Metafore și epitete
Mi-ai apărut în cale ca o poezie,
Cu versuri lungi și rime îmbrățișate,
Având înșiruiri de adevăr și fantezie,
Scrise pe suflet cu litere îngroșate.
Te pot descrie doar prin epitete,
În stihuri cu slove moi din catifea,
Versul ți-l sorb în zori pe îndelete,
Ca pe o poezie cu aromă de cafea.
În strofa vieții mele cu rime agitate,
Ești o metaforă ce sufletu-mi alină,
Când îți admir sfios și pe nerăsuflate,
Piciorul metric și glezna lui cea fină.
poezie de Paul Aelenei din Vara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cafea
Îți sorb iubirea-n picuri cafenii,
Din ceașca pictată-n roșu-mac,
Prin aburii cafelei cu iz de poezii,
Îți savurez privirea de caimac.
Șuvițe crețe din părul despletit,
Se scurg pe umerii de catifea,
Dulce și amăruie, te-am sorbit,
Ca pe o picătură aromată de cafea.
În zațul negru de pe fundul cănii,
Surâsu-ți văd și părul despletit,
La glezna ta smerit eu fac mătănii,
Jurând pe veci să îți rămân iubit.
poezie de Paul Aelenei din Toamna Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De unde ești?
De unde ești, de unde ai apărut,
Femeie minunată cu zâmbet însorit,
Spune-mi din ce poem ai coborât,
Și de ce în suflet mi te-ai cuibărit?
Căci iată, sufletul mi l-ai umplut,
Cu mii de gânduri și speranțe,
Și inima îndrăgostită a început,
Să-mi cânte numai ode și romanțe.
Prin vene îmi curge fericirea,
Simt inima pulsând cu bucurie,
De câte ori îți întâlnesc privirea,
Sau te aud rostind câte-o dulcegărie.
De unde ești, de unde ai apărut?
Spune-mi, te rog, că nu ești doar un vis,
Că în sufletu-mi de când te-ai pogorât,
Mi-ai transformat infernu-n paradis.
poezie de Paul Aelenei din Primăvara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar o fantezie
Te-am regăsit, mi-ești sufletul pereche,
M-ai regăsit, sfidăm ciudate legi,
E-un straniu vis, e-o dragoste străveche?
Nu mă cunoști, și totuși mă-nțelegi.
Din stihul tău deduc: da, îți sunt dragă...
Enigma azi încerc s-o descifrez...
Ce gând bizar, ce dor ciudat ne leagă
Străinule, ce noaptea îl visez?
Plângem, simțim, trăim prin poezie,
Cântăm iubind etern pe struna sa...
Îmi ești nălucă, toană, fantezie
Ce-o plăsmuiește zilnic mintea mea.
Mi-apari în visuri, te aud prin șoapte
Uniți prin vers de-același singur țel...
Distanța tot mai tare ne desparte,
Când noi gândim, vibrăm, iubim la fel.
Ești crezul meu transpus în poezie,
Ca sufletul oglindă să-ntâlnesc,
O toană, sau o dragoste târzie?
Nu știu, dar versul meu ți-l dăruiesc!
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Respir aidoma poeziei
m-am cocoțat pe un cuvânt
am urcat mai departe pe un vers
m-am agățat de o rimă
și mi-am făcut curaj către o poezie
am cules-o
am potrivit-o în suflet
am așezat-o bine în minte
și-am alunecat împreună
pe-un tobogan de speranțe
până s-ajung jos
am amețit
rotocoale de stihuri mi-au bântuit mintea
m-am răsucit de pe o strofă pe alta
și m-am trezit pe un pat de cuvinte
pansată cu rime
am aflat că nu mă lovisem eu
ci poezia din mine
îmi alunecase din minte
sfărâmându-se în mii și mii de poezii
acum mă cocoț pe mii de cuvinte
urc mai departe pe mii de versuri
mă agăț de mii de rime
și simt că respir
aidoma poeziei din mine
poezie de Codrina Verdes
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie, poezie
Poezie, poezie,
Deși sunt femei o mie
Eu îți dau iubirea ție
Ca pe o bijuterie.
Poezie, poezie,
Ești frumoasă și zglobie
Te sărut cu bucurie,
Cea mai bună terapie!
Poezie, poezie,
Este limpede, se știe
Am face-o mare prostie
Să nu fim soț și soție.
Poezie, poezie,
Nu ne leagă o hârtie,
Când iubești cu-așa tărie
Ești unit pe veșnicie.
poezie de Octavian Cocoș (29 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Strofa mea preferată
Ai apărut într-o zi răcoroasă
Atât afară, cât și în inima mea.
Dar mi-ai făcut viața frumoasă
Și-acum doar pe tine te vrea.
Te iubesc cum n-am mai iubit
Sufletul meu doar ție îți aparține.
Din clipa-n care te-am găsit
Mi s-a schimbat soarta în bine.
Zâmbetul tău timid m-a cucerit,
Formăm un întreg amândoi.
Iar tot Universul mi-ai răvășit
Doar cu buzele tale dulci și moi.
Alături de tine sunt completă,
Te-am așteptat cu nerăbdare.
Mă faci să mă simt perfectă,
Mi-ai alungat orice supărare.
Acum îți spun cu sinceritate ție,
Nu te-aș lăsa sau uita vreodată.
Iar de viața-nseamnă poezie,
Tu rămâi strofa mea preferată!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (19 iulie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rime, strofe, universuri
ore vechi de geografie
cărți uitate, titluri, versuri:
mapamond de poezie.
citat din Stefan Baciu
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie
Poezie dulce, poezie blândă
Ochii mi se-nchină
Și mă pierd prin mugurii de catifea
Se scrie-n pajiști și se pretinde atingerea
Mă las curtată prin aburii zăpezii
Și strig prin geamul casei să rămâi
Rămâi cu dor în suflet.
Eu voi pleca să-mi cânt destinul
Și voi respira prin porii iluminați.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fara tine ce-i poetul...
ascunsă în poezie,
printre rime, printre versuri,
printr-o mare armonie,
cu atât de multe sensuri
ascunsă dar și privită
de poeții ăstor vremuri,
tu, femeie prigonită
și speranța multor ceruri
ochii tăi pe mulți vrăjiră,
părul tău, culori de munte,
pielea moale ca de ceară,
buzele de coapte fructe
ascunsă în poezie,
dar și muza din iubire,
și a lui și-apoi o mie,
darul tău dintr-o răpire
și te-am scris în multe rânduri,
aranjate, ticluite,
chinurile și frământuri,
până-n zorii dinspre noapte
ascunsă în poezie,
tu minune, tu femeie,
ce mai dar să-ți fiu eu ție,
să mă scapi de nebunie
fără tine ce-i poetul,
nopțile ce-s fără tine,
florile și-apoi versetul,
fără tine nu au rime
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericire sub lupă
zori mângâietori mă trezesc din coșmar
energizez dimineața cu o dulce cafea
ce sublim e timpul când nu este amar
când cerne peste mine lumini de catifea.
mă las purtată de visul real
speranțe ardente picură din condei
cu fiecare vers plutesc pe val
pe marea iubirii navighează idei.
timpul mă străbate romantică târzie
adâncimi de suflet le transcriu discret
bețiile toamnei transpun în poezie
mirări mirobolante din raiul concret.
mi-am construit destinul cu multă fantezie
din versatilitatea universului poet.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascensiuni
fac ascensiuni pe munți de poezie
pe stânci abstracte mă cațăr cu funii
rucsacul este greu plin cu fantezie
în cale se aștern sălbatice petunii.
comunic cu aștrii prin telechinezie
cerul îi conferă putere rugăciunii
fac ascensiuni pe munți de poezie
pe stânci sentimentale mă cațăr cu funii.
trăiesc frematarea de vreme târzie
dezolarile le las în seama lunii
slove de luceferi mă ning cu frenezie
îmi acopăr tâmplele cu laurii cununii.
fac ascensiuni pe munți de poezie
pe stânci abstracte mă cațăr cu funii.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsărit
Răsare soarele din mare ca o minge,
Roșu aprins, ieșit din al iubirilor furnal,
Luceafărul de dimineață încet se stinge,
Trecându-și încă o noapte albă în jurnal.
Îmbujorat, pe valuri el sărută marea,
Printre corăbii albe ce navighează-n larg,
Cu razele întinse îmbrățișează zarea,
Arborând zorii zilei pe vârfuri de catarg.
Când răsăritul frânge a visului aripă,
Pe cerul blând și roșu din fină catifea,
În zori, cu sete, chiar din prima clipă,
Te-aș soarbe ca pe o picătură de cafea.
poezie de Paul Aelenei din Vara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantezie în blugi
tristețe nebună de mine să fugi
eu am fericirea zidită în rime
i-am dat lumii fantezie în blugi
adunând avere din emoțîi sublime.
moarte haină să mă lași în pace
gândurile mele ajung la luceferi
și romantismul meu este vivace
pe lacrimile mele să răsară nuferi.
în buzunare am vise argintii năuce
nu mi-am împrăștiat păcatele la popi
port versul în sânge ca pe o cruce
știu îi îndepărtează pe mizantropi.
sar peste noroiul adunat în gropi
trăirile mele sunt muguri de plopi.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
O poezie
O poezie e un cânt al iubirii
Un vis, o speranță, un dor
O taină a desăvârșirii
Talentului de creator.
O poezie e lacrimă-n cer
E rugăciune și sfântă chemare
Prin lume un vechi mesager
Miracol și rază de soare.
O poezie e serviciu divin
Un necontenit legământ
E liturghie și stih și suspin
Adus din înalt pe pământ.
O poezie e-o ușă spre Rai
Magie, mister, gingășie
Binecuvântat, dulce grai,
Legendă și duioșie.
O poezie e filă de viață
În suflet o desfătare
O lecție care se-nvață
Minune și încântare.
O poezie e vioară din aur
Un sonet, un palid mister
O formă suavă-ntr-un abur
Putere ascunsă-n eter.
Lumini în vremuri cumplite,
Scânteieri, dar și fantezie
Emoții ascunse-n cuvinte
Toate astea-s o poezie.
poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul
Picături de poezie
se preling încet pe mână...
Mâna care încet adună
prin versuri o vorbă bună.
Pleoapele-s petale moarte
pentru poeții muritori..
Ei rămân prin poezie
veșnic.. nemuritori.
Strașnic scârție stiloul
pe o coală întâi pictată...
De lacrimi și fantezie
și de-o șoaptă întârziată.
Gânduri se aștern tăcut
pătrunzând in carnea filei...
Poezia-i suflet mut
ce te-ndeamnă la iubire!
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Biografie
Eu sunt un om care face rime, nu un poet,
Citește-mi o poezie și-o să afli asta concret.
Nu va trebui să te prefaci că-înțelegi ce scriu,
Toate-s clare ca lumina zilei, ca cerul străveziu.
Nimic ezoteric, echivoc sau ascuns prin unghere,
Doar ceva ușor de citit când ești singur la o bere.
poezie de George Hunter, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Biografia mea
Eu sunt un om care face rime, nu un poet,
Citește-mi o poezie și-o să afli asta concret.
Nu va trebui să te prefaci că-înțelegi ce scriu,
Toate-s clare ca lumina zilei, ca cerul străveziu.
Nimic ezoteric, echivoc sau ascuns prin unghere,
Doar ceva ușor de citit când ești singur la o bere.
poezie de George Hunter, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nebănuite stihuri,cuvânt de iubire
Nebănuite stihuri, cuvânt de colindă,
îți vin acum în casă cu blagoslovire
Deschide, deschide ușa frate creștine!
Privește cum ard în flăcări de iubire!
Din Scriptura preadulce, silabele calde
în rime coboară, tremură și sună,
când cerul își scutură petalele albe
și ninge prin țară cu raze de lună.
Cand Îngeri pășesc pe căi neumblate
și heruvimii tămâiază înalt,
când harul sfânt tremură și arde
și-n stihuri pogoară mireasma de nard.
Versul cel dulce duios cântă și-alină,
din ochii Presfintei o lacrimă cade,
mâna smerită la icoane se-nchină,
pe nori albi de stele Părintele șade.
Privește cum ard și pornesc spre tine
nebănuite stihuri de iubire,
Deschide, deschide ușa creștine,
bate în suflet cuvânt de Psaltire!
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

În poezie nu există moarte
În poezie nu există moarte,
Se-ntâmplă doar ca versul să dispară
Într-o metaforă ca semn carte,
Salvându-te a nu știu câta oara
Când o citești cu buze murmurânde,
Imagini împletind într-o visare,
Tu nevoind să pieri fără izbândă,
Uitat în lumea-ți rece, muritoare,
În poezie e lumină și sunt ceruri
Iar punctul este limita unui departe,
Aici nu pot fi două adevăruri
Chiar virgulă pot pune, după "moarte"...
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantezie de toamnă
noaptea mea se stinge în romantici zori
lumina dragostei mă mângâie pe față
la fereastra toamnei mai freamătă flori
crizanteme albe murmură a viață.
știu să despletesc cu sufletul lumina
raze să se joace în tâmplele cărunte
muza să mă inspire complexa, divina
ea știe foarte bine însingurări să-nfrunte.
pasiunea pentru slove a crescut la stele
se scurge prin sânge pură frenezie
cerul se reinventează în gândurile mele
viața mea este completă cu mândra poezie.
pe tărmul fericirii construiesc castele
căci Dumnezeu m-a înzestrat cu multă fantezie.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!