Crăciun
Mi-e bradu-mpovărat de dorințe și vise,
Am inima plină de povești nescrise,
Pe-o rază, lin plutește gândul meu spre tine,
Doar tu știi să-mi dăruiești speranța-n mai bine!
Frumoase amintiri mi-am aninat pe ramuri,
Văd flori de diamant pe-mpodobite geamuri,
Te-am cocoțat pe tine în vârf,, în loc de stea,
Făclii de jad ți-s ochii, luminând viața mea!
Mă simt din nou copil și mi-e atât de bine,
Ce-aș mai putea dori, dacă te am pe tine?
Ne-om strecura prin lume, frenetic, an de an,
Mereu inseparabili, ca-ntr-un nod gordian!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.