Între noapte și zi
Pe un colț de noapte-albastră,
Ferecată-n lumea-i lină,
Șade-n cer, deasupra noastră,
Nemișcată, Luna plină.
Poartă straie de lumină
Iar privirea ei măiastră,
Strălucind diamantină,
Îmi pătrunde prin fereastră.
Din felia mea de lume,
Înspre alte zări celeste,
Printre stropi de-argint și brume,
Mă strecor ca-ntr-o poveste.
Un ecou prelung aleargă...
Glas de corn în miezul nopții,
Colindând pădurea largă,
Ca un cerb în voia sorții.
Printre nori, c-o tremurare,
Suie-n taină visu-mi dulce...
Sub a zorilor răcoare,
Pe când Luna-ncet dispare,
Bolta-și poartă-n Carul Mare,
Blând, Luceferii să-i culce.
poezie de Violeta Andrei Stoicescu (septembrie 2021)
Adăugat de Violeta Andrei Stoicescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.