* * *
Bunicilor mei, demult plecați
Le sunt datoare viața mea.
Suflete dragi, nu vă-ntristați,
Sunteți prezenți, nu v-am uitat!
Sunteți mai vii decât în amintiri,
Pulsați în sângele-mi din vene,
Trăiți prin mine și prin strănepoți,
Vorbiți cu mine când vorbesc cu mine.
Suntem o unică ființă,
Împreunați în trupul meu,
Iar gândurile mi-s la voi
Și ale voastre gânduri sunt în noi!
poezie de Nicoleta Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vorbire, poezii despre viață, poezii despre gânduri, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet sau poezii despre amintiri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.