Tuburile de neon

se aprind cu un scârţâit prelung
în noapte civilizaţie umane
pe jumătate chioară de la atâta
ignoranţă instalată pe sprâncenele
răzvrătite cândva ca o pedeapsă
cinică pentru toţi strămoşii
pâlpâirea unui tub de neon îţi dă
ocazia să te poţi ascunde în poem
şi ai putea învăţa răzvrătirea
lumina galbenă se stinge încet
în ultraviolet vede pictorul

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictorul vede acel loc în care lumea nu ştie cum să ajungă! Pictorul vede dincolo de banalitate! Pictorul vede pauza din zborul aripii fluturelui. El vede cum un colţ de buză imperceptibil se lasă a plâns. El vede cerul cand iubeşte şi pâmântul cum primeşte lumina lui!

Viorel Muha (martie 2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noua iubire de altcândva

Mă-ncearcă iar, de cine ştie unde,
Ca o pedeapsă cinică şi grea,
Senzaţia că ne-am putea ascunde
Într-un poem al meu de altcândva.

Câte-am iubit şi am cântat în viaţă,
Puteam să las pământul lumii gol,
Dar, vai, ce tragedie îndrăzneaţă,
Tu le conţii pe toate ca un rol.

Ai şi venit într-un târziu de piesă,
Ce bine-ţi şade, dragoste, aici,
Dar eşti prinţesa fără de adresă
Ce-mi redeşteaptă zeci de cicatrici.
...

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul unui felinar

E-un felinar ce ziua nu se stinge,
deasupra unei porţi pe strada mea
şi arde cu o flacără ce-abia
apropiindu-te o poţi distinge.

Când, uneori, un trecător se-opreşte
şi îi observă flacăra, mirat,
un singur gând încearcă: "E uitat!"
Atât - şi pleacă, nu se mai gândeşte

că, poate, cineva, oftând din greu,
aşteaptă ca lumina-i să atragă
fiinţa ce odată i-a fost dragă.

Că-i zi sau noapte, felinarul meu,
în pâlpâirea flăcării, se roagă
să nu mai ardă. Îl voi stinge eu.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea

mă trezesc să te beau
un pic să te gust
picătură cu picătură
ziua adorm după ce mă ameţesc
cu sărutul tău diliu
ies îmbrăcat în dragoste
noapte de noapte bună
trag zâmbetul pe dvd
şi-l urc pe youtube
îl revăd la gura sobei
unde arde un poem
ne strângem în braţe
noapte de noapte cu teamă
să nu strivim iubirea
care ne bântuie ca o mare doamnă
ştiai că lumina trece prin noi
noapte de noapte de aramă
vântul visu-l destramă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capăt de vrajă

pentru ce atâta iubire
te întrebam într-o tăcere de ocean
încercând să-ţi aprind
privirea
cu un sfârşit de cometă
cu un amurg

pentru ce atâta dorinţă
te întrebam într-o noapte de zodii
încercând să-ţi ridic
genunchii
deasupra unui gând

pentru ce atâta adio
întrebam eu la un capăt de vrajă
încercând să şterg
o lacrimă efemeră
din ochii unui pustiu

pentru ce atâta destin
te întrebam la plecare
încercând să mă sting
pe o planetă
arzând

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tufele pârjolite

de ger ne aşteaptă pe lângă casele
îngheţate discret şi sofisticat
unde oamenii stau mohorâţi
în singurătate privind pe fereastră
degradarea care se aşează pe jos
o neputinţă unsă cu toate alifiile
fiecare om păşeşte şi-i gata
să se spargă ca o pedeapsă
cinică în frigul care s-a refugiat
în casele lipsite de orice confort
toţi se ţin de pereţi în deplasarea
fără adresă pe lângă mobila arsă
de iarna dusă de oameni peste tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puii de găină şi vopseaua galbenă

Greva foamei-au declanşat
Într-o fermă puii toţi,
O revoltă s-a iscat,
Vrând pedeapsă pentru toţi!

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (28 martie 2024)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt un fior

electromagnetic pentru ochii ei
care m-au înlănţuit departe
acolo unde dăinuie visul ce zboară
dimineaţa după o noapte de zbucium
încă mai simt pâlpâirea genelor
negre lângă obrazul meu aspru

simt corpul meu cum se încarcă
electric ca o simplă particulă
de iubire propagată în spaţiu

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slavă vântului

smintit de ceasul târziu revărsat
peste mine ca o pedeapsă
mă bate grozav la cap ce cazne
îndur de dragul unui firicel răcoros

ridic odă unui vânt care aduce
zvonuri zi şi noapte pe-un liman
nisipos cu miei de material plastic
aproape albastru în bătaia soarelui

vântul mângâie tot ce iubesc
de aceea merită să-l slăvesc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din celălalt Cuvânt (şi-om învăţa...) (lui Rodian Drăgoi)

Dincolo de eşafodul lumii,
lumina lunii şi un poet dezorientat. Nu putea fi văzut. Strălucea. "Prea mult",
spuneau cei prezenţi la execuţie.
El îi vedea pe toţi şi pe fiecare în parte.
Le auzea glasul ca pe o poezie. Le inventa aripi ce se scuturau alert, în graţia ochiului său de miere şi de vers cald.
Doar scândura veche îi amintea de gloria unui arbore şi felinarul cel vechi,
din colţ,
de tăietura sprâncenelor, de corpul masiv,
tânăr,
în căutarea iubirii. Dădea semne că s-ar stinge uşor, când nimeni nu mai avea văz.
Întunericul doar lumina
şi în ochii săi de poet şi "din gura lui"...
Muguri verzi de Rai. Peste un pământ ars - rug unui preacuvânt.

poezie de Andreea Maftei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Editare

Fii antenă parabolică
de mare efect şi fidelitate
ca să poţi accede spre eden
aşa am recepţionat cândva
un semnal de sus
atunci am luat zorile la trap
şi amiezile la galop
pe şaua unui poem etern
purtat de vânturi astrale
numai aşa voi putea depăşi
sincopele existenţei precare
cu amplă euforie
şi cu sintagme ideatice
de copil sacrosant
aşa voi putea lua examenul
veacurilor viitoare
numai cu ajutor îngeresc
voi putea găsi soluţii viabile
pentru străbaterea
multor milenii stelare.

poezie de David Boia (9 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pregătit de-o tainică

întâlnire în drum spre zare
colbul se ridică când valul
se amestecă-n soare
la tine mă gândesc

oricât de departe ai fi
eşti aproape de mine
stele de dorinţă vor arde
ascult timpul şopotind

cu tine mă voi întâlni
noapte de noapte bună
de pândă şi seducţie
la umbra şoaptelor

totul se mişcă în acele locuri
vântul ba se ascunde
ba se vede grăbit
luna se preface-n sferă

păşesc de-o taină în umbra
unui nor stăpânit de simţire
învăluit de aerul altei lumi
stăpânite de demonii frunzei căzute

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi beţi

vanii dormeau somnul berii
într-o grămadă mări
cică nimeni nu putea trage
de timp (!?) - erau umbre
pe pământ -
mirosul berii se ridică din gră
madă şi plutea în tot parcul
o duhoare de bu
toiul somnului
era somnul greu
somnul berii
câteva sticle cu bere
jumătate pline
jumătate goale
păzeau somnul beţivi
lor nu le pasă (!?)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta vreme cât zi de zi vei da jumătate de măsură din ceea ce poţi cu adevărat, în speranţa că va veni acel moment ideal pe care îl visezi şi că abia atunci vei da tot ce poţi, fii sigur că vei eşua. Vei da tot jumătate de măsură, pentru că aşa vei fi obişnuit.

Alex Marinca în Restartează-ţi viaţa! Eşti gata! (septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul ud

scotea aburi ca de răsuflare.
îşi lăsă palma pe nisip şi privea
întinderea bălţii. auzea zgomote
noi în tufişuri. aerul greu de smârc
îi intră în plămâni. sticla de whisky
pe jumătate plină, pe jumătate
goală, îl înveselea. fordul răblăgit
lua apă, mlaştina îl sorbea încet,
încet. îşi amintea cum caroseria
maşinii se freca de tufele dese
de pe marginile cărărilor. salvase
sticla. era cel mai important lucru
din acest univers.
îşi simţea sufletul ca o casă
în care adusese o femeie frumoasă,
goală, beată de fericire.

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soldăţelul

mic conduce armata
cea mare şi fiecare soldat
are în raniţă
bastonul de mareşal
inspectează trupele îngrijorat
de atâta ploaie de atâta waterloo
îi priveşte îngrijorat micul
(s)o(ldă)ţel e chiar împăratul
garda veche e ne
învinsă de douăzeci de ani
dispreţul lor faţă de pru
saci
e mare ocazia să se răz
bune ar fi hainele uscate
şifonate sau nu
luneta a
duce aproape duşmanul

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram un medic

făceam transplant de celebritate
unui cal alb ca spuma berii turnată
într-o halbă de sticlă transpirată
tăiam încet o idee invalidă
dintr-un craniu aproape gol
eram posesorul tehnicii necesare
şi toţi ceilalţi scriau volume întregi
lucram fără întrerupere la şlefuirea
unui geniu care necheza dincolo
de hău în suspinul unui cântăreţ
de jazz cu sombrero negru

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ţigara în gură

pictorul obosit de atâta fum scos
şi băgat ne spunea că femeile
sunt nişte obiecte folosite
de pictori pentru nuduri
o gândire cam şifonată pentru un
mânuitor de pensule şi culori
ţinea ţigara în gură şi când a fost
fulgerat de dragoste
poetul ne spunea că femeile
trebuiau iubite sau folosite ca muze
şi surâsul lor era o poezie
poetul era un timid fumând pipă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

atunci când luna se ascunde
în spatele Marelui Dinte Alb
care stă în faţa Limbii Roşii
vrăjitoarea merge încet pe apă
şi suceşte minţile prinţilor holtei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Genunchiul era verde

trebuia să mă mândresc cu el
după atâta fotbal jucat în glumă
o jumătate de veac sportiv
mediocru cu veleităţi de mare star
îl simt că a început să înmugurească
brusc aş putea spune de la contactul
cu iarba verde de la stadion
mâine o să-l verific la driblingul
pe gazonul proaspăt udat
fără crampoane o să cedeze în sfârşit

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!