu

Strig cuvântul în pustiu
Pe sub cerul siniliu,
Şi te-ntreb: E prea târziu?
Prea târziu e să mai sper
Să dezleg al tău mister,
Sau pierd vorba în eter?
Vorba în eter s-a dus
Cât ai răsuci un fus.
E tăcerea mai presus?
Mai presus să fie-apoi
Inima ta ca de sloi,
Când iubirea mea-i în toi?
Strig cuvântul în pustiu,
Guraliv ca un scatiu,
Şi te-ntreb: E prea târziu?

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt, strigăt

Lăsaţi-mă să strig, să răbufnesc şi să mă audă toţi
Cei ce i-am cunoscut, le-am atins păr, m-am sprijinit pe umăr,
Căci nu-i găsesc, nu ştiu de sunt plecaţi... a, nu, nu-s morţi
Să rămân un nebun stingher, doar să mă vait, să număr.

Lăsaţi-mă să strig imagini rătăcite în morfină,
Ce mi-o fac singur, frământându-mi gând, un narcoman
Ţinând în mână o ciornă cu iscălituri dintr-un seif de-o inimă vecină...
Oprit din drumul diligenţei prin pustiu, cu visele într-un han.

Lăsaţi-mă să strig, să urlu din tot ce-am mai profund în mine,
Ca un cadet ce-a trecut test, cu crez că lumea-n ţel e simplul caporal,
Să îndrept lângă foi, foi, foi, romanul vieţii ce-am în serpentine...
Să fiu o hartă din atlas, eu, amintirea... îşi căutând natal.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capricii feminine

Capricii feminine

Se plânge-o doamnă că-i "surcică";
Mai rar, cu un aşa alean!
Înseamnă asta, vasăzică,
C-ar vrea să fie... un buştean.

epigramă de Gheorghe Pârlea
Adăugat de Gheorghe Pârlea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi plac saloanele de înfrumuseţare. Îmi place să depind cât mai puţin de servicii exterioare şi mă descurc singură.

citat din Carmen Brumă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecou...

În cea din urmă bătaie a orei,
întind mâna către tine
începutul şi sfârşitul meu.
închid ochii şi strig:
"Şi acum, încotro, umbră?
în ce prăpastii să-mi uit sufletul?"
În cea din urmă răsuflare a ta
ascund lacrimile de piatră ale clipei...
Strig spre tine, dar ecoul ţi-e mut.

poezie de Raluca Ştefania Mihai
Adăugat de Ana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!