De ce...
ai plecat uitând să vorbești
cu versul buzelor tale
știu că suspini în asfințit
cu privirea pierdută
nemuritoare
și totuși sunt
clipele tale uitate-n mine
tu porți oglindă de...
timpuri trecute
în dezamăgiri
visuri neîmplinite
iar acum gândești
obosită
că drumul tău
va fi
de neîntors
spre mine...
de ce?
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha

Votează! | Copiază!
| lebada [din public] a spus pe 19 iunie 2008: |
| intrebari, regrete. cometa s-a dus catre alta constelatie! Nu a dispărut fizic! |
| Domnica [din public] a spus pe 19 iunie 2008: |
| Domnule Muha, lasând gluma la o parte, nu stiu ce demon va tortureaza ca sa scrieti poezii, dar eu cred ca puteti sa-l infruntati. De câte ori apare, ridicati-va de la masa de scris si spuneti-i doar atat: "Ma duc sa citesc o poezie acum. Una de-a lui Blaga (de exemplu). Maine voi scrie poezia." |