Fără un zgomot-
pe iarba necosită
cade o pară.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Rondelul străbunilor uitați
Pe a străbunilor mormânt
Rămas-a iarba necosită,
Ei n-au spus nici un cuvânt,
Că pe glie-i iarbă încolțită.
Făcut-am cu ei legământ,
Că vrerea le va fi-mplinită...
Pe a străbunilor mormânt
Rămas-a iarba necosită.
Uitat-am acel jurământ,
Alte gânduri ne-au dat ispită
Și nu ne-am ținut de cuvânt.
Iată! Iarba-i mare, veștejită
Pe a străbunilor mormânt...
rondel de Ioan Friciu (2 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel unui critic
Mă arde critic, din condei
Și mi se pare agresiv,
Deloc nu este milostiv
Și-i piperat ca un ardei.
Găsind adesea un motiv,
El caută un just temei
Ca să mă ardă din condei
Și să nu pară agresiv.
O iau încet și progresiv
Cum mie-mi stă în obicei,
În vers adaug exploziv
Și pân' ai număra la trei,
Se face bombă... din condei!
Ioan Friciu
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

nori negri pe cer -
în iarba necosită
plugul ruginit
haiku de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mușuroi râmat-
furnicar în alertă
prin iarba deasă.
haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulce capcană-
în oala cu miere
o muscă moartă.
*
Din același vas-
câinele și pisica
mănâncă ceva.
*
Mișcată de vânt-
în pomul desfrunzit
singura pară.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Se scurge mustul
la rădăcina ierbii-
mere putrede.
*
Rodul din vie
împrăștiind parfumul-
dincolo de gard.
*
Săpând un tunel
într-o pară răscoaptă-
viespea zeloasă.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăcusta
De teamă că va fi tunsă ca iarba
Cu lacrima sevei plânge pădurea;
În inima ei se simte securea
Când legea este făcută degeaba.
Se vede măcel prin văi și aiurea
După ce "casapii" termină treaba
Și profitorii își umplu taraba,
Iar codrul răpus se pierde cu firea...
Savuros îi devorează cadavrul
Cu dinții de fier uriașa Lăcustă;
Ca pradă îi cade trunchiul și ramul
Cu nelegiuită poftă îngustă.
Frunza și scoarța este topită,
Iar cenușa rămasă... înghițită.
sonet de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfărâmându-se-
printre ramuri ruginii
cade castana.
*
Plasă din sârmă-
roiul de țânțari
fremătând la fereastră.
*
Seară de toamnă-
la urdiniș o albină
întârziată.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
HAIKU
Iarba căzută
sub coasa ascuțită-
în zorii zilei.
*
În prag de toamnă-
pregătindu-se de zbor
puii de barză.
*
Pe cer acvila-
păsăret în alertă
zburând în tufiș.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
RĂU CU RĂU, DAR E MAI RĂU FĂRĂ RĂU
" E rău cu rău, dar e mai rău fără rău ",
Un joc de cuvinte de om nătărău,
Zicală spusă pentru consolare
Ca s-aline ofuri în sufletul său.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre calambururi
Rondelul loculiui părăginit
Căutat-am peste ani
Plopii mei de lângă râu;
Prin iarba până la brâu
Mă loveam de bolovani.
Am găsit doar doi castani,
Ce se-nălțau fără frâu...
Căutat-am peste ani
Plopii mei de lângă râu.
N-am văzut lanul de grâu,
Nici porumbiștea cu bostani;
Râul era... un biet pârâu,
Deasupra-i mișunau bâțani,
Când căutat-am peste ani.
rondel de Ioan Friciu (2015)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul păstorilor
Urcat-au păstorii la stână
Să caute iarba cea grasă,
Se- odihnesc culcați pe o rână,
Pe-așternutul de pajiște deasă.
În sat lăsat-au masă și casă,
Pe tatăl și mama bătrână...
Urcat-au păstorii la stână
Să caute iarba cea grasă.
Au povară pe spate și-n mână,
Să pună merinde pe masă.
Dacă vara nu e ploioasă,
Sapă- n stâncă fântână.
Urcat-au păstorii la stână.
Sibiu, 27.07.20
rondel de Ioan Friciu din Inedită (27 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Munții
Munți cu frunțile-n azur,
Om în vârf privește-n jur
Natura cea divin creeată,
Tainică și-ndepărtată.
Bântuie vânturi pe drumuri
La popas se-nalță fumuri.
Alb pe piscuri din troiene
Neaua cade pe sprâncene,
Cer senin mijești prin gene,
acrostih de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilema toamnei
C-un ciumăfai cules din iarba necosită,
Botează tot ținutul cu tina-i nesfințită.
Îmbracă-n jad cărearea, cu frunzele-i pictate,
Ce se desprind tăcute, de vânturi spulberate.
Cu straie-mpodobite, cu stele vii ce ard,
Își poartă trena-n falduri pe-a lumilor catarg,
Mai fură din culoarea bogatului brumar,
Lăsând ramura goală, și, fără de frunzar.
Privește cu durere la frunza în cădere,
Un bob de rouă cade, este a ei, durere.
Ea simte despățirea frunzelor de pom,
Cum, în fața morți-i văzută, doar, la om.
În mersul ei, prin lume, strânge în hambare,
Așa cum apa-și cheamă val ieșit din mare.
Ea picură-n apusul iubirilor de jar,
Lumina, în șoptiri, de care, n-ai habar.
Își face diademă din flori de crizantemă,
Pe care-o 'mpodobește cu cioburile lunii.
Ar vrea cotrolul lumii, se naște o dilemă:
-De ce, ea spală totul, cu lacrima luminii?
poezie de Maria Călinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cade timpul
Cade timpul dintr-un pom
Si dă să se facă - om;
C-a visat el că e fruct,
Că-i virgulă... si.. nu-i punct!
Cade timpul într-o doară
Parcă-ar fi o coaptă pară...
Și-ntr-o gură de sub cer
A alunecat - stingher!
Cade timpul, că-i sătul
Să mai stea sus, în pătul!
Din cocon rotund - de clipă
A făcut - timpul - aripă!
Cade timpul si își tunde
Pletele ce cad - secunde
Făcând tumba - rostogol
Într-un magic, sacru, bol!...
Cade timpul într-o pâine,
Coaja-i azi si miezu-i mâine.
Îi mai scapă de la gură
Amintirea - firmitură..
Cade timpul într-un ceas
Ca să capete un glas.
Zvârle-apoi cu bolovanul
Și ne prinde - cu arcanul!
Cade timpul peste stea
Să facă din ea - perdea,
Să ne aibă demâncare
Fluturi ce zburăm - sub zare....
Cade timpu-n chip cioplit
Îngâmfat si infinit....
Dar îi spun eu o părere:
"Ce e timp, ca timpul piere!"
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar cosit
- Maica Domnului, ți-am adus și Ție
păpădie cosită proaspăt,
s-o atingi, că știu cum e
să stai
pe un scaun, în Cer,
și să nu poți să atingi, iar, iarba,
florile, spuse copilul din
scaunul său, cu rotile.
Mie așa mi-aduc, uneori,
când îi rog și
ce bine e, Stăpână!
Și ce mai plâng
când mi se ofilesc în poală!
Și-așa aș vrea
să mă răstoarne odată și-odată-
în iarba necosită!
(...)
-Tu ai vrea, Celesto, întrebă Poetul,
să cazi în iarbă ca orfanii care nu...
nu pot să meargă,
să Te răstorni din scanul
din Cer,
odat' cu ei,
când vor s-atingă firul ierbii - viu
cu genele înlăcrimate?
poezie de Dana F. Zaharia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Viitorul: sens giratoriu
Eu sunt iarba
tu ești iarba
el e iarba
ea e iarba
Nu ne mai cosiți
degeaba
Ea e iarba
el e iarba
tu ești iarba
eu sunt iarba
Nu
ne mai
duceți
Cu
roaba
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
IEȘI ÎN GRĂDINĂ IUBITO SĂ VEZI
Ieși în grădină iubito să vezi,
Ca-n noaptea de dor să visezi
Cum iarba în zori e plină de rouă,
Prin care-n cercul ielelor dansezi.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Agonie
Pădurile în agonie
Ascultă tril de păsări încă,
Dar omul trebuie să știe:
Urgia cade ca o stâncă,
Rupând copacii și vlastarii,
Ienuperii pe multe arii.
Ucise sunt cu lăcomie,
Cu ură și cu nepăsare,
Izbite cu securea mare,
Se tem că n-au să mai învie,
Etern rămâne-vor uitare...
acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
CÂND SUB LUTUL REAVĂN ÎȘI VA DUCE SOMNUL VEȘNIC
Când sub lutul reavăn își va duce somnul veșnic,
Drept la căpătâi ar vrea să-i ardă sacru sfeșnic
Ca-n momentul judecății drepte de apoi
Să pară că în viață n-ar fi fost nebleșnic.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!