Latineasca păsărilor

Cânta o privighitoare-n brad.
Ce vorbă lungă!
O sau
I ar fi de ajuns,
un ţipăt de ajuns ar fi;
Doamne, minunile tale,
cu un ţipăt
O sau
I,
să le rostim s-ar cuveni.
Cânta o privighitoare-n brad
Şi, din ceea lume,
cineva răspunde, cineva fără nume.
Întreaga noapte se ţesu
dialog de aur între moarte şi
privighetoare,
când lin, când mai tare,
ca o întrecere între da şi nu.

poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, brad frumos!

O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
Tu eşti copacul credincios,
Ce frunza nu şi-o pierde,
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.

O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeaţa ta îmi place.
Când o revăd sunt bucuros
Şi vesel ea mă face.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeaţa ta îmi place.

O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
Mă mângăi şi mă faci voios
Şi mă-ntăreşti îndată.
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.

O, brad frumos, o brad frumos,
Tu-nchipui pomul vieţii,
Ce ni la dus din Rai Hristos
Cum au vestit profeţii.
O, brad frumos, o brad frumos,
Tu-nchipui pomul vieţii.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndrăzneşte şi vei cânta! zicem noi. Vei cânta ieftin, dar vei cânta; vei cânta rău, dar vei cânta; vei cânta fals, deplorabil, ridicul, dar vei cânta. Ce se cere de la operă? A cânta.

Ion Luca Caragiale în articol
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A iubi pe cineva care nu vibrează la sentimentele tale e ca şi cum s-ar cânta o simfonie într-o bodegă.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar fi fost de ajuns

ramuri de copaci în cădere
mâini singuratice se caută
degetele lor
mai visează câteva clipe piane clandestine în cuiburi

în palma tăietorului ar fi fost de ajuns
un fir din cenuşa rădăcinilor ori o frunză zdrenţuită de omizi
poate aşa dacă s-ar fi întâmplat
ar fi fost simţită înlemnirea dintre marginile unui sicriu

tăietorul scuipă în propriile palme
copiii cântă o brad frumos
cineva atinge cu tâmpla
tristeţea unei frunze lipite de ploi pe o piatră

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de mamă

Se auzea un cântec
când mai aproape când mai departe
un cântec de mamă de cântec
spre liniştea copilului ei.
Şi eu îmi smulgeam urechile
şi le aruncam
când mai aproape când mai departe
cu ochii mei întinşi ca o praştie.
Şi-am început mai întâi să murmur
apoi când mai încet când mai tare
până am ţipat
un ţipăt de tată de ţipăt
spre liniştea copilului lui.
Apoi a fost tăcere, o tăcere
de moarte de tăcere...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, brad frumos...

O, brad frumos, împodobit de sărbătoare
Cu globuri mari şi cu steluţe lucitoare,
Cu ţurţuri mândri de argint şi cu beteală
Şi cu bomboane învelite-n poleială.

Te-nalţi cu vârful tău semeţ şi-atingi tavanul,
Pe Moş Crăciun l-ai aşteptat şi tu tot anul,
Că ştii că-ţi pune la picioare daruri multe
Să dai la toţi aceia care vin să cânte.

Căci este seara de Crăciun şi se colindă
Lumina-n suflete din nou o să se aprindă
Şi ochii noştri vor luci ca nişte salbe
Când vom cânta lui Moş Crăciun cu plete dalbe.

O, brad frumos, împodobit de sărbătoare
Şi totuşi mă gândesc, cuprins de înfiorare,
Că locul tău e în pădurile umbroase,
Dar te jertfeşti mereu şi vii la noi în case.

poezie de Octavian Cocoş (22 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noaptea asta de lumină

În căsuţa de la ţară,
Frumoasă ca un palat,
N-am venit de astă vară
Şi sunt tare supărat.

Voi pleca acum la drum
Poarta casei să deschid,
Şi în noaptea de Crăciun,
Pe părinţi am să-i colind.

Din suflet le voi ura
Viaţă lungă, fericire!
Cu drag le voi adresa
Cuvinte de mulţumire.

Vom sta apoi lângă cuptor
Şi amintiri vom depăna.
Am să le-arăt că mi-a fost dor
De tatăl şi de măicuţa mea.

Sufletele ne-om deschide,
Vom cânta chiar şi colinde
În brad becuri vom aprinde,
Vom goli vinul din blide.

În noaptea asta luminoasă
Vom petrece până-n zori,
Când umblă din casă-n casă
Cete de colindători.

Ne vor cânta la fereastră
Colinde de viaţă lungă.
Noi, din avuţia noastră
Le dăm vin şi bani în pungă.

În noaptea asta de lumină
Ne vom ruga la Dumnezeu,
Masa să ne fie plină
Ca-n noaptea asta, tot mereu.

Aşa vine Moş Crăciun
În căsuţa de la ţară.
Mă grăbesc s-ajung acum
Unde n-am venit de-o vară.

poezie de Dumitru Delcă (17 decembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva mă strigă, Teo...

de câte ori ţi-am spus
să nu mă mai strigi pe numele mic
că s-ar putea ca vecinii
să creadă că
suntem amanţi
oricum fericirea creşte între noi
o privim prin fereastra de la răsărit
din când în când o purtăm în braţe
ca şi când
s-ar fi născut
din prima noastră dragoste

uite
trecătorii au ură în priviri
vântul sălbatec ne suflă tăcerea
timpul ne bate pe umăr şi
se adapă din noi

tăcere

cineva de dincolo de gard mă strigă
teo...

poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când cânta găina

"Lasă-ţi speranţele deşarte"
(La nuntă trebuia să spună),
Dar n-a ştiut, de se cunună,
Că sclav va fi, până la moarte.

epigramă de Ana Zegrean din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru românaşi, mita a ajuns un lucru aşa de firesc încât atunci când mituiesc pe cineva sau când sunt obligaţi de cineva să-i dea mită spun că îi dau "dreptul".

aforism de George Budoi din Dicţionarul corupţiei (2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva poate cunoaşte întreaga lume fără să se zbată să ajungă peste hotare. Cineva poate vedea calea cerului fără să se uite pe fereastră. Cu cât cineva merge mai departe, cu atât ştie mai puţin.

citat din Lao Tse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decor de toamnă în vas de lut

aştept să aud un oftat sau un ţipăt
de pasăre rătăcită între frunze moarte
sunetele nu mi-ar lăsa loc la-ndoieli
nu m-aş mulţumi să mă inspire
le-aş da în forma cea mai plină de viaţă
o clipă de fericire omenească

cât or datora ochii mei pentru
cât surprind în această miniatură
pădure confidenţială clătinată de lumină
pe lângă ceea ce văd în afara ferestrei
broderii ale unor inimi
rămase din primăvară în anotimpul
ce recunoaşte doar clipa vibrând umed
deasupră-le subjugată de viaţa fără nume

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cânta un matelot...

Cânta un matelot la proră,
Şi imnul lui solemn plutea
Pe-ntinsul Mării Marmara,
Ca-ntr-o cetate spaniolă,
Când orologiul din cupolă
Anunţă fiecare oră
Printr-un preludiu de mandolă...

Cânta un matelot la proră
Şi marea nu-l înţelegea.

Cânta un matelot la proră,
Un singur matelot cânta.
Şi totuşi, vocea lui sonoră
Părea, pe iahtul ancorat,
Un cor solemn de preoţi tineri,
Ce-ngroapă-n noaptea Sfintei Vineri
Un nou profet crucificat
Pe-o nouă Golgota...

Cânta un matelot la proră
Şi-ntregul echipaj dormea.
Cânta un matelot la proră.
Dar ce lunatic l-asculta
Şi cine cântu-i repeta
Din largul Marii Marmara,
Când mateloţii toţi dormeau
Şi marea nu-l înţelegea?...

Cânta un matelot la proră
Şi-n larg sirenele plângeau!

poezie celebră de Ion Minulescu din Versuri, I, nr. 3 (15 octombrie 1911)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşti pe cineva atunci când ai ajuns să vrei să-i dai ceea ce ai mai bun şi hotărăşti să i te dai pe tine însuţi...

Octavian Paler în Despre dragoste
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Una dintre cele mai vechi nevoi umane este ca cineva să se îngrijoreze pentru tine când nu ai ajuns acasă peste noapte.

citat din Margaret Mead
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

A redus vorbirea

la cântec şi naviga de nu se vedea
pe corăbii de hârtie albă scrisă
cu tot felul de poezii făcute-n vis
când luna călărea un nor nărăvaş
cânta la fiecare cuvânt şi când cerea
un sărut se punea pe cântat
credea că e o binecuvântare
la început stătea lângă cer şi pretindea
o vină imaginară ce rodea privirea lui
apoi s-a învelit în frunze pieritoare
şi pătura de stele era deasupra
cânta ca un greiere când dorea
să vorbească cu mâinile
care îl mângâiau noapte de noapte

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vrei să distrugi cu orice preţ pe cineva, e şi asta o armă. Păcătoasă, josnică, dar de cele mai multe ori nimereşte în plin şi mutilează.

citat celebru din Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul ţipăt

îmi era frică
îngrozitor de frică
durerea îmi izbea fruntea obosită
şi am ţipat
într-o noapte
în tăcerea cuvintelor nerostite
nimeni nu a auzit
pereţii vieţii au crăpat
vântul urla prin unghere
dincolo, oraşul era liniştit
nimeni nu a auzit nimic
sau nu au vrut să audă ultimul ţipăt
privirea s-a stins între stele
într-o dimineaţă
o ultimă dimineaţă
în parcul însângerat
m-am aşezat pe o piatră
în jur alte pietre
deasupra pământ
şi am tăcut..

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din Pe tabla vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iepurele

Iepurele care şi-a inventat acel ţipăt
ca să stârnească mila vânătorului -
dar nici vânătorul, nici câinele lui
n-au renunţat vreodată să-i înşface
trupul, ca pe o mănuşă de blană,
caldă încă de purtare -

iepurele care n-a inventat nimic decât un ţipăt
mai puternic decât alcătuirea lui,
ca să-şi facă intrarea în moarte,
iepurele care nu are altă imagine
despre solemnitate, decât sfâşietorul,
ridicolul ţipăt al lui...

poezie de Nina Cassian din Suave (1977)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea frunzei

Vântul respiră din mine şi
din tot ceea ce există
să dea putere frunzei rămase
între chin şi durere
credinţele mele îi
numără clipele
şi tot
ceea ce a mai rămas

un ţipăt de pasăre şi
un zbor hăituit

poezie de Teodor Dume (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!