
Ce noroc e POEZIA!
Binecuvântează, învie, dup-o grea melancolie,
Sufletul, ce nu se-nchină piedicilor, ce-l dezbină,
Pe răni picură balsam, să mângâie... Și un dram
e-alinare sau putere, să reziste, să tot spere...
Rodnică, cu dar de glie, e izvor de bucurie,
Dacă ai noroc de ea, înveți timpul a cruța,
Din noapte îți face zi, clipa știe-a plămădi
Cu o lacrimă senină, ce-o îmbracă în lumină.
Răsfățați de har, poeții altfel poartă pulsul vieții,
Nu vă vor minți, credeți-i, e izvorul tinereții!
Pe ei nu-i poți compara, nu sunt flori, ce-ar semăna,
Din ce versul își rodesc? Din ce sufletul hrănesc!
Simțul unic e secretul, precum unic e poetul!
Eu, din chinul de-mplinire, spun: e-o mare fericire,
Sufletul prin mână scrie visul vieții pe hârtie...
De-aș minți, nu mi-ar spori și nici nu m-ar ferici,
pentru că nu l-aș trăi...
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre viață
- poezii despre răsfăț
- poezii despre învățătură
- poezii despre visare
- poezii despre versuri
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
Citate similare
Vals în toamna vieții
Nu-mi frânge visul,
nu ucide clipa!
Vreau să zbor chiar dacă
aripa-mi
sângerează;
să te cânt în vise
și să te plâng
de bucurie.
Lacrimile mele îți vor dărui
un curcubeu
de speranțe.
Spune-mi,
că sunt frumoasă,
chiar dacă mi-au apărut
ghiocei la tâmple.
Poți să și minți din dragoste
pentru mine;
eu voi crede
că încă mai sunt.
Voi înflori în toamnă,
precum cireșul
din fața casei noastre,
primăvara, și am să fiu,
doar pentru tine,
mireasa de flori
pentru valsul
vieții în doi.
poezie de Angelina Nădejde
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre vals
- poezii despre toamnă
- poezii despre flori
- poezii despre dans
- poezii despre primăvară
- poezii despre plâns
- Ne poți propune o poezie de dragoste?

Nu știa sufletul meu
Nu știa sufletul meu, cănd umbla prin sanctuare
Și-n cetăți de gheață verde, culegea flori de lumină!
Nu știa că focul arde, nu numai în felinare,
Dar și în talpa în umblet prin pădurile de-arină
Și în mâna, care-n munți, pe stâncile-ncremenite,
Sculpta ca să prindă viață precum Phoenix din cenușă,
Versuri de amor și fluturi de mușchi verzi acoperite-n
Tămăduitoare liniști, străjeri păzind a lor ușă!
Nu știa sufletul meu, negustor de evantaie,
De ce iubesc eu pământul! Culegând flori de lumină
Semănam sămânța vieții, cerul și stropii de ploaie
Botezând apoi lăstarii, în cânt lin, de violină!
Nu știa sufletul meu, că zborul spre nemurire
Este-al,, animei" plămadă, aluat de fericire...
Nu știa sufletul meu!
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre verde, poezii despre sculptură, poezii despre păduri sau poezii despre ploaie
Inima, izvorul vieții
Inima, izvorul vieții,
Mereu trebuie să bată,
De vrem zorii dimineții
Să-i vedem când se arată.
Neîncetat să pulseze
Sângele, hrană a vieții.
Răul din noi să-l dreneze,
S-avem girul tinereții.
Când moare s-o resuscităm.
Viața din nou să apară.
Sufletul să înzestrăm
Cu o nouă primăvară.
De la vânt și de la soare
Să-i dăm aer și lumină,
Dacă vrem să nu ne doară
Motorul care ne-animă.
Așa vom trăi mai mult,
Ne vom bucura de soare,
Vom dăinui pe pământ,
Omenirea nu dispare.
poezie de Dumitru Delcă (1 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vânt, poezii despre sânge, poezii despre motoare, poezii despre moarte sau poezii despre lumină

Să-mi scrii...
Să-mi scrii un poem, mai profund dintre toate,
Infinit să-i dezghioc sâmburi plini, fără moarte,
Dar, te rog, să-l respiri cu, de buze, fierbinte,
Să-mi amâne ninsori de pe tâmplă, cuvinte,
Cu o rouă plăpnâdă, ce cu palme de mamă,
Se mângâie pe frunza, răstignită de toamnă,
Să îmbraci cu mov lin, plinul din călimară,
Ca nici ploaia de lacrimi, să nu-i muște din vară...
Te mai rog, dacă vrei, să-l scrii lung, cât un dor,
Să-mi hrănesc însomnii cu speranțele-n cor,
Îl voi trece prin minte, să-l răsfire prin os,
Să mi-l ungă pe suflet cu balsam luminos...
Scrie-mi versul cu chinul din clipe deșarte,
Ce-au croit așteptări să ne treacă prin moarte,
Poate-astfel măgulești dulce-amarul blestem
sângelui, ce-ți visează etern mângâiere-poem.
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă sau poezii despre ninsoare

Parfumul amintirilor
Nu știu cum faci,
că-mi alipești sufletul doar de oameni minunați,
iar din parfumul amintirilor
împletești un curcubeu,
să nu calc singură prin Lumina Poeziei.
Smerind uitarea,
mi-l colinzi harnic prin sânge,
alăptându-i pulsul cu plămăzile neuitării,
ca să-și triumfe prin lacrima de bucurie,
zvârcolindu-se pe foi, potopite de vers,
lumina suptă din ochi radianți,
fericindu-mi urcușul spre rodnicie...
Tu, Doamne, ne dai cunoașterea
și recunoașterea ne-o cântărești
cu a Luminii balanță...
Pentru clipa desăvârșită, trecută prin sufletul,
îngenuncheat la Iubirea Ta, Supremă,
cuvântul meu știe doar să-Ți sărute șoaptele:
"... precum în Cer, așa și pre Pământ!",
ca să-și ducă talpa fericită pe cărarea
ce nu uiți a o împrospăta
cu explozia unui nou parfum de amintiri,
adunat din inimi împlinite cu Lumina iubirii Tale.
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre amintiri, poezii despre sărut sau poezii despre puls
Vers
Versul nu-i moneda
Ce-o dai în schimbul faimei,
Versul ne e roba
De lucrător în artă.
Versul e talentul,
Raiul și infernul
Îngrămădite în sensuri
Imposibil de deslușit.
Versul e însuși sufletul nostru
Tipărit, cu prețul descompunerii,
Căci cu fiecare cuvânt
Ești din ce în ce mai pustiu
Și mai gol,
Căci sufletul ți se transpune
Dureros și tăcut pe hârtie.
Și astfel rămâi fără el
Atunci când îți scrii
Ultimul vers.
poezie de Francesca Buta (14 februarie 2009)
Adăugat de Francesca Buta

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre tăcere, poezii despre tipografie, poezii despre talent, poezii despre rai sau poezii despre numismatică
Sufletul se scurge
Sufletul se scurge
Ca picurii de ploaie
Curg din vina ta
Lacrimi în șuvoaie
Ploaia care curge
Din sufletul meu
Curg din vina ta
"Îngerașul meu"
Eu ți-am oferit
Dragoste, putere
Tu doar suferință
Lacrimi și durere
Nu-i nimic iubire
Timpul o să treacă
Și din nou vei bate
Tu la a mea poartă
Poartă încuiată
De sufletul tău
Pentru totdeauna
"Îngerașul meu "
poezie de Loredana Visovan
Adăugat de Loredana Visovan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Loredana Visovan despre iubire, poezii despre vinovăție, citate de Loredana Visovan despre timp, citate de Loredana Visovan despre suflet, poezii despre suferință sau poezii despre durere

* * *
De ziua Sufletului
Sufletul
a îmbrăcat albul
din cea mai bătrână ie românească,
dezgropată din muzeul timpului,
a sfințit gândul cu rugăciunea cea de toate zilele,
a lustruit cuvântul cu agheazma dimineții,
întru înălțarea de azi:
Mulțumim, MARIE,
pentru chinul ce te-a încăput peste limite
la zidirea urmei eterne,
lăsată, ca mântuire,
nouă, necredincioșilor,
pe lunga cale a revenirii
la credință
izvorul sfânt al înțelepciunii.
Onorată a-ți purta numele și... fărâma de sufletul tău!
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre zile, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre mântuire sau poezii despre muzee
Cel puțin odată în viață, cu toții am crezut că o anumită poezie a fost scrisă în mod special pentru noi: adevăr și emoție. Așa creionul mi-a devenit prieten și terapeut. Nu m-am gândit niciodată la ce voi face până la urmă. Nu am avut năzuințele unui scriitor, dar am luat un creion în mână și nu l-am mai pus jos: mi-am văzut în el sufletul cum își arunca flăcările străvechi la rădăcina cuvântului. Cred că fiecare autor are ceva unic în felul său de a scrie, se identifică cu propozițiile care izvorăsc din inconștient prin asocieri mentale spontane și asta il face unic. Nu sunt unul dintre marii scriitori, pot scrie puțin, și trebuie să o fac. Dacă vrei să devii un bun scriitor, tot ce trebuie să faci este ca dintr-un cuvânt mic să obții un cuvânt mare pe care să-ți pui amprenta artistică. Este minunat să trăiești într-o lume în care unii dintre noi scriu povești, alții le trăiesc; eu le respir.
Camelia Oprița în Zidul gândurilor (aprilie 2020)
Adăugat de Maria Elena

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre scriitori, citate despre devenire, citate despre cuvinte, citate despre suflet, citate despre prietenie, citate despre poezie, citate despre foc sau citate despre artă

Am reușit să concretizez idealul universal al iubitului-prieten-părinte în sufletul Ei. Am izbutit s-o tulbur, dar am tulburat-o cu ea însăși, nu cu mine. Formele le avea, eu am fost numai conținutul. Unde sunt Eu în sufletul Ei? Dacă aș lăsa-o să spere, m-ar îndrăgi. Ce aș fi făcut eu în dragostea Ei? Ar trece din mine numai ce sufletul și trupul Ei ar putea apuca. Iar sufletul și trupul unei fecioare sunt micuțe, mărunte, neputincioase, mediocre, iremediabil mediocre.
Mircea Eliade în Isabel și apele diavolului
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre virginitate, citate despre trup și suflet, citate de Mircea Eliade despre trup și suflet, citate de Mircea Eliade despre suflet, citate despre mediocritate, citate de Mircea Eliade despre mediocritate, citate despre iubire, citate de Mircea Eliade despre iubire, citate despre idealuri sau citate de Mircea Eliade despre idealuri

Șoaptele vieții
Eu aud șoaptele vieții,
percep fiecare răsuflare
precum scâncetul copilului flămând,
cerând de mâncare.
Ascult în tăcere
foșnetul ramurei ce scutură frunzele într-un dans
cu mișcări unduioase însoțind vântul în relas.
Simt inima pulsând cu putere
când fiece emoție înregistrează
o bucată, o notă sau un tril de cintează,
făcând sufletul să-mi vibreze
precum zbaterea de fofeze.
Culeg din străzi sunete, cuvinte și emoții
pentru a scrie apoi versuri
ale cântecelor mele, în paginile vieții.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre mâncare sau poezii despre muzică
Mamei, de 8 Martie
Mamei, de 8 Martie
Pe pat de gânduri îmi aștern dorință,
Ce nu-mi mai poate fi îndeplinită.
Să-mi sărut măicuța, nu-i cu putință,
Că de moartea vicleană e răpită.
În brațe de dor, din amintiri o strâng
La pieptul cald, cum o făceam odată.
De dor mă doare sufletul și o plâng
La crucea de mormânt, îngenuncheată!
De Ziua Mamei sărut icoana sa,
Cu flori din grădină o împodobesc
Și cu dragoste o voi îmbrățișa,
Când fruntea ce-o săruta de ea-mi lipesc.
La capăt de mormânt aprind făclie
Mamei mele de pe Calea Lactee,
În visul meu spre a vedea să vină,
Când arde gândul pe-a slovei scânteie.
Opt Martie era o zi frumoasă
Și mare sărbătoare-n sufletul meu,
Chiar pe vreme cețoasă ori ploioasă,
Că măicuța mă iubea ca Dumnezeu.
Azi de iubirea mamei sunt flămândă
Și însetată de chipul iubitor.
La opt Martie, privirea-mi inundă
Izvorul de dor, ca ploaia norilor.
Dorul de mamă stârnește furtună
În inima de tristeți inundată,
Că nici vremea însorită nu-i bună,
De când n-o mai văd pe mama la poartă.
Autor Maria Filipoiu
7.03.2016
poezie de Maria Filipoiu (8 martie 2016)
Adăugat de maria.filipoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre gânduri sau poezii despre tristețe

Menirea Poeziei
Cu ce să-și scrie versul azi poetul,
Când Dumnezeul poeziei e-ntristat,
Când Muza, de-un război, s-a speriat
Și-atât de lunecos e a păși cu dreptul?
Poetul caută cuvântul ce-omenește,
Scrutând înalturi, ce veghează aștrii,
De grai cioplește lacrimile-așchii,
Să nu-ngreleze ochiul ce citește,
Poetul are frică de acel potop,
Ce-ncătușează visele dospite,
De parcă i-ar fi palmele-mpietrite
Și sufletul nu ar rodi vreun strop...
Poetul n-are dreptul la mâhnire,
Ca Muza lui să nu se plictisească,
De-aceea scrie "cu" și "din" iubire,
Ca fiecare vers să îndumnezeiască!
Și chiar de lacrimile dau în rod,
A sufletului pace să umbrească,
Poetul le adună într-un nod,
Menirea Poeziei e: să-nsuflețească!
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sperieturi, poezii despre război, poezii despre pace sau poezii despre ochi

Soroc de-mplinire
Desene abstracte... și vise rebele,
Ispită târzie și-un dram de noroc,
O noapte albastră cu magice stele
Când luna-și aruncă păcatele-n foc.
Cuvinte nespuse... și șoapte arzând,
Cărări neumblate și-un dor îndrăzneț,
Speranța ascunsă în nu știu ce gând
Când sufletul pune pe dragoste preț.
Luceferi și umbre... cu greu deslușite,
Iluzii seduse... de fum... și minciuni
Proscrisele patimi, demult, plăinuite
Când picură cerul în trupuri... tăciuni.
Soroc de-mplinire... în glas de caval,
Prelungi așteptări și buze nebune,
Azi marea se-ntoarce tăcută la mal
Și toate iubirile-și spune.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre stele, poezii despre seducție, poezii despre noroc, poezii despre noapte sau poezii despre minciună

Amicului F. I
Visuri trecute, uscate flori
Ce-ați fost viața vieții mele,
Când vă urmam eu, căzânde stele,
Cum ochiul urmă un meteor,
V-ați dus cu anii-mi, ducu-vă dorul,
Precum cu toamna frunzele trec;
Buza mi-e rece, sufletul sec,
Viața mea curge uitând izvorul.
Candel-a ștersei d-argint icoane
A lui Apolon, crezului meu,
Mă topese tainic, însă mereu
De ale patimelor orcane.
Sau ca un nour gonit de vânt,
Alerg pe calea vieții mele,
O buhă care, țipând a jele,
Bântuie urma unui mormânt.
Viața-mi se scurge ca și murmura
Ce-o suflă-un crivăț printre pustii,
Mă usc ca crucea pusă-n câmpii
Și de blăsteme mi-e neagră gura.
Îmi târăsc soarta ca un vultur
Ce își târăște aripa frântă,
Vicolul iernii moarte îi cântă,
Moartea, îi râde tot de-mpregiur.
Am uitat mamă, am uitat tată.
Am uitat lege, am uitat tot;
Mintea mi-e seacă, gândul netot,
Pustiul arde-n inimea-mi beată.
Numa, prin chaos tu îmi apari,
Cum pintre valuri a navei velă.
Cum pintre nouri galbenă stelă
Prin neagra noapte cum un fanar.
Te văd adesea frunte senină
Ca și gândirea lui Dumnzneu.
Sufletu-ți arde-n sufletul meu
C-o flamă dulce, tainică, lină.
Gândind la tine nu voi să mor,
Îmi blastăm însuși eu mântuirea,
Orb, nebun, care blastămă firea,
Ce-ar vrea din frunte-i să sting-un nor.
Dar dacă gândul zilelor mele
Se stinse-n mintea lui Dumnezeu,
Și dacă pentru sufletul meu
Nu-i loc aicea, ci numa-n stele:
Voiu, când mi-or duce îngerii săi
Palida-mi umbră în albul munte,
Să-mi pui cununa pe a mea frunte
Și să-mi pui lira de căpătâi.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre negru, poezii despre îngeri sau poezii despre vulturi
Insomniac
De ce ești treaz în miez de noapte?
Ce gânduri mintea ți-o străbate?
Ce îți produce insomnie?
Și-ți umple sufletul de agonie?
Deși e liniște deplină,
Ecoul singurătății răsună,
O stare morbidă își face loc în tine,
Renunță! Nu te minți că va fi bine!
Dar oare a cui e vina?
Că ai început să fii precum Luna.
În orice noapte strălucești,
Dar ziua mereu te odihnești.
poezie de Cazacu Roxana Maria
Adăugat de roxanamariaj

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre insomnie, poezii despre început, poezii despre singurătate sau poezii despre odihnă

Dacă aș putea...
dacă ar fi să fie
aș construi lumea frumoasă
ca un trup de femeie
dacă ar fi să pot
cu lumina ochilor ei
aș face far să ne lumineze căile vieții
dacă mi-ar sta în putință
aș pune zâmbetul ei de mamă fericită
în calea nopților pe drumul călătorilor
să le fie alinare de dor și mângâiere
dacă puterile mi-ar fi atât de mari
aș face ca cel ce urăște, ura lui să fie
ca iubirea pură a unei femei
și dacă aș relua lumea de la începuturile ei
aș da ploaie, soare, iarnă, primăvară, vară și toamnă
pentru ca să fie ca-n sufletul ei
dacă ar fi să fie, sărutul și buzele ei le-aș pune
poartă cerului în răsărituri și-n apusuri
să le simțim în dimineți și-n seri târzii
dacă Dumnezeu mi-ar dărui acea putere
aș face toate casele să fie ca-n inima unei femei
iar în ele să cânte fericirea legănată de brațele ei.
dacă aș putea...
poezie de Viorel Muha (aprilie 2012)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre femei, poezii despre zâmbet sau poezii despre trupul femeii
Crucea vieții
De ți-ar fi Crucea prea grea,
Nu poți renunța la ea.
În ea este viața ta,
Ce-ai primit-o cu soarta.
S-o porți în sufletul tău
Cât ți-a menit Dumnezeu
Și-n cugetul de creștin
Ce ți-a fost scris în destin!
Cu sufletul fără chip,
Călător pe-aripi de timp,
Roagă-te la Tatăl Sfânt
Să-ți străjuiască mormânt!
Maria Filipoiu
poezie de Maria Filipoiu din Poezie ortodoxă
Adăugat de maria.filipoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cruce, poezii despre creștinism sau poezii despre Maria
Mama
După cum știți fiecare
Mama, suflet mare are
Și pe-al ei suflet apasă
Tot ce e în întreaga casă.
Și sufletul ei cuprinde
Orice foc care se-aprinde
În inima celorlați,
Când la masă, adunați,
Spun de ce sunt apăsați.
Mama-i o nemărginire
De speranță și iubire
Care-aduce cu-a ei mână
În căminul ei lumină
Ea găsește oricând putere
Să mai poarte o durere
Într-a pruncului favoare
Ca-n furtuni să-i fie soare
Cu dulci raze protectoare.
Ea poartă-n inima ei
Tot ce sunt copii săi
Și din orice depărtări
Șterge lacrimi și întristări
Și așterne flori pe cale
Pentru odraslele sale
Simțind ca pe-o datorie
Să le facă bucurie.
În caldul ei sufletesc
Roade dulci, bogate cresc,
Roade de care au parte
Pruncii și când sunt departe.
Tu ești opera ce-o scrie
Mama ta cu bucurie
Și dorință luminoasă
Să fii veșnic valoroasă.
Tu ești rodul mamei care
Trece des prin încercare
Și prin valea de suspine,
Toate, toate pentru tine
Ca să-ți fie în viață bine.
Mama-i o nemărginire
De speranță și iubire;
Nu se lasă biruită
Nici în ultima clipită,
Luptă, luptă pentru tine
Să-ajungi OM, să-ți fie bine!
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Aurica Cristea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre bebeluși, poezii despre văi sau poezii despre valoare
Clipa ce picură în sufletul nostru un strop de fericire face ca lumea să zâmbească din nou.
citat din Marius Torok
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zâmbet, citate despre fericire sau citate de Marius Torok despre fericire