Balada păcănelelor

Păcănele, păcănele,
Ce ne-am face fără ele
În aceste vremuri grele
Când avem numai belele?

Păcănele minunate,
Elixir de sănătate,
Când bagi fisa într-o parte
Speri să-ţi cadă cinci de şapte.

Păcănele rotitoare
Uneori, din întâmplare,
O cireaşă mai apare,
Dar câştigul nu e mare.

Păcănele blestemate
Am pierdut toţi banii frate,
Viaţa merge mai departe,
Hai noroc şi sănătate!

poezie de Octavian Cocoş (4 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În dragoste e ca la păcănele: trebuie să vină speciala.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descurcăreţul

A pierdut la păcănele
Şi maşina, şi-alte cele,
Cum nu mai avea nimica
... Şi-a amanetat pisica.

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (octombrie 2014)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obsedatul jucător de păcănele a murit, pentru că l-au deconectat de la aparate.

aforism de Alex Dospian (septembrie 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norocul la români

Când Dumnezeu a dat norocul,
Românii goleau polobocul;
Nici n-au ajuns la împărţire,
Prea mândri-n cuget şi-n simţire!
Aleg să fie guvernanţi
Doar farisei şi aroganţi -
Preocupaţi să prindă "potul",
Ne-ar vinde, de-ar putea, cu totul!
Degeaba-s pricepuţi la toate:
Ei nu muncesc, doar "dau din coate",
Isteţi, dar numai dau din gură,
Le place doar pe... "scurtătură"!
Aşa-i poporul meu faimos,
Ce, cu trecutu-i glorios,
Se mândresc azi, numai bătrânii,
Căci, unde sunt acum românii?
Ogoarele-s părăginite,
În sat sunt case părăsite,
Dar avem cluburi, "păcănele"
Vitejii ţării luptă-n ele!
Românul e polivalent:
În furt, minciună, e-un talent!
Şi dacă nu-şi găsesc un loc,
Se vaietă că n-au noroc!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săptămâna beţivului

Lunea, e după beţie... Nu lucrez, nu-mi place mie!
Marţi postesc, în cinstea ei... Miercuri bere, mititei.
Joi amantele mă cheamă. Merg să las darea de seamă.
Vineri nu lipsesc de-acasă. Sâmbăta mi-am luat o plasă.
Deci de-acasă, chiar de-ncerc, nici de-al dracu n-am să plec.
Am pierdut la păcănele. Păi vedeţi?! Dau de belele...
Este lucu hotărât. N-am să plec pentru atât.
Şi duminica, zi sfântă. Jur pe cruce, nu muncesc.
Pot să intru în păcate. Săptămâna o sfârşesc
Şi să fiu un sfânt, spun vouă,
Beau decât la masa mea. Şi nevastă-mea munceşte
C-a ajuns ca vai de ea.
Munca te înnobilează?! Hai sictir! M-am săturat!
Las pe alţii să muncească...
Vreau când mor, să mor de beat.
Cum de mult este la modă,
Prazu-n scopuri imorale,
Pana mea şi un praz verde
Nici în cot nu mă mai doare.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceavinul

A fost odată ca-n poveşti
A fost ca niciodată,
O fată cum rar găseşti
Si beată şi drogată.

Şi era una la părinţi
Nemândra-n toate cele,
Când îşi iesea din minţi
Juca la păcănele.

Din umbra falnicelor bolţi
Ea pasul şi-l întreaptă,
Lânga fereastră întrun colţ
Unde un kil de vin aşteaptă.

Îl vede azi, îl vede mâine,
Astfel dorinţa-i gata.
Deşi-l filează cu săptâmânile
Acas' mereu e tata.

Cum ea pe coate-şi răzima
Visând ale ei tâmple,
De dorul lui şi inima
Şi sufletu-i se împle.

Şi cât de roşu arată el,
În orişicare sară.
Ar bea măcar un paharel,
Doar tata să dispară!

parodie de Ana Truta (mai 2024)
Adăugat de Ana Truta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipocrizia lecţiei

M-am întâlnit astăzi c-o sfântă ce tot sfinţeşte păcănele
De sfinţi bărbaţi, ce întâlneşte şi îi deschide la curele.
Este profund ultragiată că are-n curte o căţea
-Ce nu-i a ei, e pripăşită- fără respect de loc, de ea;
Neruşinata s-acuplând cu toţi căţeii dimprejur,
Ce-o însămânţează zi şi noapte, hălmesiţi toţi, să-şi aibă... tur
Şi nu înţelege, ioc defel, cum nu se mai respectă scară
Şi animal ce-o fi, căţel, a ajuns s-o facă de ocară!...
Se pare c-a fost înţeleasă de curva de căţea străină,
Că-n două săptămâni s-a stins delirul, sexul cu pricină;
Şi-a însuşit din manierele predate zilnic, neîntrerupt!?...
Fără să ştie, sfânta noastră, că la căţea-i un rut... S-a rupt!

Oricum ea, celebrala străzii, maica-n rasă superioară,
Cu mult bun simţ, îşi drămuieşte "appeal" doar seara... de cu seară!?!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şaua pe cal

(După Mihai Eminescu – Sara pe deal)

Seara, în bar, stă şi se uită cu jale:
În buzunar, nu prea mai are parale,
Iar împrejur sunt multe fete frumoase
Ce l-ar iubi, căci multe sunt păcătoase.

Muzica lui se-aude iară şi iară,
Ochii lui mari se pierd în fum de ţigară,
Sus, pe tavan, scapără leduri mărunte,
Iar un beţiv vrea să-l sărute pe frunte.

Parcă ar şti ce necăjit e, săracul,
Că nici acum n-a reuşit să ia bacul
Şi-a învăţat (vreo două zile, tot anul),
Dar n-a ştiut unde să meargă cu banul.

Dac-ar putea, ar vrea în timp să se-ntoarcă
La primul an (sunt mulţi ani de când încearcă)
Şi nu e prost, dar bacul ăsta e, parcă,
De netrecut, numai de nervi îl încarcă.

Mai sunt şi-ai lui, încă îl ţin în spinare,
Nu-i mai dau bani şi-asta îl doare mai tare,
Se ceartă des ziua, dar mai ales seara
Şi toţi aud, lumea-i cunoaşte povara.

Poate curând, la jocuri de păcănele,
Va câştiga şi ar scăpa de belele,
La bar ar sta chiar şi o noapte întreagă,
Ore în şir s-ar mai cinsti cu vreo dragă.

Numai că azi stă c-un prieten (pe bune!),
Nu mai au bani şi ar mai vrea nişte-alune,
O duce greu şi este vina lui toată
C-ai lui au pus şaua pe cal dintr-odată.

parodie de Daniel Vişan-Dimitriu din Parfum... vesel, după Mihai Eminescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerşetor

De când am venit pe lume
Toţi cerşim fără oprire,
Bani, favoruri sau renume,
Sănătate şi iubire.

Omul ar putea să fie
Împărat nemuritor,
Dar secretul nu îl ştie
Şi rămâne cerşetor.

poezie de Octavian Cocoş (10 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şapte note

Şapte note muzicale
Şi surori pe portativ,
Ies din corzile vocale
Şi răsună atractiv.

Şapte note ne încântă
Cu acordurile lor
Când în aer se avântă
Şi se-adună într-un cor.

Şapte sunete vibrează
Şi ne trec pe la ureche,
Se-mpletesc şi-apoi creează
Melodii fără pereche.

Fiecare străluceşte,
Dar ar vrea ca să ne spună
Că valoarea noastră creşte
Când lucrăm toţi împreună.

poezie de Octavian Cocoş (16 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul

Toată viaţa scrii, gândeşti,
Apoi în cărţi tipăreşti,
Trece viaţa, îţi trec anii,
Nu ai timp să-ţi mai iei banii,
Ori să-ţi câştgi ce ţi-au luat tiranii,
Ce folos! Cât trăieşti,
Zi şi noapte tot munceşti,
Nu te bucuri de nimic,
Să ai parte doar un pic...
După moarte toţi se uită,
Apoi scrisul ţi-l aruncă.
Mulţi nu ştiu aprecia,
Zic că nu e munca ta.
N-ai simţit cât ai trăit,
Că eşti apreciat un pic.
Cine nu simte, nu ştie,
Poate avea cărţi o mie...
De-ar citi, s-ar îmbogăţi
Şi alţii l-ar pomeni.
Cine-i bogat de cultură,
Creşte verde în natură
Şi nu-l uită lumea bună.
Pe mormânt cresc floricele,
Îngerii cu luminele;
Te conduc în Rai cu ele...
Să te odihneşti puţin,
Că viaţa ţi-a fost un chin.
Nu te-ai bucurat în viaţă,
Dumnezeu îţi dă speranţă,
Te are în grija Lui,
În grădina Raiului.
Acolo e loc pentru tine,
De n-ai avut noroc în lume.
Mulţumesc lu Dumnezeu,
Că trăiesc şi n-o duc rău,
Am fost om fără noroc,
A mea ştiinţă n-a avut loc.
La cei răi le-a stat pe spate,
Să le-ajungă mai departe.
Îmi doresc doar sănătate,
Dumnezeu mi-o face parte,
Să trăiesc, să am de toate.
La nime nu cer nimic,
Doar dreptul meu – lucru mic.

poezie de Valeria Calma Pleşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sănătate şi... noroc

Un medic eminent îmi dă povaţă,
Să nu mai chefuiesc, că nu e bine,
Că am noroc că încă sunt în viaţă...
Domn' doctor locuieşte chiar sub mine.

epigramă de Ştefan-Cornel Rodean (2008)
Adăugat de Ştefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi cinci

În viaţă am avut noroc
De sănătate şi de bani
Şi n-am îmbătrânit deloc
Abia-mplinesc... şi cinci de ani.

epigramă de Vasile Iuşan din Europarlamentare (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţeleptul

Când ai înţeles că viaţa
Face numai ce vrea ea,
Că într-o zi se rupe aţa
Şi în neant vei dispărea.

Când ai înţeles că lumea
Are-o fire trecătoare
Şi că ea nu este culmea
Fericirii viitoare.

Când ai înţeles că toate
Vor ajunge la sfârşit
Şi vor fi pe rând uitate,
Înţelept ai devenit.

poezie de Octavian Cocoş (14 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta, copile drag

De ziua ta, Copilul Meu,
Mă rog la Bunul Dumnezeu,
Să-ţi dea tot binele din lume
Şi-n minte numai gânduri bune.
Noroc, iubire, sănătate,
În viaţă tu să ai de toate.
Să ai în suflet numai soare
Şi-n viaţă veşnic sărbătoare.
S-ai parte doar de fericire,
Şi multă, multă implinire.
Chiar dacă nu sunt lângă tine
Aş vrea să ştiu că-ţi este bine
Şi când ţi-i greu sau nu ţi-i bine,
Să ştii că-s mereu lângă tine
Cu gândul şi cu inima
Te rog să crezi, copila mea.
Iar dacă ţi-am greşit vreodată,
Te rog mă iartă, dragă fată.
C-aşa-i în viaţă, toţi greşim
Când nici nu ne închipuim.
Dar trebuie să avem răbdare
Cu toţi cei ce ne ies în cale.
Şi trebuie s-avem puterea,
Să trecem multe cu vederea...
Că a greşi e omeneşte,
Dar oare cine nu greşeşte?!

poezie de Mariana Simionescu (1 iunie 2009)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atac la sănătate - ...Şi multă sănătate

Când sănătatea se îngână
Cu o bulină colorată
E clar că viaţa îţi atârnă
De-un fir de aţă... netratată!

epigramă de Gheorghe Gurău (noiembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu telecabina

Când eşti bătrân şi vrei să urci pe munte,
Să-ţi mai oxigenezi hemoglobina
Te-aşezi la coadă, până ajungi în frunte
Şi iei şi tu frumos telecabina.

O, cât de mare este bucuria
Şi inima începe-n piept să-ţi crească
Emoţii n-ai, căci simţi euforia,
Iar de drumeţi te doare fix în bască.

E minunat să stai într-o conservă
Ce merge suspendată de o sârmă
Te uiţi doar înainte, plin de vervă
Şi eşti precum un căpitan la cârmă.

Însă când bate vântul cu putere
De parc-ar vrea să rupă toţi pilonii
Dacă înainte ai băut o bere
De frică ţi se udă pantalonii.

Şi când cobori, îţi tremură genunchii
Aşa că te târăşti în patru labe
Şi-ţi vine a urla din toţi rărunchii,
Dar te jenezi un pic de Sfinx şi Babe.

poezie de Octavian Cocoş (1 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire de-o vară

Tu erai din Baia Mare
Eu eram din Bucureşti
Şi într-o vară arzătoare
Te-am văzut la Costineşti.

Arătai super-fantastic,
Aveai strasuri în buric,
Şapcă albă, şlapi de plastic
Şi-un costum de baie mic.

Te-am privit cu îndrăzneală
Ochii ni s-au întâlnit
Ne-am zâmbit fără sfială
Şi ne-am împrietenit...

Au fost zile minunate,
Şi-au fost nopţi ca în poveşti
De aceea, cine poate,
Să meargă la Costineşti.

poezie de Octavian Cocoş (6 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 7

Tu eşti Pandora, marea curioasă,
Ce o cutie ai avut în pază
Şi viaţa ne era mult mai frumoasă
Când ochiul tău n-a vrut în ea să vază.
Dar într-o zi, crezând că o comoară
Se-ascunde în ea, te-a furnicat la piele
Şi deschizând-o, ai văzut cum zboară
În jurul nostru numai lucruri rele.
Şi-atunci ne-am dus în lume ca nebunii
Să le-adunăm, ca să ne fie bine,
Dar ne-am lovit de furia furtunii
Ce a luat locul zilelor senine.

Aşa-i când te conduce ignoranţa
Azi în cutie este doar speranţa.

poezie de Octavian Cocoş (4 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Silas Botwin: Da, sigur, moartea nu e mare lucru şi viaţa e doar bla bla bla.
Andy Botwin: Uite ce Silas, viaţa e doar bla bla bla. Speri la bla şi uneori îl găseşti; dar de cele mai multe ori e bla şi aştepţi bla şi speri că ai avut dreptate în privinţa bla-urilor pe care le-ai făcut. Şi apoi, exact când crezi că i-ai dat de capăt nenorocitului de bla şi eşti înconjurat de cei pe care îi bla, apare moartea. Şi bla bla bla...

replici din filmul serial Weeds
Adăugat de Mircea Filimon
Comentează! | Votează! | Copiază!