Cerșetor
De când am venit pe lume
Toți cerșim fără oprire,
Bani, favoruri sau renume,
Sănătate și iubire.
Omul ar putea să fie
Împărat nemuritor,
Dar secretul nu îl știe
Și rămâne cerșetor.
poezie de Octavian Cocoș (10 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Balada păcănelelor
Păcănele, păcănele,
Ce ne-am face fără ele
În aceste vremuri grele
Când avem numai belele?
Păcănele minunate,
Elixir de sănătate,
Când bagi fisa într-o parte
Speri să-ți cadă cinci de șapte.
Păcănele rotitoare
Uneori, din întâmplare,
O cireașă mai apare,
Dar câștigul nu e mare.
Păcănele blestemate
Am pierdut toți banii frate,
Viața merge mai departe,
Hai noroc și sănătate!
poezie de Octavian Cocoș (4 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec pentru mama
Așa cum vrăbiuța ciripește,
Iar ciocârlia cântă-n orice vreme,
Așa cum guguștiucul gângurește,
Îmi cânt și eu amarul în poeme.
Așa cum ploaia cade ca nebuna
Când norii-astupă zâmbărețul soare,
La fel plâng ochii mei întotdeauna,
Atunci când gemi și văd ce rău te doare.
Așa cum marea este agitată
Atunci când bate vântul cu putere,
La fel și mintea mea e tulburată,
Că nu pot să-ți aduc o mângâiere.
Așa cum în război cel plin de sânge
Privește-n sus și nu-și pierde credința,
La fel și eu, când inima se frânge,
Mă rog aprins, știindu-mi neputința.
Și-așa cum luna, cu al ei renume,
Apune, dar rămâne între stele,
Și tu, când o să pleci din astă lume,
Vei dăinui în versurile mele.
poezie de Octavian Cocoș (28 martie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Un cerșetor: Ai niște mărunțiș?
Fletcher: Absolut!
Un cerșetor: Și te-ai putea lipsi de câțiva bănuți?
Fletcher: Da, aș putea!
Un cerșetor: Și vei face asta?
Fletcher: Nu!
Un cerșetor: Cum așa?
Fletcher: Pentru că eu cred că îți vei cumpăra băutură cu ei! Vreau doar să pot ieși din mașină și să ajung până la birou fără să mă confrunt cu decăderea societății occidentale!... În plus, sunt zgârcit!
replici din filmul artistic Mincinosul mincinoșilor
Adăugat de Anamaria Licurici

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire fără nume
Cum aș putea să nu te iert,
Când mi-aduci inima în palmă,
Iubite, visul meu incert,
Cu ochi de foc și vocea calmă?
Ce sirene te-au zămislit,
Că nu pari de prin astă lume?
Spre-a mă vrăji, - ai fost ursit -
Cu o iubire fără nume!
Între vis și deșertăciune
Te-aș pedepsi, dar, de te pierd,
O viață searbăda-mi rămâne,
Cum aș putea să nu te iert?
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfinxul știe
Bucurie, supărare,
Mărire sau decădere
Toate-s lucruri trecătoare,
Biete umbre efemere.
Bani și-averi pe săturate
Și-alte lucruri iluzorii
Pe acestea se vor bate
Mai târziu moștenitorii.
Veșnică e doar schimbarea
Ce învârte roata vieții,
Moartea este nemișcarea
După cum ne-au spus profeții.
Sfinxul ne privește-n tihnă
Cum ne zbatem fără rost,
Știe că, fără odihnă,
Timpul șterge tot ce-a fost.
poezie de Octavian Cocoș (20 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de tată
Tare mult m-am bucurat
Când pe lume ai venit
Și de-atunci, necontenit,
Pașii ți i-am îndrumat.
Te-am crescut ca pe o floare,
Te-am vegheat noapte și zi,
Te-am udat, așa cum știi,
C-o iubire foarte mare.
Ți-am dat aripi ca să zbori
Să te-nalți până la cer
Să vezi grijile cum pier
Când treci dincolo de nori.
Acum ai ajuns bărbat
Sper să mergi pe drumul drept,
Eu mereu o să te-aștept
Cu un dor neîmpăcat.
poezie de Octavian Cocoș (2 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerșim iubire de oriunde...
Nu mi-e rușine să cerșesc, ba mi se pare chiar firesc, să cer iubire oarbă
Chiar de n-o văd, o simt în piept, când, pe la colțuri mai aștept iubirile să-mi soarbă.
Eu am iubire pentru toți, pentru neoameni, pentru hoți, pentru nebuni mai multă,
Că îmi sunt frați de suferinți, călcând în străchini și cuminți și nimeni nu ne-ascultă...
Strigăm în vers, strigăm frumos, chiar de avem glasul pe dos, ni-e inima fierbinte,
Și nu-nțelegem mai nimic, doar din iubire câte-un pic și-un dram din cele sfinte...
Nu ne atinge vreun blestem, purtăm la piept câte-un totem, doar nepăsarea doare
Iar neiubirea-i beteșug, o scară-naltă înspre rug, malignă sufocare...
Cerșim pe străzi, cerșim în cer iubiri cu suflu efemer, doar cât să ne ajungă
Pentru o clipă de extaz, când în al nostru Alcatraz ne e noaptea prea lungă...
Nu mi-e rușine să cerșesc darul cel mai dumnezeiesc din câte sunt pe lume
Uitați-vă în ochii mei și veți vedea iubire-n ei și-n versurile-antume...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe pământ
Pe acest Pământ al nostru
Rotitor și material
Ceva, fără îndoială,
E greșit fundamental.
E prea multă răutate
Oamenii sunt învrăjbiți
Nu mai știu ce e virtutea,
Sunt rebeli și ipocriți.
Dacă am pleca pe Marte
Sau pe Venus ori pe Lună
Oare am putea să facem
O lume cu mult mai bună?
Sau ar fi mai indicat
Să sărim ca o gazelă
Printr-o gaură de vierme
Într-o lume paralelă?
Dar o să ne fie dor
De acest Pământ de vis
Unde totuși am putea
Să trăim ca-n Paradis.
poezie de Octavian Cocoș (21 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vei fi omul înțelept
Nu lăsa timpul să treacă
Fără să înveți ceva!
Având minte înțeleaptă,
Mai mult te vei înălța.
Altfel, vei avea o viață
Care duce în amurg.
Nu vei putea face față
Greutăților ce curg.
Cu multă învățătură,
În viață vei prospera.
Vei păși în lumea bună,
Mult timp te vei bucura.
Vei putea intra în lume
Fără să ai remușcări.
Din nume îți faci renume,
Vei deschide multe zări.
Vei avea viață frumoasă,
Vei primi mai mult respect,
Gândul îți va sta acasă,
Vei fi omul înțelept.
poezie de Dumitru Delcă (4 mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 1
Când omul va distruge poezia,
Când nu va ști să mai admire-o floare,
Când va uita ce este bucuria
Trăind anost printre calculatoare.
Când trupul lui vigoarea și-o va pierde
Necunoscând plăcerea senzuală,
Când va uita de pajiștea cea verde,
Tânjind doar după lumea virtuală.
Când totul va fi goană după știință
Și luată-n râs va fi teologia,
Când omul va uita de-a lui ființă,
Iubind fierbinte doar tehnologia,
Atunci eu sper să fiu în altă lume,
Să beau, să cânt și să mă țin de glume.
poezie de Octavian Cocoș (30 decembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Semne
Dacă ești om cu renume
Poți vorbi frumos pesemne,
Dar să știi că-n astă lume
E nevoie și de semne.
Când vrei să oprești taxiul
Nu stai țeapăn ca un lemn
Ci din cap îți scoți chipiul
Și îi faci cu el un semn.
Vorba nu e necesară
În momentele solemne,
Dirijorul spre fanfară
Face numai niște semne.
Pe șoseaua de centură
Dac-o doamnă îți zâmbește
Și-ți dorești o aventură
Îi faci semne ștrengărește.
Dacă-n viață se întâmplă
Că vreunul te-a jignit
Îți duci degetul la tâmplă
Și-i faci semn că e smintit.
Dar la scris se schimbă treaba
Poți să faci semne o mie,
Te vei agita degeaba
Fiindcă nimeni n-o să știe.
poezie de Octavian Cocoș (11 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericirea absolută
Ce frumoasă e iubirea
Inima ea ți-o încinge
Și chiar dacă se va stinge
Îți rămâne amintirea.
Ce frumoasă-i amintirea
Peste tot cu tine merge
Și chiar dacă se va șterge
Îți rămâne fericirea.
Fericirea este sfântă
Nu depinde de iubire
Sau de-o biată amintire,
Ci de tot ce te încântă.
poezie de Octavian Cocoș (4 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să fiu poet
Vreau să fiu și eu poet
Ca Bacovia, Coșbuc...
Să mă știe toată lumea
Peste tot unde mă duc.
Vreau să fac versuri frumoase,
De iubire și de dor,
Inspirate, armonioase,
Pe-înțelesul tuturor.
Vreau ca cei care citesc
Să se umple de plăcere
Și să simtă că plutesc
Într-o lume de mistere.
Vreau să am și o statuie
Și-n muzeu să am portret
Cine va privi să spună:
"Uite un mare poet!".
poezie de Octavian Cocoș (3 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rima
Poezia fără rimă
E ca lumea fără climă,
Ca albina fără miere,
Ca o halbă fără bere.
Dacă are rimă proastă
E ca ziua cea nefastă,
Ca o salcie plăpândă,
Ca o rată cu dobândă.
Însă dacă rima-i fină
E ca becul cu lumină,
Ca un vin de calitate,
Ca shaorma cu de toate.
Când în coadă sună bine
Versurile sunt divine
Bucuria e cerească
Și toți vor să le citească.
poezie de Octavian Cocoș (25 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sănătate de fier
De vrei sănătate de fier
Și trup robust, fără egal,
Să vezi cum durerile pier,
Secretul stă în... HOFIGAL!
epigramă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Regina de Cupe (Sonet Tarot)
Femeie tandră, bună, iubitoare,
Acceptă și respectă pe oricine
Are chip blând și este răbdătoare
Și ca o mamă știe să te-aline.
Ea inima-și ascultă în tăcere
Și în subconștient mereu privește
Se înduioșează de-orice neplăcere,
Dar simți că zbori atunci când îți zâmbește.
Și totuși uneori e rea, meschină
Se ține de prostii, e imorală,
Dă de înțeles că n-are nicio vină,
Însă cu toate astea te înșală.
Căci inima e plină, cum se știe,
Ori cu iubire, ori cu perfidie.
poezie de Octavian Cocoș (3 martie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Știi care e secretul meu? Învăț. Învăț repede. Dacă ar fi să spun ce sunt eu aș spune că sunt suma a tot ce e bun în oamenii cu care am interacționat în această viață. Când întâlnesc un om, mă uit ce pot învăța de la el. Ce face el bine, unde gândește sănătos și cum m-ar ajută asta pe mine? Când viața mea era un strigăt de disperare, am descoperit puterea învățării. Orice problemă am, pot să învăț să o rezolv din simplul motiv pentru că nu mă lovesc de probleme pentru prima oară în istoria omenirii. Oameni lipsiți de iubire care au depășit suferința sunt mulți. Oameni săraci care au devenit bogați prin propriile puteri sunt mulți. Oameni bolnavi care au luptat și au devenit modele de sănătate sunt mulți. Și mulți alții sunt cazuri mult mai dificile decât sunt eu. Și acești oameni au lăsat urme, mărturii, cărți, povești, exemple și eu pot să învăț din ele. Tot ce îmi este ușor să fac azi, odată era imposibil. Să merg pe picioarele mele era imposibil odată. Acum e lejer. Să citesc era imposibil odată, acum e o plăcere fără de care nu aș putea trăi. Iubire, bani, sănătate, vocație, socializare și orice mai vrei tu sunt banalități odată ce îți pui mintea minunată să te servească și începi să te EDUCI.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea
Că rege ești sau cerșetor,
Nu-i nimeni, vai, nemuritor!
Căci, cum se spune deseori,
Cu-o moarte toți suntem datori.
poezie de George Budoi din Viața și Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (22 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe bani sau din iubire?...
Muzei toți plătim tarifu'
Cum apare pe factură;
Mă întreb: plătea și Trifu
Sau era iubire pură?
madrigal de Sorin Finchelstein din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Urări
Crăciun fericit
și multă sănătate!
O viață sublimă
și-un vers nemuritor!
Zilele acestea,
locuiesc cu noi în eternitate;
Crăciun fericit
și multă sănătate!
Priviți,
natura are irizări ciudate,
purtăm în noi
un cer senin și roditor;
Crăciun fericit
și multă sănătate!
O viață sublimă,
și-un destin nemuritor!
poezie de George Pena din Teleormanul literar (decembrie 2010)
Adăugat de George Pena

Comentează! | Votează! | Copiază!