Eu şi tu

cad în mine încet
mă agăţ de vorbe ce spun
că sunt răni pe cer
şi nori...
pansamente pe suflete
vocea nu este a mea
ai luat-o tu...
m-ai confiscat
sunt gândurile tale acum
iar tu...
gândeşti cu mine
arătând imaginea mea
unde sunt?

poezie de Viorel Muha (iulie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce...

ai plecat uitând să vorbeşti
cu versul buzelor tale
ştiu că suspini în asfinţit
cu privirea pierdută
nemuritoare
şi totuşi sunt
clipele tale uitate-n mine
tu porţi oglindă de...
timpuri trecute
în dezamăgiri
visuri neîmplinite
iar acum gândeşti
obosită
că drumul tău
va fi
de neîntors
spre mine...

de ce?

poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu grăbit

de ce în rece...
beton,
faţa-mi primi o talpă
de şosea întoarsă
spre mine?

tu...
boabă de lacrimă
ai căzut şi...
m-ai împrăştiat
prin picături de sânge
în durere imensă
într-o secundă
făcȃndu-mă evadat

aşa am dat roată vieţii
văzând drum,
şosea
prin faţa mea,
asfalt încins
unde ţi-ai înfipt
dureros,
destrămat,
tocul cui
în inima mea.

strigăt...
de ce tu, fier
contorsionat
suflet ai luat?
de ce...
iubirea mea
m-ai pus la mezat
pe taraba şoselei
de asfalt?

sunt sus... acum
strig din neant
suflet înapoi vreau
de ce m-ai confiscat?

poezie de Viorel Muha (mai 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt

sunt un spaţiu gol
cu un fruct oprit, înăuntrul său
sunt
fără mine de multe ori
sunt
o fereastră fără ramă, fără geamuri
sunt o cheie încuită în gândul meu
am devenit o lacrimă ce încet coboară
acum pe chipul tău

să nu mă mai cauţi

pictez pe un apus o cruce
cu picături de sânge şi sârmă ghimpată
sunt o marmură rece

poezie de Viorel Muha (octombrie 2018)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare sunt eu?

apusuri ce cresc în ochii mei
în cerneluri de roşu
acolo unde se deschid
zăvoare de lumină?
sunt eu acolo sus…
unde pana vulturului fulgeră zări
sau în mine şoptind
tainice colinde?
sunt trecerea timpului
atunci când...
picur încet tăceri de copil
din timpul trecut
prin mine?
când am adormit la sânul tău
dăruindu-mi vis de nebunii
oare sunt eu...
ploaie de curcubee în furtuni
când scriu în seri târzii
cuvinte cu picuri pe ferestre
gândidu-mă la tine?
sunt eu....
clipa din căuşul palmei tale
strâns întinse
aburii treceri de după furtună
eu…
clipe ce trec tăcute ce nu ştiu răspunsul?
oare sunt eu?

poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt eu

am un timp al meu
care sunt sigur
cine mi l-a...

sau poate deşirate
clipele mă păcălesc
am fost injectat
în alb pe cearşaf
de ecran
unde creierul
în bulb rahidian

dar...
imaginea însă a rămas
al meu eu...
este în totalitate
eu

strig la voi...
mă auziţi?
sunt eu!

poezie de Viorel Muha (iulie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori

uneori cobor pe trepte de mine
săpate în trunchiul sufletului meu
uneori caut cu greu cuvinte
ca să pot pansa ce răni am eu

uneori mă simt o carte veche
cu file galbene încruntate
mă dor cuvintele ce le duc mereu
căci nu sunt nici atunci
nici acum... departe

uneori poate sunt lumină... sunet... învăţare
cu clipe de suflet ce trec pe lângă ale mele amintiri
văzduhul pomul cerul aripa de soare
trec toate încolonate şi eu aştept mereu

străin cu mine prin tine am ajuns uneori
şi acum cobor cu capul în sus spre mine
iar treptele nu se mai termină-n jos
în spate rămânând doar o vagă amintire

poezie de Viorel Muha (octombrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus Hristos: Arătat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi Mie Mi i-ai dat şi cuvântul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine; pentru că cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit, şi au crezut că Tu M-ai trimis. Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt. Şi toate ale Mele sunt ale Tale, şi ale Tale sunt ale Mele şi M-am preaslăvit întru ei. Şi Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt şi Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzeşte-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat, ca să fie una precum suntem şi Noi. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău, pe cei ce Mi i-ai dat; şi i-am păzit şi n-a pierit nici unul dintre ei, decât fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Iar acum, vin la Tine şi acestea le grăiesc în lume, ca să fie deplină bucuria Mea în ei. Eu le-am dat cuvântul Tău, şi lumea i-a urât, pentru că nu sunt din lume, precum Eu nu sunt din lume. Nu Mă rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzeşti pe ei de cel viclean. Ei nu sunt din lume, precum nici Eu nu sunt din lume. Sfinţeşte-i pe ei întru adevărul Tău; cuvântul Tău este adevărul. Precum M-ai trimis pe Mine în lume, şi Eu i-am trimis pe ei în lume. Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi întru adevăr. Dar nu numai pentru aceştia Mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. Şi slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem: Eu întru ei şi Tu întru Mine, ca ei să fie desăvârşiţi întru unime, şi să cunoască lumea că Tu M-ai trimis şi că i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine. Părinte, voiesc ca, unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat, ca să vadă slava mea pe care Mi-ai dat-o, pentru că Tu M-ai iubit pe Mine mai înainte de întemeierea lumii. Părinte drepte, lumea pe Tine nu te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut, şi aceştia au cunoscut că Tu M-ai trimis. Şi le-am făcut cunoscut numele Tău şi-l voi face cunoscut, ca iubirea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei şi Eu în ei.

replici din Sfânta Evanghelie după Ioan, Rugăciunea lui Iisus pentru Sine, pentru apostoli şi pentru toţi credincioşii. - 17:6-26 de Sfântul Ioan Evanghelistul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare pot fi eu...

oare pot fi eu în apusuri
care cresc în ochii tăi, sau
în cerneluri de roşu
acolo, unde se deschid
zăvoare de lumină?

Oare pot fi eu, acolo sus...
unde pana vulturului fulgeră-n zări
sau în mine răscolind
tainice şoapte?

oare pot fi trecerea timpului
atunci când...
picur încet tăceri de copil
din timpul trecut prin mine?
sau oare...
când am adormit la sânul tău
dăruindu-mi vis de nebunii?

oare pot fi eu în...
ploi de curcubee, în furtuni
sau când scriu în seri tărzii
cuvinte cu picuri pe ferestre
gândidu-mă la tine?

oare pot fi...
clipa din căuşul palmei tale
strâns întinse sau...
aburii treceri de după furtună?

oare sunt eu în clipe ce trec,
tăcute, ce nu ştiu răspunsul?
sau oare sunt eu sufletul tău
prin apusuri ce plecă
printr-un nou început?

poezie de Viorel Muha (aprilie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când plouă

geamul lăcrimează cu ploaie
te ating şi număr secunde
mi-aduc aminte
că,
am pus mâna pe rotula genuchiului tău
că-am sărutat mai sus şi-am am ars ca un jăratec
fiorul m-a electrocutat
talpa piciorului tău mă sprijiea, în străduinţă
şi-am muşcat, cu sete, te vroiam cu totul
simţeam că mă doreai şi muşchiul tău firav
s-a contractat
am alunecat usor spre cavitatea unde sunt tainele facerii tale
şi-am simţit, că sărut inima lumii
şi acum iarăşi vreau
să mă agăţ de un fir de păr, pentru ca să ajung
la umărul tău divin
gura-mi cerşeşte, încă o clipă de dragoste
să te simt că mă săruţi, cu tine intrând în mine
te vreau

poezie de Viorel Muha (iunie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vopsitorii de întuneric

o gheară îmi strânge încet lumina
o sugrumă spre întuneric
o mână mi se agaţă cu disperare
dar numai se zbate
în mine nu vor să tacă vorbe nespuse
în cei fără dreptate răsăritul moare
la mica publicitate sunt numai anunţuri moarte
tăcerea cumpărată se zbate

nu le este ruşine
celor care au luat drumul întunericului
să se vopsească numai cu el?

poezie de Viorel Muha (iunie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ai fost

nu-ţi spun
că-n vis scriu cu tine cuvinte

pentru prima oară
pe pagina unui gând, am scris
începutul
pe altă pagină am scris
sărutul
iar apoi, toate gândurile au devenit pagini

numai cu tine

nu-ţi spun
că-n dimineţi, pun fiecare pagină de vis
pe perna cealaltă
încă urma somnului tău a rămas
sunt fericit
respir visele tale, când ai fost

nu-ţi spun
că-n serile când soarele încet moare
eu devin întuneric

de-atunci
nu mai sunt decât un vis
într-o carte cu pagini gânduri

nu-mi mai dau autografe
nu mai exist
decât ca o carte, într-un vis!

poezie de Viorel Muha (mai 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost

nu-ţi spun repetând cuvinte,
gânduri-n amintiri eu pun
şi-n buzunarul de la piept
încet acolo bate
încă o amintire, încet, plângând

pijamaua de pe noptieră
rămâne acolo, aruncată,
ea se uită însă, tristă, la mine
şi parcă strâmb

iar cearceaful mototolit
rămâne grea amintire,
pentru tine nu mai sunt nimic,
am rămas decât un tablou
dincolo de perete
când tu ai fost şi eu

poezie de Viorel Muha (mai 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă...

dacă ţipătul păsării îl vei auzi
încă-n inimă şi vei putea simţii săgeta iubirii
iar dacă vei mai vedea oamenii şi printre ei, pe mine
înseamnă că exist

când cerul va coborâ în mine
iar pleopele-mi îmi vor fi numai nori
la apusul serii şi se vor închide
pentru a nu mai fi
atunci nu voi mai putea spune
că mai sunt

când pământul va fi udat de ploi
de vând, de frig şi de nisori
în dimineţi devreme
iar pe undeva pe-o hârtie,
numai gândurile mele vor mai fi
înseamnă că am existat!

poezie de Viorel Muha (aprilie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Bunicilor mei, demult plecaţi
Le sunt datoare viaţa mea.
Suflete dragi, nu vă-ntristaţi,
Sunteţi prezenţi, nu v-am uitat!

Sunteţi mai vii decât în amintiri,
Pulsaţi în sângele-mi din vene,
Trăiţi prin mine şi prin strănepoţi,
Vorbiţi cu mine când vorbesc cu mine.
Suntem o unică fiinţă,
Împreunaţi în trupul meu,
Iar gândurile mi-s la voi
Şi ale voastre gânduri sunt în noi!

poezie de Nicoleta Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ceea ce eşti şi tot ceea ce ai astăzi se datorează gândurilor tale. Suferinţa şi fericirea sunt rezultatul gândurilor tale, a felului în care te percepi pe tine şi viaţa ta. Puterea sau slăbiciunea ta interioară sunt date tot de felul în care gândeşti. Nu şansa sau norocul îţi determină viaţa, ci felul în care gândeşti şi acţionezi. Nimeni nu te poate ajuta, ci tu singur, prin schimbarea gândurilor tale, poţi să îţi schimbi viaţa. Stările tale emoţionale, sănătatea ta psihică şi fizică sunt o consecinţă directă a gândurilor tale. Când vei înţelege că doar gândurile tale sunt la cârma vieţii tale, vei prelua controlul asupra lor şi vei trăi aşa cum visezi. Până atunci...

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agresorule, oricare ai fi tu! Să ştii că dacă îmi învigi trupul, dacă îmi frângi inima şi-mi mutilezi sufletul, cu fărădelegile tale, niciodată nu ai să poţi să mă învingi pe mine, căci eu sunt mai mult decat toate cele trei la un loc, sunt eu la care tu nu vei putea ajunge niciodată!

Viorel Muha (iulie 2018)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt eu, sărutul

Sunt vorbe ce nu vrei să spun,
Cuvinte ce nu vreau s-ascult,
Sunt clipe ce nu vreau s-adun
Şi amintiri ce-au fost demult.

Sunt lacrimi care nu mai curg
Peste obrajii mult prea seci,
Uscaţi de vântul din amurg,
Când tu de lângă mine pleci.

Sunt zâmbet dulce când revii,
Atingeri care le aştept,
Sunt toate câte le mai ştii
Atunci când tu mă strângi la piept.

Sunt sânul meu în palma ta,
Ce te aşteaptă neîncetat,
Sunt eu, sărutul ce te vrea,
Ascuns la mine în oftat.

~Adi Conţu~

poezie de Adi Conţu (11 august 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea lui Dumnezeu

Efeseni 3:18-19

M-ai iubit alături de toţi oamenii,
Şi-atunci am cunoscut LĂRGIMEA dragostei Tale...
Apoi m-ai privit chiar pe mine, acolo la vale,
Şi m-ai cuprins în LUNGIMEA dragostei de Dumnezeu,
Eram EU, pus deoparte pentru Tine...

Apoi ai coborât în ADÂNCIMILE mele,
Acolo unde stăteam prăbuşit în ruine,
Şi Te-ai făcut frânghie de scăpare
De care m-am prins cu mâinile mele murdare,
Şi sus, sus, în imensitatea divină
M-ai pus pe înălţimi de lumină.

Şi-acum, acel care-am fost
Pierdut pentru veci şi fără nici un adăpost,
Acum sunt plin de toată plinătatea lui Dumnezeu,
Sunt EU,
Ceea ce ar fi trebuit ca să fiu
Pe drumul acesta pustiu.
Sunt EU,
Pus deoparte ca un minereu preţios:
Sunt iubit de Cristos.

poezie de Rodica Avram
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune la aniversare

DOAMNE, din adâncul sufletului,
Cu profunda recunoştinţă
Îţi mulţumesc ca viaţa Tu mi-ai dat
Şi ca în viaţa încă m-ai păstrat,
Cu harurile-Ti m-ai coplesit
Cu bunatatea-Ti m-ai fericit
M-ai ajutat sa-ti înţeleg Cuvintele
Sa-ti respect şi Legile
Totuşi, de-atatea ori eu Ti-am greşit
Şi lângă Calea - Ţi am păşit...

Te rog fierbinte sa mă ierţi
Şi spre poteci mai blânde sa mă îndrepţi
Îţi mulţumesc ca sunt,
Îţi mulţumesc ca sunt cine sunt, dar
Mi-as dori sa fiu cine ai vrut
Şi vrei sa fiu
Îţi mulţumesc ca eşti cu mine
Îţi mulţumesc ca eşti lângă mine
Îţi mulţumesc ca eşti şi în mine!
As vrea sa fiu, DOAMNE, cu Tine
Şi acum
Dar şi în Viaţa de Apoi!
MULŢUMESC, IARTA-MA, TE IUBESC!

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Felinarul meu mic

am scos din inima mea
o mică flacără.
plăpândă, firavă, supărată.
încet, am pus-o într-un mic felinar,
flacăra sufletului meu, supărat.
am încercat să agăţ acest necăjit felinar,
acolo sus, în dreapta ta, în norul acela.
să îl agăţ într-un cui,
cuiul tău, cui bătut în nori.
dar cuiul tău nu a vrut să ţină
mica mea flacără, din felinarul meu necăjit.
ai început să te joci, suflând în el.
ai zdruncinat norii să cadă.
cuiul de puf de nori, nu a rezistat!
şi felinarul meu necăjit, de sus,
de acolo, din dreapta ta, de sus!
din acei nori, s-a prăbuşit.
s-a prăbuşit strivind flacăra iubirii mele.
aşa am rămas un felinar strivit,
şi cu flacăra stinsă.

poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!