Proiect minimal

Din moment ce trăim
Sub semne astrale,
S-ar putea ca să fim
Simboluri digitale,

În lumea iubirilor
Printre sentimente,
La cheremul firilor
În faze stringente,

Oportunişti de soi
Făurind idealuri
Îndrăgostiţi de noi
Răzbim peste valuri,

Pe drumuri de slavă
Călători în exces,
Făcând din ispravă
Obiectiv de progres

Din pacea eternă
Un alt ţel să zidim,
În lumea modernă
Mai mult să iubim.

poezie de David Boia (21 iulie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filmul vieţii

Ne naştem aici probabil
Posibil şi întâmplător
Trăim adesea lamentabil
Mărşăluind spre viitor

Noi călători de cursă scurtă
Şi fiinţe veşnic efemere,
Ce locuim în cort sau iurtă
Toţi, trecem ca o adiere

Actori care jucăm cu stres,
Mai mult în roluri secundare
Spre propăşire şi progres
După cum poate fiecare,

De multe ori disimulaţi
Şi-n roluri de senzaţie
Aproape dezinteresaţi,
Chiar facem figuraţie

Ni se impun scenarii grele
După idei premeditate,
Iar noi ne alegem cu sechele,
Dar şi cu faze complicate

Împinşi de griji şi de nevoi
Când pe rol există miză,
Jucăm în filme de război
Pentru a ieşi din criză

Jucăm în comedii şi drame
Şi-n clipuri euforice,
În scene tari şi în reclame,
Şi-n filme pur istorice

Prin peisaje concludente
Apar adesea din fundaluri
Realizări eminamente,
Ce duc direct în idealuri

Înfăptuim după puteri,
Ba izolaţi ba stânşi în grupe
Trec zecile de primăveri,
Iar în final filmul se rupe.

poezie de David Boia (2 iunie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

avem puterea de a dărâma tot ce iubim, apoi zidim puterea ce ne-a dărâmat.
trăim în regenerarea perpetuă a propriei suferinţe
o poartă eternă spre alte neputinţe
încrucişând infinitul cu obsesia timpului
al meu, al tău...

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atenţie la tentaţii. Când ţi-e lumea mai dragă, s-ar putea să-ţi pierzi dragostea.

aforism de David Boia (18 februarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ficţiune

Ne-am pricopsit pe post de dealeri
Prin aşa zise programe de sinteză
Pe baza unor referinţe intrinseci
În interfeţe ca făurari de stihuri
Mai apoi ca mediatori la poeme
Trasăm mereu drumuri virtuale
Între infinitiv şi între participiu
Prefigurăm trasee potenţiale
Între hotărâre fermă şi clemenţă
Cu entuziasm si elan din start
Încercăm să anticipăm trecutul
Să ne amintim viitorul hoinar
Evadând din dictatura actuală
Impusă de timpul strict radical
Din zero la mai mult ca perfectul
Afacerea asta ideologie fictivă
Dorinţă ardentă la cazul vocativ
Provocând frisoane sau furori
Obiectiv cu simptome stringente.

poezie de David Boia (19 septembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul toamnei

mă rostogolesc prin câmpul de lavandă
hainele se îmbibă cu parfumul suav
n-am mai trăit frumoasă sarabandă
timpul este receptiv, cucernic, brav.

soarele e blând şi orele au gust
sorb elixirul toamnei ca tot omul
visul se îndulceşte cu un pahar de must
prind rădăcini peste veacuri ca pomul.

vântul împrăştie arome peste dealuri
şi cântece vesteşte din grup de ceteraşi
se umple lumea mea cu terne idealuri
pe drumuri de iubire se fericesc nuntaşi.

râuri de împlinire curg valuri după valuri
azi scriu poemul toamnei pentru înaintaşi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balansare

Ar putea fi o balansare
pe ritmuri astrale
perseverentă şi periodică
ca un pendul prelung
oscilând printre galaxii
peste hăuri adânci
ocolind găurile negre
ancorat doar în sublim
cu un cod neverosimil
de către o taină divină
printre repere mitice
între alte universuri
cu indicii neştiute nici bănuite
de oamenii acestei planete.

poezie de David Boia (5 septembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slavă Ţie

Noapte de Crăciun, curată,
Noapte-a Naşterii, prea sfântă,
Câtă pace-mbelşugată
Torni în inima înfrântă!
În ce strai de bucurie
Înfăşori tu lumea toată,
Zvon de rai şi veşnicie,
Noapte de Crăciun, curată.

Oameni, ce-au purtat prin ceaţă,
Uriaşa lor povară,
Pot păşi în noua viaţă,
Zvon de nouă primăvară.

Căci Isus Mântuitorul
S-a născut în ieslea sfântă,
Ca să mântuie poporul,
Biata inimă înfrântă.

S-a născut sărac, în paie,
Prunc al păcii şi-al iubirii,
Ca să ardă-n vălvătaie
Vechea lume a pieirii, —

Şi să-nalţe, peste moarte,
Rod al răstignirii Sale,
Lumea celor scrişi în Carte,
Lumea dragostei totale.

Slavă Ţie, scump Isuse,
Creang-a cerului, boltită
Peste sufletul ce-Ţi spuse
Bucuria sa smerită!

Slavă ţie, noapte sfântă,
Noapte de Crăciun, curată!
Cântă frate, soră, cântă,
Cântă pacea-mbelşugată,

Pacea Lui în dar primită,
Pacea Sângelui iertării...
Fii în veci de veci slăvită,
Sfântă noapte a-ntrupării!

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim un moment hotărâtor, am ajuns la o răscruce de drumuri în care budismul şi ştiinţa modernă se îmbogăţesc reciproc, iar acest aspect poate contribui decisiv la bunăstarea umană.

citat din Dalai Lama
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zboruri

De vor veni acele vremuri crunte
când nu vei fi şi totul s-ar sfârşi,
din pieptul meu, un geamăt ca din munte
cutremurat profund, s-ar auzi.

Cu aripi sprijinindu-se de ceţuri,
cuvinte, doruri, gânduri, vor zbura
prin lumea nesfârşitelor îngheţuri
în care, nesperând, vor mai spera.

Vor mai pieri, vor mai cădea în valuri,
vor fi rănite-n marile furtuni,
ori se vor regăsi în idealuri
de dincolo de tainice genuni.

Vor fi şi-acelea pentru care zborul
va fi întăritor şi vor putea
să-şi fie, ele singure,-ajutorul
când altă colonie vor crea.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stihuiri

Pe spaţii astrale
Îngerii amplifică
Iubirea în versuri

Dau lumina divină
Pentru fiecare ins
Brazdă la brazdă
Revelaţie în vogă
Făcând din cuante
O şansă multiplă
De iniţiere sacră

Până la greabănul
Căii Lactee
Fiecare ar putea
Accesa infinitul
Peste vârful unor
Statui megalitice

În versetul următor
Îngerii ucid moartea
Cu săbii de foc.

poezie de David Boia (17 ianuarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norme intime

Aş dori să mă transpun
Într-un ceva ce presupun
Aş voi mă să transform
În ceea ce scriu conform
Aş gândi să fac din gânduri
Reuşite rânduri rânduri
Aş râvni la noi poeme
Dacă s-ar putea din vreme
Să răzbesc prin infinituri
Fără frică de sfârşituri
Doldora de idealuri
Ca şi oceanul de valuri
Toate în cadre intime
De preferinţă nostime
Pe urmă să trec cu brio
Până dincolo de adio.

poezie de David Boia (5 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ideal ar fi să iubim dragostea şi să fim îndrăgostiţi de iubire.

antimetabolă aforistică de David Boia (4 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea adevărată e mai complexă decât literatura. Cu toţii o simplificăm, atunci când scriem. Trebuie s-o simplificăm, pentru că altfel n-am putea termina o carte niciodată. Am scrie în acelaşi ritm cu cel în care trăim, iar cartea s-ar întinde la nesfârşit, n-ar mai avea coperte, n-are mai avea paragrafe, personajele s-ar amesteca, începutul ar lua locul sfârşitului şi sfârşitul ar lua locul începutului. Lumea nu poate fi băgată natur între coperţile unei cărţi, pentru că lumea e neverosimilă.

Cristina Nemerovschi în Pervertirea (2012)
Adăugat de Dreams in Black and White
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele de n-ar fi
Lumea ar pieri
Dacă prea mult este
Lumea prăpădeşte.

catren de David Boia (11 august 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sentimente vii
Din tagma iubirilor
Călătorii hoinare
Prin văpăi adlitteram
Însufleţiri ardente

tanka de David Boia (24 martie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim ca să iubim şi iubim ca să trăim.

citat din David Boia (15 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Divorţuri

Sunt idealuri spulberate
Şi sentimente fracturate,
Apoi, familii destrămate.

tristih de David Boia (29 septembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât încercăm mai mult să trăim în lumea cuvintelor, cu atât mai mult ne simţim izolaţi şi singuri, cu atât mai mult bucuria şi dinamismul lucrurilor sunt schimbate doar pe certitudine şi securitate. Pe de altă parte, cu cât suntem forţaţi mai mult să admitem că trăim în lumea reală, cu atât mai mult ne simţim ignoranţi, incerţi şi nesiguri, cu privire la tot.

citat din Alan Watts
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din moment ce toţi sateliţii, toate planetele şi toate stelele din univers execută mişcări de rotaţie s-ar putea ca universul în totalitate să execute mai mult o mişcare de rotaţie, de cât una de expansiune radială şi accelerată.

aforism de David Boia (2 noiembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Efemeri ne naştem vii
iubim cerul peste vii
călători cu pirostri.
Călători murim sublim
încercând să ne iubim
vindecaţi de nebunii.
Viitor ne nemurim
înspinaţi în ţintirim
pe pământul heruvim.
Ce lumină, ce descânt,
ce speranţă în cuvânt
ca să facem legământ
pe pământ şi sub pământ.

poezie de Florentin Palaghia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!