Iubire in alb
Mă scald în întunericul zăpezilor albastre
Lăsând răceala iernii să mă inunde-n suflet
Stingheră o rază de soare îmi trasează
Clopoței din flori de gheață în răsunet
Las timpul să-mi înghețe gândul
În zbaterea lui de niciunde
Închid ochii vizualizând cuvântul
Stagnat pe valul mării rătăcind în unde
Mi-e inima speranță în era glaciară
Inert îmi este corpul, surâsul înghețat
Doar ochii îmi sunt vii visând a primăvară
Creionând iubirea în alb imaculat
poezie de Loreta Toader (4 ianuarie 2022)
Adăugat de Loreta Toader

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gheață
- poezii despre iubire
- poezii despre întuneric
- poezii despre zăpadă
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre primăvară
- poezii despre ochi
- poezii despre inimă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Am ascuns
Azi am ascuns iubirea
Printre crengile ninse
Și mi-am lăsat sufletul
Rătăcind pe pământul
Îmbrăcat în mantia
Strălucitoare a iernii...
Din văzduh norii își cern
Steluțe siderale și
Flori de gheață peste
Inima caldă și tristă
Ce azi învață să fie senină
Rece și neînvinsă...
poezie de Loreta Toader
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre învățătură, poezii despre tristețe, poezii despre nori, poezii despre ninsoare sau poezii despre iarnă
Flori sub gheață
M-am dus în priveghi la un mort;
și mortul nu era altcineva,
decât eu.
Am murit într-o iarnă
când totul a înghețat în mine...
A început să-mi înghețe voința
și-ncet, încet, toate simțurile au cedat,
Gheața mi-a atrofiat orice mușchi
și nu mă mai puteam mișca;
Acum îmi îngheață ochii...
Doar ei au mai rămas vii,
Însă acum se sting în negura gheții,
pentru a nu mai vedea mortul
pe care am început
să-l priveghez cum se descompune
într-o iarnă...
Se ofilea
de nepăsare și durere.
Am chemat bocitoarele,
ca să nu-mi înghețe ochii;
Ele au luat banul,
au bocit,
au cârcotit în fața nebuniei
și au plecat.
A venit o babă
să-mi dezlege mâinile și picioarele
dar baba a vrut să-mi acopere ochii
cu niște monede vechi...
Babele sunt rele;
Acoperă orice scânteie de viață...
Mă priveghez pe mine cum dorm...
Oare cât va mai ține iarna?
Lumânarea e pe terminate
și mi-e teamă
de noapte.
Mi-e somn
și mi-e teamă să nu-mi pierd ochii...
Am ajuns să priveghez
un mort,
într-o iarnă amară
și neputința
mi-a furat ochii.
Acum aștept,
aștept să izbucnească vulcanul
ce a mocnit sub gheață,
să deschidă drumul stelei,
să deschidă ochii mortului
și să-i dezlege simțurile;
Cei care au scânteie
înfloresc și sub gheață,
topesc totul în jur;
Iar mortul... își scutură vălul
și aleargă;
Aleargă spre infinit.
poezie de Ana-Cristina Popescu
Adăugat de Ana-Cristina Popescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre moarte, poezii despre somn, poezii despre bani, poezii despre început, poezii despre vulcani, poezii despre viață sau poezii despre stele

Ținutul zăpezilor albastre
A înghețat din nou lumina la ferestre,
Un ger al veșniciei s-a cuibărit în ea,
Împrumut speranța zăpezilor albastre,
Să-mi împletesc din vise albastru corp de stea.
Îmi ninge peste suflet cu amintiri virgine,
Ninge într-un amor etern cu infinitul...
Iar în singurătatea zăpezilor cianine,
Doi îngeri își împart în taină răsăritul.
E amorțit pământul în zilele de plumb,
O umbră se închină, pe deal, la vechiul schit,
Doar zorii îmi zâmbesc, nu vor nimic în schimb
Și mă apasă dorul sub cerul învechit.
poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre albastru, poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet, poezii despre zile, poezii despre visare sau poezii despre virginitate
Doar o speranță
Timpul a trecut, lăsând în urmă,
Doar o speranță, ce ușor se stinge...
Nu va rămâne, decât o mică umbră,
A dulce-i fetițe, ce-n genunchi ea plânge.
Ochii umeziți i se-nchid în uitare,
Glasu-i piere în negura nopții,
Gândul la tine și acum o doare,
Plimbându-se singură în voia morții...
Toate mă dor, de atâta așteptat
În gândul meu sinistru și rece,
Cu natura dezlănțuită, aș fi luptat,
Dacă-aș fi știut că totul va trece.
Și-n urmă nu va rămâne decât surâsul tău,
Cald și-mbietor ca și prima dată,
De la rădăcină aș fi rupt ce-i rău,
Dacă inima ta, n-ar fi fost mutată.
poezie de Eugenia Calancea (13 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre trecut, poezii despre plâns, poezii despre noapte sau poezii despre natură

Raza de soare
sunt trubadurul lumii
în mâini o chitară, în suflet o rană
mă apropii de tine
dispare și timpul rămas
mă nărui în gânduri
pe piscuri, în ceață
se aprinde privirea
o clipă, pe raze de soare
cuvântul a tăcut
în cer pulsează un foc necunoscut
pe umeri mantie de flori
culese de pe câmpuri, în zori
în ochii tăi adânci se scurgeau zările senine
un dans înalt în ceruri
tu și eu
doi fulgi ușori și visători
un zbor fără spațiu
dispare și timpul rătăcit într-o privire
femeie, lacrima iubirii
umbre pe cer în tainic mister
se aprinde iubirea
o clipă
pe o rază de soare
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre înălțime, poezii despre tăcere sau poezii despre spațiu și timp

Rondelul crinului
Ești floarea ce aduce-n suflet puritate,
Ochii tresaltă în albul tău imaculat,
Când te-ai deschis s-au bucurat florile toate,
În nopțile-nstelate ești rege nepătat.
Petalele surâd în soare mângâiate,
Îmi limpezești privirea și gândul mi-e curat,
Ești floarea ce aduce-n suflet puritate,
Ochii tresaltă în albul tău imaculat.
Suav, cuceritor, în aeru-înmiresmat
Dezlegi iubirile de mult încătușate,
Bondari gălăgioși te bâzâie în noapte,
Albinele-ți adună polenul pe-nserat,
Ești floarea ce aduce-n suflet puritate.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre monarhie, poezii despre gânduri, poezii despre cătușe sau poezii despre curățenie
În ochii tăi când am privit
În ochii tăi când am privit
Suflarea oftat a devenit
Inima mea bătea mai tare
Trupul fierbea de desfătare.
Clopotul soartei a bătut
Iubirea-n suflet s-a născut.
Valul iubirii s-a înălțat
Lumea în soare s-a scăldat.
Norii cei reci și cenușii
S-au spart și s-au făcut fâșii.
Iar când iubirea m-a cuprins
Un curcubeu pe cer s-a întins.
În ochii tăi când am privit
Păsări cu drag au ciripit.
În ochii tăi când am privit
Spațiul și timpul au pierit
Și într-o clipă am văzut
Un univers necunoscut.
Și simt că-n Paradis trăiesc
În ochii tăi când eu privesc.
poezie de Faith Mattke, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre rai sau poezii despre păsări

Răsună valul
Ninge fulgi în val de mare
Îngerii îsi scutură penajul
Răsună valul spart in zare
Gerul acoperă usor peisajul
Deschide ochii fulg de nea
Să vezi unde te duce vântul
Gândurile poartă mantiea ta
De unde cazi îți vine rândul
Diamant trucuri de gheață
Scruptate chipuri într-un mal
Agățate aripi albe de gheață
Calca nisipul înghețat la mal
Spuma dictează peisajul
Îngerii isi curăță penajul
sonet de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre vânt, poezii despre peisaje sau poezii despre nisip
Eu îmi închid cuvântul
eu îmi închid cuvântul
cu fața la perete și tac
eu îmi închid gura și ochii
joc într-o piesă nescrisă și tac
mă plimb printre ceasuri și ziduri
care sunt înțepate și m-ar putea răni
trec ca și cum eu însămi aș fi
o scurgere de vreme
îmi reculeg cuvintele
gândurile din ochi
timpul lipit de perete...
eu nefiind obișnuita
decât să tac.
poezie de Camelia Petre
Adăugat de Nicoleta Ilade

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre plimbare, poezii despre gură sau poezii despre ceas
Mestecenii
Blânde ierni, născute dintr-un soare albastru, ați rodit pe ramuri reci muguri de flori
Diamante albe căzute din astrul ce-și ascunde ochiul sub marea de nori;
Primăveri dorite vor fi mai frumoase, flori se vor deschide din muguri dorminzi,
Din privirea caldă ce-n sine-și descoase lung albul fir al iernii din vis!...
Privește și nu te-ntreba nimic din ce ochiul nu poate vede, nu te mira că toate-s așa,
Inima ta știe și crede, ea singură te poate-nvăța
Că norii sunt lacrimile strânse în taina luminii, străpunse de toate durerile lumii întregi,
Iar ție, acum, în ochii tăi mari și albaștri, își lasă doar purpura trandafirilor coroanelor regi;
Cei puternici, cu adevărat, au stat drepți, doar în genunchi, și cu inima doar în taina aleasă
Din cuvântul, ce i-a strâns pe toți în mănunchi, dându-le, în trupuri, strălucirea neștearsă;
Privește dar și lasă-ți ochii deschiși larg spre cer, și crede tot visul iernii sfârșite,
Pe brațele lor te vor purta iar în aer, ascultându-le inimile în cor, infinite.
poezie de Alexandru Răduț (29 noiembrie 2020)
Adăugat de D. Moldovan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre trandafiri sau poezii despre sfârșit

Crinul
Esti floarea ce aduce-n suflet puritate,
Ochii tresaltă în albul tău imaculat,
Când te-ai deschis s-au bucurat florile toate,
În nopțile-nstelate ești rege nepătat.
Petale îți surâd de soare mângâiate,
Îmi limpezești privirea și gândul meu curat,
Ești floarea ce aduce-n suflet puritate,
Ochii tresaltă în albul tău imaculat.
Suav, cuceritor, în aeru-înmiresmat
Dezlegi iubirile încătușate,
Bondarii te-nsoțesc în prag de noapte,
Un fluture adoarme pe brațe legănat,
Ești floarea ce aduce-n suflet puritate.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fluturi

Veste
Bucurii nemărginite tu mi-ai vestit
În suflet mi le-am strâns pe toate
Și nu mă-ntreb deloc de poate
De astăzi sunt sau nu sunt fericit?
E ca și cum clinchete de clopoței
Sau arcuirea corzii de vioară
Ori adierea vântului de primăvară
Fac să-mi zâmbească ochii mei.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre prezent, poezii despre fericire sau poezii despre bucurie

Mi-e teamă să adorm
Departe mi-e somnul în noaptea pustie,
Plutesc în neliniști, în albul ei rece,
Năvalnic dă gândul s-aștern pe hârtie
Ceva despre dorul încins ce nu-mi trece.
Mi-e frică s-adorm, să nu mă chinuie-n vis
Singurătatea ce-ar vrea să mă cuprindă,
Zburăm, să ne visăm pe-un țărm de paradis,
Pe mări albastre iubirea să se-ntindă.
Ne-arunce marea în valul desfătării,
La sânu-ți cald să mă apropii, să mă strângi,
Voal de mireasă va țese spuma mării,
Din ochii tăi senini tristețea s-o alungi.
Licăre stele pe-a cerului cărare,
O salbă-ți împletesc și facem legământ,
Călăuză s-o alegem pe cea care
Își va dori să ne mai țină pe pământ.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică sau poezii despre singurătate

Parfum de roză și de tei
Parfum de roză și de tei,
Flori de cais sunt ochii tăi...
Te poartă albii porumbei
În ochii mei, în ochii mei...
Ți-aș dărui, dar tu nu vrei,
Dulci clinchete de clopoței,
Parfum de roze și de tei
Flori de cais sunt ochii tăi.
E vis și ambră-n ochii mei
Și liliac pentru acei
Ce în apusuri s-au născut
De la-nceput...
Parfum de roze și de tei,
Eu te-am avut.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roz, poezii despre porumbei, poezii despre naștere sau poezii despre cadouri

Parfum de roză și de tei
Parfum de roză și de tei,
Flori de cais sunt ochii tăi...
Te poartă albii porumbei
În ochii mei, în ochii mei...
Ți-aș dărui, dar tu nu vrei,
Dulci clinchete de clopoței,
Parfum de roze și de tei
Flori de cais sunt ochii tăi.
E vis și ambră-n ochii mei
Și liliac pentru acei
Ce în apusuri s-au născut
De la-nceput...
Parfum de roze și de tei,
Eu te-am avut.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbește!
Atingerea ta mă calmează în noaptea frumoasă
Ca raza de soare mă apasă, inimii îi salvează iubirea
Sub cerul senin mă aprind cu fiecare destin
Nu pot acoperi privirea
Căci mi s-a deschis inima
Nu pot acoperi zâmbetul unui copil
El este rază de soare în fiecare zi
Nu încerca să treci prin scoicile inimii mele
Ele privesc la nisipul mării albastre
Zâmbește cu buzele aprinse de foc!
Zâmbește celor care n-au avut noroc!
Zâmbește cu ochii sclipitori de iubire!
Zâmbește cu taină... iubirii din tine!
Zâmbește a mia oară cu dragoste nespusă!
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre salvare, poezii despre noroc sau poezii despre frumusețe

Crăciun
Mi-e bradu-mpovărat de dorințe și vise,
Am inima plină de povești nescrise,
Pe-o rază, lin plutește gândul meu spre tine,
Doar tu știi să-mi dăruiești speranța-n mai bine!
Frumoase amintiri mi-am aninat pe ramuri,
Văd flori de diamant pe-mpodobite geamuri,
Te-am cocoțat pe tine în vârf,, în loc de stea,
Făclii de jad ți-s ochii, luminând viața mea!
Mă simt din nou copil și mi-e atât de bine,
Ce-aș mai putea dori, dacă te am pe tine?
Ne-om strecura prin lume, frenetic, an de an,
Mereu inseparabili, ca-ntr-un nod gordian!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre diamante sau poezii despre crengi
A nins peste iubirea noastră
Din flori de gheață
Culese de pe Lună,
Ți-am pus, cândva,
Pe cap eu o cunună.
Din Cer ningea
Cu îngeri printre stele,
Fulgii erau lacrimi
Și voal miresei mele.
Din flori de gheață
Culese de pe Lună,
Ți-am pus, cândva,
Pe cap eu o cunună.
Din Cer ningea
Cu îngeri printre stele,
Fulgii erau lacrimi
Și voal miresei mele.
REFREN:
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
Ne-a măcinat
prin viscole simțirea
Și secole
ne-ar mai răbda iubirea,
Colinde de regrete
Se aud surd în pustie
E frig la noi în suflet
E iarnă pe vecie.
REFREN:
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
cântec interpretat de Fuego, muzica de Fuego, versuri de Adrian Artene (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol
Ochii Tăi...
Inima mea, pasăre călătoare,
Și-a găsit pacea
În albastrul ochilor tăi.
În ochii tăi
Văd limpezimea zorilor,
Ochii tăi sunt leagănul stelelor.
Inima mea
Se pierde în adâncul albastru
Al ochilor tăi fascinanți.
Lasă-mă să mă scald
În nemărginirea lor.
Zâmbetul tău-rază de soare
Îmi iluminează sufletul
Aducându-mi pacea, liniștea, iubirea.
Îmi place
Felul cum mă privești,
Îmi place
Sărutul tău cald.
Îmi place
Cum îmi mângâi trupul,
Ca pe-o vioară
Ale cărei strune scot sunete
Numai de inima ta, auzite.
Cuvintele tale
Sunt licăriri de lumină,
Îmi place să fim împreună.
Dragostea mea e un ocean,
Cu cât te scufunzi în el,
Cu atât mai adânc devine.
Inima mea, pasăre călătoare,
Își trăiește clipele
De visare, fericire și iubire...
poezie de Floarea Cărbune (1 septembrie 2019)
Adăugat de Adina M. Neghirla

Comentează! | Votează! | Copiază!

Stele căzătoare
Mă stinge tăcerea, mă arde cuvântul,
Mă-nalță văzduhul, mă-ngroapă pământul,
În brazde de cuget, în susur de ape,
Suspină și gândul, suspin e în toate
Și cad mii de fluturi din dor de lumină,
Răpuși de-ntuneric, de griji și de vină,
Bătaie de aripi în umbră apune,
Când nori de tristețe mă strigă pe nume
Doar ochii tăi tandri mai pot să-mi arate,
Că sigur iubirea există în toate,
Și poate de-aceea alerg înspre tine,
Când teamă îmi este că nu vei fi mâine
Îmi strigă tăcerea, îmi plânge cuvântul,
În suflet mi-e rece și bântuie vântul,
Atunci când nu ești, universul dispare,
Cad stele din cer și lipsa ta doare
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre viitor sau poezii despre stele căzătoare