Dor de tată
Tare mult m-am bucurat
Când pe lume ai venit
Și de-atunci, necontenit,
Pașii ți i-am îndrumat.
Te-am crescut ca pe o floare,
Te-am vegheat noapte și zi,
Te-am udat, așa cum știi,
C-o iubire foarte mare.
Ți-am dat aripi ca să zbori
Să te-nalți până la cer
Să vezi grijile cum pier
Când treci dincolo de nori.
Acum ai ajuns bărbat
Sper să mergi pe drumul drept,
Eu mereu o să te-aștept
Cu un dor neîmpăcat.
poezie de Octavian Cocoș (2 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Copilul meu
Și de vei vrea, copilul meu
Cartea vieții să-mi citești
Vei înțelege ce simt eu
Acum, când și tu părinte ești
Doar pentru tine am existat
Și am trăit doar pentru tine,
Din răsputeri eu am luptat,
Ca-n viață să-ți fie bine.
Când somnul ți-era tulburat,
Nu reușeai deloc să adormi
Eu te vegheam, copile drag
Noaptea întreagă până în zori.
Și pașii ți i-am îndrumat
Ca tu să mergi fără să numeri,
Când ai căzut, te-am ridicat
Luând povara pe-a mei umeri.
Și dacă crezi că ți-am greșit,
Tu iartă-mă copile drag.
Poate prea mult te-am iubit...
Prea mult te-am așteptat în prag.
poezie de Elena Bulancea (2014)
Adăugat de Elena Bulancea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă-mă că te-am iertat
Aduni rouă din ceața sufetului meu
Îți dăruiesc zâmbete dimineața mereu
Și sufletul îți încălzesc doar eu
Iartă-mă iubire că te iubesc prea mult
Iartă-mă eu te-am iertat demult
Mă ocrotești și mă călăuzești
Eu te-am iertat pentru că te iubesc
Iartă-mă pe drumul drept și bun
Eu ți-am ieșit în cale fără să-ți spun
Iubire iartă-mă din inimă că te-am iertat
Jurământul pe vecie
eu nu l-am încălcat
Cu iubire și credință mi l-am respectat
Tu ai fost cel care fără voia ta poate
Ai trântit ușa și ai plecat departe
În urma ta nori, ceață, rouă,
Potop și ploaie, picuri de apă
Un lan de grâu copt a inundat
Iartă-mă iubire, eu te-am iertat
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pas în urmă
Ți-am uitat pasul în urmă
Până i-am pierdut ecoul
Care privea înapoi,
Spart...
Iar când te-ai întors deodată
Cu zâmbetul găurit de o umbră
Te-am iertat în cuvinte:
Nespuse...
Ți-am adunat bucățile și pașii
Până arătai din nou a suflet
Și te-am împachetat în "aproape",
Știind...
Dar pasul ți-a rămas mereu în urmă
Ca drumul fără țintă
Întunecat de golul din zâmbet,
Șchiopătând...
poezie de Gabriela Chișcari (19 aprilie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu uiți , copile
Tu să nu uiți copile că eu te-am zămislit,
Că-n pântece la mine, mult timp te-am încălzit.
În nopți fără odihnă, cu greu m-am chinuit
Ca să primești lumină și-n viață te-am pornit.
Când soarelui te-am dat, cu grijă te-am crescut,
În brațe te-am purtat și noaptea-n așternut.
Copilăria aleasă, mai ceva ca frumusețea
A fost acea crăiasă, ce ți-a adus tinerețea.
Cu aripi crescute către lume ți-ai luat zborul,
Te-au năvălit griji multe, copilăriei îi duci dorul.
Singur îți vei face nume, vei fi om realizat,
Vei avea și zile bune, vei fi țării brav soldat.
poezie de Dumitru Delcă (5 februarie 2023)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te voi iubi
Doamne, cât te-am așteptat
Am crezut că n-ai să mai vii
Rugă spre tine eu am înălțat
În inimă mea mereu ai să fii
Când cerul poartă a deschis
Stelei luna toate au dansat
Ai apărut într-o noapte în vis
Iubire în suflet mi-ai semanat
Pe creștet mâna tu mi-ai pus
Cu blândețe tu m-ai îndrumat
De atunci privesc cerul în sus
Ai arătat calea mea de urmat
Multumesc pentru ceea ce va fi
Tu îmi calauzești pașii în viață
Te-am iubit mereu, eu știu, tu știi
M-ai ajutat, tu mi-ai dat speranță
Prin tine pot începe o nouă viață
Voi dărui iubirea mea în fiecare zi
La ani cei târzii eu fac o reverență
Te voi iubi acum și până n-oi mai fi
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul nostru...
Eu te-am ținut cu lacrima în pumni
Și te-am sărutat mereu până
În captivitatea acestei lumi
Sărutul nostru a fost pradă/ și pândă!
Eu te-am ținut în brațe noapte de noapte
Și te-am îmblânzit fior după fior;
Am avut nevoie de atâta singurătate
Încât și stelele au murit de propriul dor!
Eu te-am iubit dincolo de semeni
Și te-am mărturisit în fiecare crez;
Am gândit că tu o să-mi semeni
Cu nesfârșirea viselor în care-nviezi!
Eu te-am iubit în toate și în tot
Printre capcane de iluzii și abisuri certe;
Eu te-am iubit atunci când mai pot
Să te sărut pe-ascuns; și, Domnul să ne ierte!
Sărutul nostru arde-n crizanteme
Și în petale de îngeri și de fum;
Fii fericită de azi, îmi vei spune;
Suntem rouă-n rugăciune, orișicum...
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Draga mea păpușă...
te-am vrut puternica, te-am vrut independenta
din osul meu ai fost creata- nu din simplu lut
te-am vrut de-o frumusete rara, prin esenta
de o noblete si mai rara eu te-am vrut
te-am vrut senina, fara umbre de tristete
cum vrei mereu un cer albastru, fara nori
cu zambet intalnindu-ma si cu tandrete
indeferent - la miez de noapte sau de zori
te-am vrut mereu asa cum vreau femei frumoase
te-m vrut mereu asa cum vrei si tu- barbati frumosi
te-am vrut mereu ca pe-un cutit taind in oase
si chiar de oasele nu dor- la nebunie dureros
te-am vrut in paturi si te-am vrut pe scene
te-am vrut pe pisc de munte si pe val de mare
te-am vrut mereu in toate pozele obscene
doar intr-o poza- nu te-m vrut- in cea ce doare-
in alte brate nu te-am vrut la nebunie
in alte paturi- nu - si-ntrezaresc
ca-n Univers numai atunci exista armonie
cand sunt iubit, te am si te iubesc
te-m vrut mereu in stanga mea, aproape
te-am vrut mereu in dreapta mea, zambind
sarutul tau mereu l-am vrut cu iz de visini coapte
si licarul din ochi cand stelele se sting
mereu te-am vrut, ducand razboaie pentru tine
mereu m-am vrut in ochii tai cuceritor
si dac- adeseori eram mai rau decat un caine
aveam acelasi sentiment de tainic dor
ca primul meu strabun din pesteri mohorite
la primele ciocniri dintre instinct si fantezie-
femeile exista pentru -a fi iubite
femeia- pentru pura armonie
de-atunci mereu te vreau la nebunie
de-atunci renasc ca Phoenics din cenusa
de-atunci iubito, viata asta-i vie
iar tu iubito- draga mea papusa...
poezie de Iurie Osoianu (22 iunie 2017)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am pierdut
Te-am pierdut la
Malurile mării,
Printre valuri pustiite de dor.
Te-am pierdut
Printre visele toate
Bătute de vânturi,
Găsite printre stânci
Dezgolite-n vâltori.
Te-aștept de-atunci,
Aștept trecerea verii
Să-mi răcoresc
Tot cerul de iubire,
Chiar dacă tu și valul
V-albăstriți speranțele
Ce țipă dinspre ceruri.
E noapte iar
În gânduri adormite,
E luna răsărită din nisipuri.
Un pescăruș
Trezește-n mine teama,
Că te-am pierdut de tot
Și lumea-i de aramă.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată...
Odată, țin minte,
Ți-am fost balsam, alinare,
Îmi spuneai, tot ce te tulbură,
Tot ce te doare...
Te-am făcut să renaști ca pasărea Phoenix
Din propria-ți cenușă,
Erai mai mândră, mai pură și mai frumoasă,
Chiar decât o păpușă...
Ți-am dat aripi și te-am făcut
Pasăre măiastră,
Cu gingășie, te-am luat între palme
Și te-am purtat spre fereastră...
Te-am binecuvântat și ți-am dat drumul
Să zbori către stele,
Dar tu, ai rămas acolo,
Rătăcind printre ele!...
Mai putem noi, Turnul Babel, să-l reclădim,
Când tu, ai întinat, cuvântul sacru "iubim"?...
Mai poate fi
Citadela iubirii refăcută,
Pe care o credeam
O invincibilă redută?...
Cine-mi poate răspunde,
Cine știe,
Pentru ce nu putem zburda,
Pe-aceeași câmpie?...
De ce-ai încuiat ușa inimii
Și-ai aruncat cheia-n vâltoare?...
Ce gânduri te macină,
Ce rană adâncă te doare?...
poezie de Ion Duduveică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate pânzele...
Te-am așteptat în colț, la florărie, te-am așteptat pe gard, la cimitir, te-am așteptat cu teamă, cu furie, cu zâmbete și-un fir de trandafir.
Te-am așteptat la prânz, la ceai, la cină, te-am așteptat la mall, la mic dejun, te-am așteptat o zi, un an-lumină, te-am așteptat de Paște, de Crăciun.
Te-am așteptat în gară la Sinaia, te-am așteptat la Pontul Euxin, te-am așteptat, cu toată hărmălaia, în liniște, la un pahar de vin.
Te-am așteptat pe muntele Găina, la Sighișoara și în Retezat, te-am așteptat când înverzea pădurea, când crengile de frunze au uitat.
Te-am așteptat prin peșteri și prin vreme, te-am așteptat la țărm de îndoieli, te-am așteptat cu toamna-n crizanteme, te-am așteptat cu iarna-n fulguieli.
Te-am așteptat din vară-n primăvară, din vârf de nas până la orizont, te-am așteptat ca raftul din cămară, ca indecisul, prețul cu discont.
Te-am așteptat cu toată așteptarea pe care-am fost setat să o accept, dar ai ales să nu trăiești, speranță, și nu mai are sens să te aștept.
poezie de Eduard Lupascu (6 aprilie 2021)
Adăugat de Eduard Lupascu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu te-am iubit, femeie
eu te-am iubit, femeie,
perlă de diamant,
mi-ai fost mereu iubită
iar eu ți-am fost amant.
te-am ocrotit o viață
tu, floarea mea de dor,
dar nu ți-am spus-o-n față,
ți-o spun după ce mor.
stând singur în cetate,
tu încă îmi lipseai,
vrăjile mele toate
numai tu le-mplineai.
ești pasăre măiastră,
cu aripi de cocor,
stai singură-n fereastră
și mă-nveți să zbor.
și am zburat cu tine
într-un tărâm de vis,
prin lumile divine
și chiar în paradis.
ți-am fost mereu povară,
iubire și durere,
iar tu o floare rară,
din care-am sorbit miere.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (14 februarie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripi în lumină
Te-am căutat prin gânduri, singuratic
Dar tu erai prea sus, mereu urcând.
Te-am căutat și mi-au răspuns lunatic,
Îndepărtate aripi, fâlfâind.
Te-am căutat prin nopți și aspre zile
Dar tu erai prea sus, mereu urcând.
Te-am căutat în visul meu, copile,
Și te-am găsit, iubirea, legănând!
Te-am căutat prin timpuri efemere
Dar tu erai prea sus, mereu urcând.
Te-am căutat în licărul de stele
Și te-am găsit, ființa-mi luminând.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
Erai mică și sfioasă
Te pierdeai în ochii mei
Și văzând ce mult mă vrei
Te-am luat cu mine acasă.
Ne-am iubit fără rețineri
Și de lume am uitat.
Cât a fost de minunat,
Că eram frumoși și tineri!
Și iubindu-te mereu
Te-ai deschis precum o floare
Gingașă, fermecătoare,
C-al tău soare eram eu.
Într-o lungă odisee
Pân' la cer te-am ridicat
Și de mână ne-am plimbat
Străbătând Calea Lactee.
* * *
Tinerețea a apus.
Am plecat de printre astre,
Însă sufletele noastre
Au rămas acolo sus.
poezie de Octavian Cocoș (1 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
Erai mică și sfioasă
Te pierdeai în ochii mei
Și văzând ce mult mă vrei
Te-am luat cu mine acasă.
Ne-am iubit fără rețineri
Și de lume am uitat.
Cât a fost de minunat,
Că eram frumoși și tineri!
Și iubindu-te mereu
Te-ai deschis precum o floare
Gingașă, fermecătoare,
C-al tău soare eram eu.
Într-o lungă odisee
Pân' la cer te-am ridicat
Și de mână ne-am plimbat
Străbătând Calea Lactee.
* * *
Tinerețea a apus.
Am plecat de printre astre,
Însă sufletele noastre
Au rămas acolo sus.
poezie de Octavian Cocoș (1 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Liviu Dragnea, către guvernul său
Dragul meu guvern frumos,
eu te-am pus, eu te-am dat jos,
că nu-mi mai ești de folos.
Eu te-am băgat, eu te scot.
Să te suport numai pot.
Eu te-am numit, te-am instalat,
pe parcurs, tu mai trădat.
Cu ai mei confrați din ceată,
cu moțiunea aprobată,
Cu tot riscul asumat
te voi scoate din palat.
De tine m-am săturat,
că n-ai jucat cum ți-am cântat.
poezie de Dumitru Delcă (21 iunie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre Liviu Dragnea
Astăzi te-am văzut
Astăzi mă plimbam, ușor abătut
Și când m-am întors, chipul ți-am văzut
Inima-mi bătea să-mi crape de tot
Însă nicio vorbă n-am putut să scot.
Și-atunci cineva te-a luat de mână
Păreai fericită și c-o soartă bună.
Chipul tău frumos, iar l-am admirat
Chiar de-un alt bărbat locul mi l-a luat.
În inima mea tu n-ai cum să scazi
Și m-am bucurat că te-am văzut azi.
poezie de Rhonda J.P, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ofertă
Te-am căutat prin viață ca nebunul
N-am vrut să iau chiar ce s-a nimerit
Și te-am găsit ofertă: trei în unul
Și-atunci pe loc m-am și îndrăgostit.
Când stau cu tine în bucătărie
La mic dejun, la prânz, seara la cină
Mă delectezi cu bunătăți o mie
Că ești o minunată gospodină.
În dormitor ești foarte grațioasă,
Te miști ca o cadână la palat
Și-n fiecare noapte ești focoasă,
Iar eu mă simt sultan adevărat.
Dar în societate, întotdeauna
Ești elegantă, mândră, rafinată,
Iar chipul-ți strălucește precum luna
Și știi să fii o doamnă adevărată.
De-aceea, pot s-afirm fără rețineri,
Și nu mint, fiindcă treaba este certă,
Deși cândva n-a fost o Neagră Vineri,
Eu te-am găsit pe tine la ofertă.
poezie de Octavian Cocoș (3 decembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
În căutarea iubirii
Te-am căutat, iubire, de sus, cu cerul,
Când l-am rugat să-mi deseneze,
Din nori, o inimă mai roșie ca focul
Și-am scris cu mâna mea pe ea,
Încă te-aștept, iubirea mea.
Te-am căutat iubire, cu marea cea sărată,
Când am rugat-o să izbească malul,
Și dacă valul ei îți va lovi piciorul
Să ți-l sărute cu sărutul meu
Și apoi să-mi dea de veste.
Te-am căutat iubire, cu câmpul plin de flori,
Când l-am rugat să îmbie, cu minunat parfum,
Pe fiecare domnișoară, la margine de drum,
Iar când te va vedea, să îți ofere-n dar
Un zâmbet și-o lalea, toate din partea mea
poezie de Vasile Șerban din Drumul spre cer (2023)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pete
Ți-am pictat corpul fără vină,
De la buzele mele te-ai pătat,
Și acum pielea ta de alunițe-i plină,
La cât de mult te-am sărutat.
Ți-am spus în suflet să nu mă privești,
Că-i prea negru și pătează,
Iar acum cu ochi negri tu îmi ești,
Dorința când îi văd îmi sângerează.
Ai până și pasul colorat,
Și-mi alergi desculță-n amintire,
Și gândul meu mi l-ai pătat
Cu talpa ta mult prea subțire.
Cu Toamnă din greșeală te-am pătat,
Căci am pus mâna pe frunze,
În păr ți-am pus un ruginiu-roșcat,
Și un roșu-uscat pe buze.
De-al meu cuvânt eu te-am atenționat,
Să nu-l asculți și sceptic să îl crezi,
Căci sufletul de acolo ți-e pătat,
Când ai început să îl îmbrățișezi.
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii
Adăugat de Iustin Miron

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am căutat
Te-am căutat în cărți și în horoscop
Cu mintea crudă ți-am făcut o pictură suprarealistă
Pe holurile lungi ale școlilor gri murdar
Prin caietele mele pline de versuri deșarte
Ți-am scris cântece sirene să te seducă
Dar tu nu erai născută
Mai târziu te-am căutat în amfiteatre
În fundul paharului golit de vodcă
Călătorind în lume cu valiza mea de speranțe
Alte femei pasagere în drumul vieții
Am visat la tine în trenuri fără destinație
Privind lacom blocuri unde toți trăiau
Dar tu nu erai acasă
Apoi când a venit vremea, când cercul s-a închis
Ai fost trimisă de o rugăciune către tată
Ca să potrivești exact toate golurile în tot
Două planete îngemănate într-un univers
Lăsând foc și lavă vulcanică în urmă lor
Venit de pe drumuri cu bagaje multiple
Te-am găsit iubito, curată ca un izvor de munte
Caldă și strălucitoare explozie de iubire
Erai chiar lângă mine
Însă abia acum sosise vremea
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!