Sonet

Mai ia un cuvânt şi dă-l la polizor,
Cu un şubler măsoară înc-o dată,
Pune-l în fraza gata aranjată
Iar rumeguşul aruncă-l în cuptor.

Tu curăţă din lexic câte-o pată
Mai şlefuieşte şi rima – dar uşor –,
Păstrează acelaşi ritm, sens şi decor,
Iar strofa să-ţi fie mereu legată.

Câte-un adjectiv rebel trece-l prin strung,
Mută-l acum la dogoare de furnal,
Micşorează-l ori din scurt tu fă-l mai lung,

Ataşează-i epitete de metal
(Însă doar trei – sau chiar două îţi ajung),
Şi poleieşte-l cu efectul final!

sonet de Răzvan Ventura
Adăugat de Răzvan Ventura
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet

Încremenind acum în bunul de lut
Ori respirând mireasma veche de fum,
Un cuvânt stingher mi se opuse-n drum
Adulmecând uimit aerul stătut.

Ochiul rămase în cer rotund, pierdut,
Conturul rebel şi limpede acum
C-un roi sângeriu în zâmbetu-i postum
Se-ncovrigă zănatic la început.

Sucit în gol, întors într-o spirală
În timp şi spaţiu pe veci înfăşurat,
Sări verbu-mpleticit în sfială,

De glod pătruns şi de sens fiind apărat;
Era ceva din spaima infernală
În pasul timid şi-n râsul lui blazat!

sonet de Răzvan Ventura
Adăugat de Răzvan Ventura
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii, împinşi de SS, letoni şi ucraineni, intrau pe uşa deschisă a "băii". Puteau intra cinci sute de persoane odată. Podeaua "sălilor de baie" era din metal. Din tavan atârnau duşuri. Când sala era plină, SS-iştii dădeau drumul unui curent electric de 5.000 de volţi prin podeaua de metal. În acelaşi timp, curgea apă din duşuri. Un ţipăt scurt şi execuţia era gata. Un medic SS pe nume Schmidt constata printr-o ferestruică că victimele sunt moarte. Se deschidea a doua uşă, intra "comandoul morţii" şi scotea rapid cadavrele. Totul era gata pentru următorii 500.

Simon Wiesenthal în articolul "Fabrica de Săpun Belzec" (1946)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când Martie plutea-n decor

Se întâlniră-ntâmplător
Printre tarabe, la Obor.
Clipind ca libelula-n zbor
Ea îi zâmbi fermecător.
El, crăişor de prin Bihor,
Opt clase, dar viticultor,
Pe dată se simţi dator
Să îi ofere-un mărţişor.

Străfulgeraţi de-un cald fior
Se-aprinse-n ei amorul chior.
Fără de fast şi cu mult zor
S-au luat şi-n filmul lor color
Ea-i pregătea pui la cuptor
Şi-l chema dulce-n Mi minor:
-La masă, scumpe puişor!
El rar bătea câte-un covor
Şi-o striga scurt, în... La major:
- Vino de-l ia, fă, Mimişor!

parodie de Elena Victoria Glodean (2015)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problema legată de tenis este că dacă stai deoparte două săptămâni, sau numai trei zile, poţi să-ţi ieşi rapid din ritm. Este vorba aşadar despre o constantă sârguinţă şi vigilenţă.

citat din Venus Williams
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tehno-haiku

făcută la strung -
şurubul strâns prea tare
metal pe metal

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binele

Binele, oricât de mare,
Fă-l şi trece-l în uitare!
Chiar de-l uită un ingrat,
Domnul nu ţi l-a uitat.

poezie de George Budoi din BINELE şi RĂUL în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (9 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plâng la fel ca voi...

mă împrăştii în cuvinte
şi m-adun şi iar m-adun,
multe nu le ţin nici minte,
se ard seci şi fără scrum,
dar m-apucă câte-o dată,
să le chem să-mi fac*- un vers
şi atunci aşa pe-o pată
câte-o poezie ţes...
nu-i minunea de pe lume,
e cum e, e nu ştiu cum,
e ceva ce n-are nume,
e din mine, e de-acum

mă împrăştii câte-o dată
şi chem luna şi-i şoptesc,
ea mă ştie ca o roată,
când cuvinte învârtesc
şi mă ştie singuratic,
doar cu ea eu mai vorbesc,
câte-o dată sunt apatic,
ea zâmbeşte, eu mocnesc
şi mă ştie din iubire
şi mă ştie din nevoi,
cu ea cad în amintire
şi-atunci plâng la fel ca voi..

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc România

Iubesc România, aşa cum e ea,
Chiar dacă mai e câte-un lider corupt,
Sau chiar şi vreo lideră proastă sadea,
Iubirea-i acelaşi izvor ne-ntrerupt!

Când soarta ne este mai bună, mai rea
Şi multe căpuşe sug tot ce-i de supt,
Iubesc România, aşa cum e ea,
Chiar dacă mai e câte-un lider corupt!

Detest propaganda parşivă ce vrea
Să spună c-am luat-o la vale abrupt,
Mereu la români s-a-nălţat câte-o stea
Din jarul torid ce s-a strâns dedesupt!

Iubesc România, aşa cum e ea!

rondel de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chefliilor din bloc

Dansează lustra pe tavan,
În ritm de rock şi de lambadă;
Pereţii gata stau să cadă,
În vuiet grav de uragan.

Şi-n tropote de cavalcadă,
Privesc uimit de pe divan,
Cum joacă lustra pe tavan,
În ritm de rock şi de lambadă.

Şi-aşa, de-atâtea ori pe an,
Când sus la trei se strâng grămadă,
Şi de prin bloc şi de pe stradă,
Cheflii ce trag câte-un chiolhan,
De-mi sare lustra din tavan!

poezie de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metafore şi epitete

Mi-ai apărut în cale ca o poezie,
Cu versuri lungi şi rime îmbrăţişate,
Având înşiruiri de adevăr şi fantezie,
Scrise pe suflet cu litere îngroşate.

Te pot descrie doar prin epitete,
În stihuri cu slove moi din catifea,
Versul ţi-l sorb în zori pe îndelete,
Ca pe o poezie cu aromă de cafea.

În strofa vieţii mele cu rime agitate,
Eşti o metaforă ce sufletu-mi alină,
Când îţi admir sfios şi pe nerăsuflate,
Piciorul metric şi glezna lui cea fină.

poezie de Paul Aelenei din Vara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urăsc cuvântul mărţişor

Se întâlniră-ntâmplător
Printre tarabe, la Obor.
Clipind ca libelula-n zbor
Ea îi zâmbi fermecător.
El, crăişor de prin Bihor,
Opt clase, dar viticultor,
Pe dată se simţi dator
Să îi ofere-un mărţişor.

Străfulgeraţi de-un cald fior
Se-aprinse-n ei amorul chior.
Fără de fast şi cu mult zor
S-au luat şi-n filmul lor color
Ea-i pregătea pui la cuptor
Şi-l chema dulce-n Mi minor:
-La masă, scumpe puişor!
El rar bătea câte-un covor
Şi-o striga scurt, în... La major:
- Vino de-l ia, fă, Mimişor!

Dar timpul, un neiertător,
Ani treizeci îi duse-n zbor
Şi de la primul mărţişor
Se stinse-ncet al lor amor.
Rubesciană, binişor,
Uitând ce-nseamnă "un coafor",
Ea-i face şi-azi pui la cuptor.
El, Bandi chel şi fumător,
De tescovină amator,
Rar o invită-n dormitor
Şi-n traiul lor plictisitor,
Când Marte-apare în decor
Urăsc cuvântul mărţişor.

parodie de Elena Victoria Glodean (2014)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre cuvânt

Profet al propriei inimi rănite,
Poete vino şi spune un cuvânt

Aşterne-l pe tăbliţe de cer aurite,
Fă-l rugă, fă-l armă, fă-l cânt!

Fă-l turnuri de apărare, şi scut,
Faruri măreţe, izvor de lumină,

Lumii bezmetice cuvântul arată,
Cuvântul se vrea exprimat,

E frumosul, utilul, e artă,
Poete, nu-l pune la îngheţat!

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CÂTE UN DUMNEZEU PE SEARĂ

Seara, femeile mai scutură
Câte-o pătură, câte un covor
Mai ţin de coadă câte-o mătură
Mai ţin în suflet câte-un pui de dor.

Seara, frunzele copacilor sunt
Obosite de-atâta lumină
Şi se mai ţin de un cotor în vânt
Şi pică doar o dată, fără vină.

Seara, femeile sunt obosite
Şi cad în păcate mereu
Vinovate, nebune, iubite
Femeile n-au doar un Dumnezeu.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între han şi castel

parcă nu de mult venea primăvara şi chiuiau bormaşinile
şi acum se aud însă altfel
nu e acelaşi efectul

chiar dacă morţii din mine l-ar trăda pe kafka încă o dată
şi i-ar publica manuscrisele

şi înainte să dispară în fum
ar da foc toamnelor

acum şi copiii din curtea vecinilor plâng mai strident
bruiaţi doar din când în când şi absolut fulgerător
de amintirile lor dintr-o altă viaţă

parcă nu de mult venea primăvara
şi noi ne perindam timizi şi trişti revoltător de străini
ca să nu spun alienaţi
între han şi castel
între castel şi han

poezie de Silvia Caloianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu era încă aici, dar era pe drum încoace; se apropia din minut în minut. Când povesteşti una ca asta, oamenii spun că aşa ceva nu poţi să simţi, e doar o închipuire. Nici nu poţi dovedi, dar, cu toate astea, eu ştiam. Simţeam cum venea pe drum şi se gândea: Acum mai sunt numai trei ore, şi ajung. Acum au mai rămas două ore şi trei sferturi. Acum numai două ore jumătate! Ah, ce încet merge. De-ar merge totuşi ceva mai repede. Încă două ore, şi un sfert, şi voi fi acolo. Voi fi la ea.

Hans Erich Nossack în Cel mai târziu în noiembrie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet

Azi s-a dereglat maşina de trăit,
Se-oprea inexplicabil, mergea în gol,
Îi curgea pe zimţi rugină şi petrol
Şi un sentiment bătrân şi hârbuit.

Mirosind suspect a spirt şi a formol,
Plin ochi şi revărsat, coşul de murit
Dibuia amar un drum către sfârşit,
Aştepta timid şi el înc-un obol.

O piesă-şi plângea jalea cea defectă,
Hrănind în sine tristeţea-i de metal,
Smulsă fiind acum din lumea perfectă,

Surghiuni un vis în ceru-i de opal,
Configurând mecanica-i abjectă
În zumzetul ei aspru şi cam banal.

sonet de Răzvan Ventura
Adăugat de Răzvan Ventura
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet

Nu era nicio adiere de vânt
Şi-o parte din cer mă privea căzută,
Am oftat uşor – patruzeci la sută –
Şi mi-am lăsat aripile pe pământ.

O speranţă bătea încă pierdută,
Un zbor de-al meu rătăcea amar şi frânt,
Poemul îl compuneam mai scurt c-un cânt,
Pădurea nu mişca, rămasă mută.

Mirările din jur mă priveau stingher,
În jur, în curte, atârna o ceaţă
Nu mai aveam hrană pentru fagocer

Şi i-am dat din porţia mea dulceaţă;
Din căuş, de sus, curgea lăptosul zer
Schimbându-se pe jos în dimineaţă.

sonet de Răzvan Ventura
Adăugat de Răzvan Ventura
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rotund dur

pas fără tipar, prea lung, prea apăsat,
prea des, pas fără drum,
expulzat de zei din cerul împrăştiat în toate părţile.

amurg complice cu geamuri cu jaluzele,
monotonie de metal, de marmură, de ape
şi o dimineaţă ca o pată
silită să apară ca somnul să-ngroape.

neînvăţată durere în mreji subtile
apare în poală pitită.

acele lucruri în veci nepieritoare
încep să respire mereu nedormite,
nesfielnice, oprind încă o dată
goana nebună din rotundul dur.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de uşă

Te mai frămânţi, te mai gândeşti,
Că mult prea singură trăieşti
Şi-ţi cauţi undeva o pace
Dar nu eşti sigură că-ţi place

Vrei doar să fii cu cineva
Şi poate alegi ce nu ai vrea
Eu te ascult, ce pot să-ţi spun?
Chiar de aş ştii, la ce-ar fi bun?

Ştiu, viaţa este complicată,
Şi n-o trăim decât o dată
Dar mă gândesc că e păcat
Să n-o trăim cu-adevărat

Să renunţăm de tot la vise
Crezând că uşile-s închise?
Şi chiar dacă ar fi... ce dacă?
De ce s-o facem mai săracă?

Ţi s-a trântit vreuna-n faţă?
Propteşte degetele-n clanţă
Şi-o redeschide înc-o dată
E doar o uşă blestemată

Nu poţi să te opreşti acum
Să nu continui al tău drum
De treci de ea, vei reuşi,
Eu doar îţi spun ce deja ştii

Chiar de-am căzut, nu renunţăm,
Cum mai iubim, cum mai visăm?
E lungă viaţa, sunt ani mulţi,
Şi mă gândesc, tu mă asculţi?

poezie de Adi Conţu (14 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei fix

E-aproape ora trei şi mi-am propus,
- chiar de îţi va părea puţin ciudat -
să vin la tine c-un sărut în plus
pe lângă toate câte ţi le-am dat.

Va fi nu numai dulce, dar şi lung,
aşa, cam cât un vis uitat prin nori
pe care-aş vrea să-l prind şi nu-l ajung,
căci fuge peste-un arc plin de culori

Şi intră într-o lume de poveşti
cu trei prinţese, purceluşi, feciori
de împăraţi sau orice trei fireşti
la cei mai mulţi, de basm, povestitori.

Tu vei simţi sărutul ca-ntr-un vis
pe care-l vrei trăit la nesfârşit
şi, draga mea, aşa cum mi-am promis,
la ora trei... E fix!... şi am venit.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!