Unui poet al muzei distante

Privesc cu nostalgie spre Fondul Literar
Şi simt cum mă-mpresoară îndemnul temerar:
Aduceţi-mi răsplata cât încă mai sunt viu
Întâi pentru proiecte, şi-apoi pentru ce scriu!

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet al muzei distante

Privesc cu nostalgie spre Fondul Literar
Şi simt cum mă-mpresoară îndemnul temerar:
Aduceţi-mi răsplate cât încă mai sunt viu
Întâi pentru proiecte şi-apoi pentru ce scriu!

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet care a devenit membru al Fondului Literar

Am devenit şi membru la Fondul Literar,
Un gest târziu şi totuşi... destul de necesar!
Nu pentru setea mea de glorie postumă,
Cât pentru legătura dintre poet şi... sumă!

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubitul meu este departe peste-oceane

Iubitul meu este departe peste-oceane,
Iubitul meu este departe peste şapte mări,
Iubitul meu este departe peste oceane,
Oh, aduceţi-mi iubitul de dincolo de zări...

Aduceţi-mi, aduceţi-mi iubitul înapoi,
Oh, aduceţi-mi iubitul înapoi acasă.
Aduceţi-mi, aduceţi-mi iubitul înapoi,
Oh, aduceţi-mi iubitul înapoi acasă.

Azi-noapte cum dormeam pe perna mea,
În patul mai larg decât fără de nave-un port,
Azi-noapte cum dormeam pe perna mea
Am visat că iubitul meu e mort.

Aduceţi-mi, aduceţi-mi iubitul înapoi,
Oh, aduceţi-mi iubitul înapoi acasă.
Aduceţi-mi, aduceţi-mi iubitul înapoi,
Oh, aduceţi-mi iubitul înapoi acasă.

NB. Pentru auditie, Mitch Miller:

www. youtube. com/watch? v=Io9MPyXE2K0

cântec, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joi

Eu încă scriu pentru tine
Lungi poeme cu vremuri bune
Inventez pretexte de bine
Colorate cu sâmburi de tăciune

Şi mai scriu şi pentru mine
Incantaţii de fericire
Rupte din soare apune
Sperând să mai cred în iubire,

Eu încă mai scriu pentru noi
Pentru tot ce a fost nefiind să ne fie
Pentru viaţa de aici şi apoi
Eu încă mai scriu pentru ziua de joi....

poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunoscutul istoric literar Al. Piru a scris şi un roman - Cearta

Mulţi au dorit cu Cearta să-l doboare,
Dar el nimic, băţos, tot în picioare!
Şi dacă judec bine, pe-al nostru fus orar
Trăieşte doar un singur... istoric literar!...
P. S.
Umblă vorba printre spini:
Piru are rădăcini!

epigramă de Valeriu Bucuroiu (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet

Muri lăsând pentru vecie
Dorinţa formulată clar:
Ultimul drum al lui să fie
Şi pe la... Fondul literar.

epigramă de Ion Ruş (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie

peste fiecare clipă petrecută
într-o lume ce-o credeam iubire
s-a lăsat o nostalgie aşternută
peste colţ de suflet şi de fire

... nostalgie, nostalgie, nostalgie
Înrămată în formele tăcerii
nu -mi mai lua din clipele uitării
vamă în favoarea veşniciei...

nostalgie, nostalgie, nostalgie
sentiment al naibii de himeric
cu sclipiri de negru cu isteric
pe albastrul pur al nebuniei...

nostalgie, nostalgie, nostalgie
soră dreaptă cu melancolia
lacrimă curgând pe isteria
unei stânci de albă gelozie

nostalgie, nostalgie, nostalgie...

poezie de Iurie Osoianu (4 iunie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru autorul volumului "Propoziţii"

E bine c-ai avut ambiţii
Şi-ai strâns, în diferite faze,
Atât de multe Propoziţii,
Dar încă n-ai ajuns la... fraze!

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Critic literar la... stomatolog

Ca şi critic literar,
Cu durere şi aplomb
Constat: Este temerar
Medicul stomatolog.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie însumi

Pe aşchia impulsului de-o clipă,
Eu nu fac niciodată legământ,
Prefer să fiu blamat pentru risipă...
Risipa de a fi aşa cum sunt!

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Palatul de Justiţie (2001)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada cercului închis

Aici am trăit, am iubit şi am plâns,
Cercu-i încă închis, fânu-i încă nestrâns
Toamna-mi bate în geam dar de ce s-o primesc?
Încă nu sunt sătul de ce am sau privesc,

Încă simt, încă ard, încă pot auzi
Paşii tăi, strecuraţi printre noapte şi zi,
Până ce nu mai ştiu dac-ai fost, dacă eşti,
Prea de cât mă robesc unor paşi femeieşti,

Unor ochi, unor sâni, unor glezne şi-apoi,
Unor semne, mai vechi, de pe umerii goi,
Despre-al căror trecut cine poate vorbi,
Dacă nu cel sortit să te poată iubi?

poezie de George Ţărnea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: Simt durerea care încă nu s-a născut! Pentru că sunt matricea vieţii...

replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul spre steaua mea

Rădăcinile mă ţin legată
N-am puterea să mă smulg şi-aş vrea,
Să mă rătăcesc prin lumea toată.
Nu vrea să m-ajute cineva?

Aduceţi un val să-mi surpe malul,
În derivă tot plutesc şi-aş vrea
Să-mi găsesc un port să-mi las amarul.
Nu vrea să mă înece cineva?

Aduceţi-mi o secure lată
Să ciopliţi din mine toţi aş vrea,
Să fiu crucea unui vis o dată.
Nu vrea să mă poarte cineva?

Aduceţi-mi o făclie aprinsă
Rug în noapte să devin aş vrea,
Că de-un veac tot ard deşi sunt stinsă.
Nu vrea să m-aprindă cineva?

Aduceţi-mi un potop de stele
Veşnicia s-o împart aş vrea,
Tot întind tăcut mâna spre ele.
Oare o s-ajung la steaua mea?

poezie de Luiza-Adriana Grama din Drumul spre steaua mea
Adăugat de Cristian Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-I mulţumesc, mă simt dator!

Când îmi îndrept puţin privirea
La tot ce am în jurul meu,
Mă simt dator, cu mulţumirea
Să mă întorc spre Dumnezeu.
Că tot ce-am întâlnit în cale
Şi tot ce încă întâlnesc,
E opera iubirii Sale...
Eu pentru asta-I mulţumesc!

Când văd un firişor de iarbă,
O floare simplă când privesc...
Un crin din câmp în haină albă...
Mă simt dator să-I mulţumesc!

Când lanuri văd cu spice pline,
Privind la mlădierea lor,
Văd pâinea zilelor de mâine...
Să-I mulţumesc, mă simt dator!

Iar când în clipe de-nserare
Văd bolta cerului senin,
Cu candelabru-n tremurare...!
Eu vreau să-I mulţumesc deplin.

Şi pentru freamătul pădurii,
Şi pentru murmur de izvor,
Şi pentru tainele naturii,
Îi mulţumesc! Îi sunt dator!

*
Sub semnul de recunoştinţă,
'Nainte-Ţi, Doamne, mă închin...
Eu vin din suflet cu credinţă,
Pios să-Ţi mulţumesc deplin!

O, şi-ntr-o sfântă dimineaţă,
Când tainic zorii se ivesc,
De tot ce-am întâlnit în viaţă
Şi-atunci eu vin să-Ţi mulţumesc.

poezie de Emil Bulgăr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privesc la fratele ce tace

Privesc la fratele ce tace
când mulţi îi spun în faţă: tu!
– El poate îndura ocara,
el poate – dar eu încă nu!

Privesc la cel ce nu se plânge
când i se fură tot ce-avu.
– El poate duce nedreptatea,
el poate – dar eu încă nu.

Privesc la cel ce nu întoarce
cu rău, cui răul i-l făcu.
– El poate iertător să rabde,
el poate – dar eu încă nu!

Privesc la cel ce are milă
de blestematul ce-l bătu.
– El poate, paşnic, să se roage,
el poate – dar eu încă nu!

Privesc la cel ce moare-n pace
spre slava care şi-o ceru.
– El poate, Doamne, să Te vadă,
el poate – dar eu încă nu!

Isuse, Doamne, mi-e ruşine
când mă gândesc la ce-ai spus Tu.
– De ce eu nu privesc la Tine,
de ce el poate – şi eu nu!?

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia (întâi mărul...)

Femeia
I

întâi mărul.
pomul cu braţele întinse spre cer
şi-apoi ea. mugur pe ramură
deschizandu-se-n floare sub ochii lui,
apoi mătasea atingerii…
roşul buzelor arse de soare
şi-apoi mărul. mărul însuşi
din care-ţi doreşti cea dintâi muşcătură;
apoi mustul ce-ţi curge dulce printre dinţi
pe bărbie, pe gât, pe umeri
şi-apoi toată acea răcoare
umezire pătrundere simţire trăire
icnetul mărului strivit
şi-apoi ca o muzică desăvârşită
însuşi geamătul, întâi puternic
apoi treptat, treptat, stingându-se…

si-apoi alt arbore,
altă ramură,
alt mugur.
altă floare…

poezie de Valeria Tamaş
Adăugat de valeria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea

S-a rupt peniţa, e târziu...
Încerc, dar nu mai pot să scriu.
Nici gândurile nu mă iartă.
Stau, mute, la a vieţii poartă.

Privesc la firul verde, mic,
Şi-aş vrea o strofă să-i dedic,
Dar mâna-mi cade-ncet în poală
Şi coala-i albă, şi e goală...

Privesc în jos, privesc în gol
Şi simt cum doru-mi dă ocol
Şi-apoi mă -nchide într-o cuşcă
Şi-ncet şi-adânc din mine muşcă...

Îmi stau cuvintele în gât,
Prin suflet mi s-au tot târât
Şi-ar vrea să le ofer o scară
Să urce-n vârf de primăvară...

poezie de Lidia Iustina Terecoasă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privesc...

Privesc spre zarea îndepărtată,
Şi aud cum liniştea se aşterne.
Mă uit la omul care a fost odată,
Şi văd prin versuri cum discerne.

Privesc des spre zorii dimineţii,
Şi aştept cu multă nerăbdare...
Poeziile sale sunt râurile vieţii,
De unde mă adăp cu încântare.

Privesc spre locul care o să vină,
Şi observ că, el este deja prezent.
În jurul său este numai lumină,
Luceafărul străluceşte-n testament.

Privesc spre marea învolburată,
Prin care Eminescu ni se arată...
Constat că spiritul lui încă trăieşte.
Azi, la 170 de ani, el ne zâmbeşte!

poezie de Ovidiu Kerekes (15 ianuarie 2020)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Detaşare absolută

Stau şi privesc
Cum lumea se frământă
Cum toţi sunt trişti şi fără chef trudesc
Cum astăzi şi speranţa pare frântă...
Stau şi privesc.

Stau şi privesc
Cum unii mor de foame
Cum alţii tot mai mult se îmbogăţesc
Cum pe Pământ sunt mii şi mii de drame...
Stau şi privesc.

Stau şi privesc
Cum încă sunt războaie
Cum inimile încet se împietresc
Cum nici iubirea nu le mai înmoaie...
Stau şi privesc.

Stau şi privesc
Cum ne-avântăm spre stele
Cum sume mari de bani se cheltuiesc
Cum unii au ajuns doar os şi piele...
Stau şi privesc.

Stau şi privesc
Cum mulţi se nasc şi mor
Cum alţii fără niciun rost trăiesc
Cum viaţa trece iute ca un nor...
Stau şi privesc.

poezie de Octavian Cocoş (1 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâi râvneşti plăceri

Întâi râvneşti plăceri,
Apoi trai lin; şi-apoi
Acele leacuri mici
Care răpun durerea;

Şi-apoi, să poţi dormi;
Şi-apoi (de va dori
Aşa Inchizitorul)
Să poţi muri cum vrei.

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Leon Leviţchi şi Tudor Dorin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!