Numai o clipă
Când ai pierdut în astă lume
Orice speranță, orice dor,
Când știi ce grabnic trece iarăși
Tot ce-ai avea în viitor,
Atunci, nu ceri eternitate
De la o floare ce-a-nflorit.
De ea te bucuri cât trăiește
Și n-o mai plângi, de-a veștejit.
Nu ceri credință neschimbată...
Nu ceri amor pân' la mormânt,
Căci știi, că raiul se coboară
Numai o clipă pe pământ.
poezie celebră de Matilda Cugler-Poni (1875)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Durerea
Îți mai aduci aminte de-un timp, ce nu mai este?
Mai știi acele locuri, unde ne întâlneam?
Și n-ai uitat-o încă acea dragă poveste
De vecinică iubire, ce-n taină ne spuneam?
Poveste-așa de dulce, șoptită în deseară,
Când păsările cântă c-un glas fermecător,
Când toate-ți par eterne, și flori, și primăvară
Și scumpa ta speranță și junul tău amor!
Cu inima fierbinte și plină de credință
Te-arunci în lume-atuncea și speri că-i birui
Și crezi că pentru tine, prin slaba ta voință,
Chiar legile naturii în cale s-or opri.
O, amăgiri nebune! Când vine toamna rece
Și frunzele pe arbori încet îngălbenesc,
Cum plec atunce toate ca visul care trece
Lăsând numai durere în pieptul omenesc.
Căci numai ea-i eternă; durerea nu se stinge,
Durerea ne petrece prin viață la mormânt,
Purtând pe cap coroana-i de lacrimi și de sânge,
Ca semn al stăpânirii ce are pe pământ.
poezie clasică de Matilda Cugler-Poni (1872)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne ceri să Te reprezentăm...
Ne ceri să Te reprezentăm
Oriunde-am merge-n lume
Ne ceri, Isuse, s-arătăm
Celor pe care-i căutăm
Credință nu renume.
Ne ceri să-Ți fim ambasadori
Să-Ți răspândim programul
Despre cereștile splendori
Să poată fi biruitori
Cei ce formează neamul.
Ne ceri să proclamăm cu zel
Despre iubirea-Ți jertfitoare
Ca să răspundă la Apel
Acei ce încă n-au un țel
Și n-au nici sărbătoare.
Ne ceri să promovăm plenar
Decrete-n Slavă concepute
Să fie îmbrăcați în har,
Să vrea să meargă la altar
Cei ce-au ales străine rute.
Ne ceri să spunem tuturor
Că doar traseu-ngust conduce
La ape din ceresc Izvor,
La unicul Mântuitor,
La jertfa sfântă de la cruce.
Ne ceri, Isuse, azi ne ceri
Să-Ți reflectăm suflarea
C-așa primi-vom, iar, puteri
Și iar crea-vom primăveri
Ce vor orna lucrarea.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (14 decembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Imi ceri prea mult
îmi ceri prea mult;
nu cred că am să pot vreodată
să rup din cerul meu o stea
și-o lună, totodată.
pe cerul meul nu este lună,
a fost furată când îmi era aproape
însă am înțeles motivul,
era iarnă,... era noapte.
dar stele mii și mii se nasc
cu fiecare clipă care trece
și nu le vrei, nici nu îți plac
căci era iarnă,... era rece.
îți pot da soarele de vară
și stele-o mie legate într-un cult,
de nu le vrei, îți spun cu îndrăzneală,
îmi ceri prea mult.
poezie de Marta Carmen Ioana
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubiți cu toții
Pasările cântă pe crengi înverzite,
Fluturii se-ngână de pe flori pe flori,
Tainic trec prin aer șoapte fericite,
Cât cuprinde ochiul, ceru-i făr' de nori.
Dulce primăvară, drag vis de iubire!
La zâmbirea-ți blândă, iarna a plecat,
Cât era de lungă, plină de jălire...
Dar tu ești în lume, răul s-a uitat.
Ce-mi vorbești tu încă de chinuri trecute,
Inimă nebună, uită de dureri
Și de-acele zile în lacrimi pierdute.
N-are primăvara mii de mângâieri?
N-auzi cum șoptește fiecare floare?
"Amorul domnește acum pe pământ.
O, iubiți cu toții! grabnic frunza moare,
Grabnic se întoarnă tot iar în mormânt".
poezie clasică de Matilda Cugler-Poni (1878)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am întotdeauna puterea să-mi cer iertare. Ăsta e un secret, nu doar în iubire, ci în orice fel de relație: să știi să-ți ceri iertare, atunci când ai greșit.
citat din Marius Țeicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbet
Când dăruiești din suflet culoare altei inimi,
Să nu-i ceri absolutul, nimic să nu umbrești,
Să nu te judeci aspru, să nu te umilești,
Să nu aștepți iubiri pline de patimi.
Când dăruiești un zâmbet acelui ce nu-l știe,
Să nu-i ceri explicații de ce i-e chipul plâns,
Să nu insiști în rană, îmbrățișează-l strâns...
Să nu aștepți nimic, așteaptă-n veșnicie.
Respectă-i supărarea, la fel și bucuria,
Că nu știi viața asta cum urcă și coboară,
Tu dăruiește ce-ai mai bun, presară omenia,
Păstrează-ți bunătatea ca pe o comoară.
Durere e în lume, valori umane nu-s,
Prea jos e-acum ființa omenească,
Nu-ți pierde curajul, lasă-i să vorbească,
Tu poți să fii lumina din sufletul apus!
poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima dorință
În pădurea înverzită
Să-mi săpați mormântul meu,
Unde nu-s nici cruci, nici pietre,
Unde nu-i pământul greu!
Căci mult greu am dus în lume,
Pan' ce viața-mi s-a sfârșit,
Pan' ce sufletul în mine
De durere s-a zdrobit.
Numai blânde lăcrimiore
Semănați-mi pe mormânt,
Ca să scie toți, că lacrimi
Mi-a fost partea pe pământ.
poezie clasică de Matilda Cugler-Poni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unuia care zice că nu mai poate
Când nu mai poți, te duci la Drogherie
Spășit și trist că ți-ai pierdut cadența,
"Praf de putut" să ceri, ce meserie,
s-ajungi să ceri... te-a părăsit clemența!
epigramă de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața îți va plăti orice preț îi vei cere. Trebuie să știi să ceri inteligent.
citat din Anthony Robbins
Adăugat de roxana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Poder Sin Limites: La Nueva Ciencia del Desarrollo Personal = Unlimited Power Paperback" de Anthony Robbins este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Întoarce înc-o dată
Întoarce înc-o dată spre mine fața ta.
Dă-mi înc-o dată mâna, s-o strâng în mâna mea
Ș-apoi rămâi cu bine! Tu vezi că eu nu plâng?
Ce vrei? Așa trec toate și stelele se sting.
Pe drumul vieții mele amar, întunecos,
Un scurt moment lucit-a surâsul tău duios.
Eu nu știam atuncea că multe vieți sunt,
Ce nu le-i scris să aibă vre-un bine pe pământ.
Tu nu erai de vină și tu nu m-ai trădat.
O tainică putere pe tine te-a purtat
Și chinurile mele, tot răul ce-ai făcut,
În cartea soartei scrise erau, când te-ai născut.
Mă duc de unde nimeni nu poate reveni!
Mă duc și-n astă lume nu ne-om mai întâlni.
Nu mă uita cu totul! Moartea-i atât de grea
Când știi că niciun suflet nu plânge-n urma ta!
poezie clasică de Matilda Cugler-Poni (1876)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ești orfan...
Când ești orfan, de pieptul mamei,
Ca micii cuci de mama lor,
Râvnind la mangâieri caline,
Ca mulți copii în fașa lor,
Plângi cu amar, visezi un dor,
Nu știi de ce, cauți o soră, cauți un frate.
Când ești orfan, de sânul mamei,
Simți că toate-s împotrivă,
Și luna plină este rea,
Destinul să ți-l schimbe ar vrea,
În cotituri grele și dure,
Trăiești viața ca un iad,
În zile sure.
Când ești orfan, de orice sfat,
De orice zâmbet părintesc,
Nu știi ce înseamnă, te iubesc,
Ești fericit doar că ai viață,
Nu știi, cum vrei să o trăiești,
Nu știi ce să ceri de la ea.
Când ești îndoctrinat în muncă,
Ca boul în jug, fără de voie,
Copilăria, crudă slugă...
Ai doar resentimente false,
E greu să îți adori părinții,
Chiar dacă sunt părinți cu acte.
E fals, când spui că îi iubești,
E fals, cum ești în jurul lor,
Doar politețea dă binețe,
În stângăcia vieții lor,
Scăldată în haina neputinței,
Îmbălsămată mai târziu
De amărâtele regrete.
E fals, când spui că-ți este dor,
De ei și a lor bătrânețe,
Ai milă doar, de-a lor tristețe,
De viața lor, fără umor.
Când ești orfan de fericire,
E fals, când spui, că plângi de dor.
Dar dacă stelele credinței
Se-aprind ca far în viața ta,
Desculț de-ai fi, simți cum răsar
Minunile în viața ta,
Frustrările încet dispar,
Și ierți fierbinte.
poezie de Valeria Mahok (27 octombrie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
O rosă veștejită
Când greua mea durere,
Când viața-mi s-a sfârși,
Pe inima mea mortă
O rosă veți găsi:
O rosă veștejită;
Dar să nu mi-o luați,
E tot, ce iau cu mine,
Cu dânsa mă-ngropați!
În zilele trecute,
Zile de fericire,
Eu am primit printr-însa
O dulce, dulce scire.
Pe inima-mi fierbinte
Sărman-a veștejit:
Cât am scăldat-o în lacrimi,
Dar n-a mai înflorit.
poezie clasică de Matilda Cugler-Poni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rămîi, deci
Să nu ceri niciodată nimănui
Nimic. Să nu ceri celor ce-s sătui
să nu ceri celor ce nu au un prînz
căci unii au mîncat
și ceilalți sunt flămînzi.
Rămîi, deci, tu, privind la mese
ca și cum ai privi un cer întreg
pe care două stele pot fi înțelese
și altele nimic nu înțeleg.
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rămâi, deci
Să nu ceri niciodată nimănui
Nimic. Să nu ceri celor ce-s sătui
să nu ceri celor ce nu au un prânz
căci unii au mâncat
și ceilalți sunt flămânzi.
Rămâi, deci, tu, privind la mese
ca și cum ai privi un cer întreg
pe care două stele pot fi înțelese
și altele nimic nu înțeleg.
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fratelui
Demnult, demult tu nu mi-ai scris;
Măcar nici n-ai gândit
Să mai întrebi dacă trăiesc,
Sau dacă am murit...
O, frate! anii care trec...
Nu știi că-n drumul lor
Iau ce-i mai dulce pe pamânt:
Juneță și amor;
Dar neclintite lasă-n loc
Iubirile curate,
Iubirea dulce de părinți
Și dragostea de frate?...
Părinții noștri hodinesc
Demult sub piatra rece,
Și lacrimile noastre curg
Zadarnic... Timpul trece!
Când mi-o veni și rândul meu,
De-i plânge după mine,
Că nu mai sufăr, să gândești,
Că dorm, și că mi-e bine...
poezie clasică de Matilda Cugler-Poni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când îți iei viața în propriile mâini, nu mai este nevoie să ceri voie altor oameni sau societății, în general. Când ceri voie, dai cuiva dreptul de veto asupra vieții tale.
citat din Geoffrey F. Albert
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.Gurmando!
Gurmanda mea, îmi ceri întruna
Să-ți 'stâmpăr foamea negreșit.
De-mi ceri și soarele și luna,
Îți scutur cerul preaiubit.
Nu-ți pasă de e zi sau noapte,
De anotimp nu vrei să știi;
Eu, cu bucate gata coapte
Nu pot mereu să te îmbii.
Ți-am oferit inima toată,
Te ospătează, draga mea!
Ea niciodată nu se gată
Oricât să iei din ea ai vrea.
De-ar fi să știi că tinerețe
Și viață fără de sfârșit
Doar în răbdare și blândețe
Mai pot să fie de găsit...
Gurmandă ești, a mea iubire!
Nesățiosu-ți apetit
Mi-e și canon și izbăvire,
Neprețuitul dar primit.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rămâi, deci
Să nu ceri niciodată nimănui
Nimic. Să nu ceri celor ce-s sătui...
distih de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nem tudom!
Dacă te afli-n maghiarime,
Plimbându-te ca orice om,
Orice-ntrebare de vei pune,
Te vei lovi de-un: nem tudom!
De pildă, într-o librărie,
Cerând pe româneaște-un tom,
Vei fi întâmpinat cu-același
Răspuns concis ca: nem tudom!
Te-ai rătăcit, ceri informații,
Neliniștit că ești în pom;
Pe cine-oi întreba-ți răspunde
Cu lapidarul: nem tudom!
Ai vrea să vizitezi muzee,
Dar parcă ești diformul gnom,
Când ceri timid să-ți spună unde-s,
Ești repezit c-un: nem tudom!
Habar nu ai pe unde-i piața,
De nu știi boabă de idiom
Și să-ți iei câmpii parcă-ți vine,
Când iar auzi un: nem tudom!
Am poftă de-un gulaș pe cinste,
Caut un birt, ca pe-un atom,
Dar pân' la urmă-l găsesc singur,
Că și de-ntreb e: nem tudom!
Lacom mănânc, pe săturate,
Și-mbărbătat de niște rom,
Când vine chelnerul cu nota,
I-arunc în față: nem tudom!
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Să știi să plângi...
Să știi să plângi
Când taina fericirii
Te leagănă
Pe visul ei de nor,
Când inima
Ți-e plină de iubire,
Și visele
Durează până-n zori.
Să știi sa râzi
Când viața te doboară,
Și neguri surde
Se strâng în jurul tău,
Când amintiri ucise
Te-infioară,
Strivindu-ți gânduri
Și păreri de rău.
Să știi să plângi
Când te-a'invelit sărutul
Cu taina lui,
Cu dorurile-i firești.
De-atâtea ori
El este începutul...
Să știi să plângi
Inseamnă să iubești.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!