Un anume simţ al umorului

Nimeni n-ar trebui să stea în faţa lunii
Pentru-a scânci un cântecel dulceag,
În poză de curtean, cu manierele unui dandy,
Fără niciun firicel de umor, oricât de vag.

Să ne punem pe cap tichie pestriţă de clovn
Şi să ne pictăm chipul la ceasul cunoscut
Pentru-a pătrunde-n vraja acelei fereastre aurii
Şi pentru a vedea tot ce trebuie văzut.

O, tu, oglindă de pe-al cerului obraz!
Noi găsim acolo exact ceea ce-oferim.
Aşa că să zâmbim cât mai simplu, mai onest,
Să cântăm şi sufletele să ne-împodobim.

Da, numai pedepsindu-le cu glume bune
Stafiile şi spaimele vor înceta a lor colindă,
Iar zânele şi spiritele bune şi prietenoase,
Ne vor dărui zâmbetele lor de dincolo de-oglindă.

poezie de Vachel Lindsay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-a văzut luna

Doi politicieni s-au întâlnit sub raza lunii pline.
Relaxarea chipurilor, gestica, păreau cam simulate.
Au aruncat o privire peste prerie.
Zâmbetele lor erau şi ele, parcă,-un pic trucate.

În diferite forme, cândva ei au condus
Statul spre varii falimente,
Dar au făcut-o cu-atâta artă şi lipsă de bun simţ
Încât fanii i-au considerat nişte mari talente.

Stăteau la umbra unui hat şi n-au spus
Niciun cuvânt, dar au fumat trabuc după trabuc.
Un portofel a trecut din mână-n mână.
A doua zi-n ţară nu mai era niciun bucluc.

poezie de Vachel Lindsay, 1879 -1931, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care priveşte stelele

Exact acum patruzeci şi doi de ani – pentru mine cel puţin,
Numărul are o oarecare relevanţă – într-o noapte înstelată
Trenul alerga spre vest, vagonele erau pustii şi n-aveau coridoare,
Aşa că putem vedea, alergând dintr-o parte-n cealaltă,
Acele găuri, punctate pe cer, intolerabil de strălucitoare,
Care fiindcă-aveau nume latine mă tulburau, la-început,
Apoi fiindcă-am aflat cât de departe-s în universul care se dilată
Şi că lumina lor a pornit la drum înainte ca eu să mă fi născut.

Amintindu-mi acea noapte, realizez acum
Că lumina care-a pornit de la ele-atunci – acei licurici –
În urmă cu patruzeci şi doi de ani, nu va ajunge nicicum
La mine, iar când va ajunge, eu nu voi mai fi aici.
Se prea poate ca nimeni, dar nimeni, să mai fie-n viaţă
Pentru-a remarca acele lanterne-ale întunericului,
Nimeni care să-alerge dintr-o parte-n alta a unui tren de noapte
Pentru-a le-admira şi pentru-a adăuga zerouri nimicului.

poezie de Louis MacNeice, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imaginaţi-vă că întreaga lume este o imensă oglindă cu geometrie variabilă în care ne reflectăm noi. Aşadar, de ce să nu zâmbim mai des, constatând cum, prin reflexia oglinzii, ni se întorc zâmbetele oferite fără niciun efort.

citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de cnn
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai bune fotografii pe care le avem se găsesc în minţile noastre. Sunt acolo, undeva, pur şi simplu... şi reprezintă arhiva noastră personală. Nimeni nu o poate atinge... nimeni nu o poate vedea.

citat din Massimo Conti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru-a nu fi ispitiţi,
Unii aleg un trai sihastru,
Pentru-a mai fi mântuiţi,
Trebuie duşi la psihiatru...

catren de Ioan Hapca din Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de sara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motive bune ( toast popular irlandez)

Sunt multe motive bune pentru-a bea vinul generos,
Unul mi-a venit în minte-acum, parcă adus de vânt.
Dacă omul nu bea cât este viu şi sănătos,
Cum naiba să bea când este în mormânt?

poezie de Autor necunoscut, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare zi vă hrăniţi trupurile cu cele necesare pentru a le păstra sănătoase. În acelaşi fel faptele voastre bune trebuie să fie hrana zilnică a inimilor voastre. Trupurile sunt hrănite cu mâncare iar sufletele cu fapte bune. Nu trebuie să refuzaţi sufletelor, care vor trăi o veşnicie, ceea ce oferiţi trupului, care este supus morţii.

citat clasic din Sfântul Grigore cel Mare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu lăsa sufletele tinere să se înăbuşe înainte să facă fapte neobişnuite şi să-şi fluture falnic mândria.

citat din Vachel Lindsay
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creaţie

E complicat cu verbu-a fi:
Trăiesc cei mulţi pentru-a mânca;
Eu am trăit pentru-a crea
Şi am creat pentru a trăi.

poezie de George Budoi din Creaţia şi creatorii în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (3 noiembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea de Crăciun a poporului român

Moş Crăciune, blând şi bun,
Te rugăm în cor acum:
Când te duci în Parlament
Să duci daruri, fii atent!
Nu te du doar pentru-a da,
Du-te şi pentru-a lua.

De dat, dă-le sănătate,
Dă-le minte, bunătate,
Dă-le gândul bun şi drept,
Că e criză-n parlament.
Dă-le lor înţelepciune
Pentru a face legi bune,
Dă-le-un strop de umilinţă,
Pioşenie şi credinţă,
Dă-le-n suflet omenie
Şi învaţă-i cum să fie
Cu gândul la ăst popor,
Patroţi în ţara lor!

De luat, ia-le trufia,
Aroganţa şi prostia,
Ia-le, Doamne, ignoranţa
Pentru-a ne reda speranţa.
Ia-le gândul de mărire
Şi de-a lor înavuţire,
Ia-le setea de putere
Şi-obsesia pentru avere.
Ia-le din sânge hoţia
Şi salvează România!

Ruga noastră e făcută
S-omplineşti sută la sută.
Dacă nu poţi A LUA,
Moşule, te rog, NU DA!!!

Asta-i ruga de Crăciun!

poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mijlocul lacului, malurile au disparut cu totul sub perdelele ploii. Nicio linie, niciun punct de reper dincolo de marginea bărcii. Doar cenuşiul aerului pigmentat de stropii de ploaie şi valurile, liniştite acum, care dădeau impresia că vin de nicăieri. Până şi înaintarea noastră părea fără ţintă. Eram pur şi simplu acolo, unul lângă altul, în ţârâitul adormitor al ploii, la ceasul unui apus rece ca solzii de peşte. Iar când întorceam capul, vedeam chipul unei femei care zâmbea vag - fericită, ai fi zis - un chip şiroind de lacrimile acelea neîntrerupte pe care cerul i le vărsa pe obraji. Înţelegeam acum că aşa îşi trăia ea viaţa de după viaţă. O călătorie domoală, fără un ţel vizibil, dar marcată de un sens simplu şi profund.

Andrei Makine în Femeia care aştepta
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea celor singuri (ce spune cerşetorul)

Luna-i un călugăr – n-are soaţă,
Care se plimbă prin chilia lui – crug divin.
Puterea-i, e cea a oamenilor juraţi cerului,
A căror viaţă sfidează orice chin.

Ei sunt de stele sau de umbre-aproape.
Ei vin asemeni zăpezilor sau stropilor de rouă.
Nu lasă-n urma lor păreri de rău, ci numai
Arcada unui cer albastru vegheat de luna nouă.

poezie de Vachel Lindsay, 1879 -1931, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 3

Priveşte în oglindă la chipul ce-l zăreşti
Şi spune-i că e vremea din el alt chip s-apară;
Dar dacă tu acum refuzi să-l reînnoieşti
Vei umili o mamă, vei înşela o ţară.
Căci care frumuseţe cu pântec fără rod,
Cultivator dibaci, te-ar alunga pe tine?
Şi cine-ar fi bărbatul ce n-ar dori un plod
Doar pentru-a fi mormântul unei iubiri de sine?
Iar mama ta în tine priveşte ca-n oglindă
Chemându-şi înapoi al vieţii ei tezaur
Şi ca printr-o fereastră ea poate să surprindă,
Chiar dacă e zbârcită, a ta vârstă de aur.

Dar dacă tu trăieşti şi nu laşi amintire
Când singur vei muri nu vei avea cinstire.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp fertil

O, timp fertil al tuturor,
ai înflorit trecând în zbor,
din dorul meu de primăvară
de-a te simţi în tâmplă iară!
Ai înflorit aşa uşor,
fără să-ţi dau vreun ajutor,
cum am facut de-atâtea ori,
pictând pe trupul tău culori!

Cum de-ai ştiut să înfloreşti
ca o gradină din poveşti?
Cine ţi-a dat fior, putere,
ca să renaşti cu-o adiere?
Şi fără mintea-mi ascuţită,
de-atâtea ori nepotrivită,
cum de-ai plecat prin lumi străine,
încet, scurgându-te prin mine?

Dar eu, cum am putut trăi
fără puterea de a-ţi fi?
De-a-mi primeni picioarele
şi de a-ţi bea izvoarele?
De a gusta din fructe coapte,
lăsându-mă uşor pe spate,
pentru-a vedea un paradis
în dansul frunzelor promis?

Fără-a afla veştile bune
urcând pe creste din genune,
în care coboram ostil,
pentru-a mă ridica umil?
O, timp fertil al tuturor!
Cu-al meu cuvânt tremurător,
te rog să mă astepţi, mă cheamă,
să-ţi simt eternitatea-n palmă!

poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paznicul farului

Să fie paznic unui far este tot
ce poate-aduce unui suflet alinare:
o viaţă liniştită, împlinită şi-mpăcată,
c-un ochi îndreptat mereu spre mare,

pentru-a privi cum apele şi cerul îşi schimbă
culorile-ntr-un perpetuum carusel,
cum mareea, indecisă, vine-pleacă
şi cum o lume albastră se-nvârte lângă el.

Să stai acolo dus pe gânduri seri la rând
trăgând din pipă, cu o carafă-n faţa ta,
şi să decizi netulburat de nimeni
cine va trăi şi cine se va îneca.

poezie de Frank L. Ludwig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata cultivare a virtuţii înseamnă a dezvolta virtutea interioară care este ascunsă, fără a aştepta o răsplată pentru faptele tale bune. Binele pe care-l faci nu-l vei populariza, nu vei lăsa pe nimeni să afle de fapta ta bună. A dărui nu înseamnă exclusiv a da bani sau alte bunuri unei alte persoane sau unui grup de persoane. A dărui se referă la contribuţia pe care ţi-o aduci fără a urmări nimic. Chiar obţinerea în schimb a unui nivel de trai minim înseamnă a urmări ceva! Bogăţia nu vine decât atunci când obţinerea acesteia nu este urmărită cu încăpăţânare.

citat din Lin Kaiting
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul senectuţii

De glume bune încă mi-e aminte
Şi-oi râde până-n cel din urmă ceas.
Merg anii mei cu mine înainte,
Dar mă ţin tare şi-ncă nu mă las.

Rămase ascuţită a mea minte,
Stându-mi alături, când urc în Parnas.
De glume bune încă mi-e aminte
Şi-oi râde până-n cel din urmă ceas.

E drept că mai am, ici-colo, un dinte
Şi umblu doar cu ochelari pe nas,
Ba mă şi poticnesc printre cuvinte.
Şi chiar de sunt adesea în impas,
De glume bune încă mi-e aminte.

rondel de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andy: Ce zici de tipul ăsta? Adică, de unde or să vină boxerii adevăraţi, profesioniştii? Ce avem noi în zilele noastre sunt doar nişte clovni canadieni.
Rocky: Clovn?
Andy: Exact, clovn.
Rocky: Îl faci pe Apollo Creed clovn?
Andy: Păi, ce altceva? Uită-te la el.
Rocky: Hei, Andy, eşti nebun? Omul ăsta e campion mondial. A riscat pentru şansa lui şi a devenit campion. Nu? Tu ai riscat vreodată?
Andy: Rocky, dacă nu eşti mulţumit cu viaţa ta, asta e. Dar eu, eu conduc o afacere, nu trebuie să îmi asum niciun risc.

replici din filmul artistic Rocky, scenariu de Sylvester Stallone
Adăugat de Nicoleta Mitrofan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu a dărui e cheia fericirii ci a ştii să primeşti urmările faptelor tale bune, înflorind sufletele.

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu ştiu, numai eu

Eu ştiu, numai eu,
Cât doare-această inimă
Fără credinţă şi fără lege,
Fără armonie şi fără gând.

Numai eu, numai eu...
Şi despre toate astea nu pot spune nimic,
Pentru că simţirea este asemenea cerului –
Cerul e văzut, dar în el nu-i nimic de văzut.

poezie clasică de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!