* * *

De ziua Sufletului
Sufletul
a îmbrăcat albul
din cea mai bătrână ie românească,
dezgropată din muzeul timpului,
a sfinţit gândul cu rugăciunea cea de toate zilele,
a lustruit cuvântul cu agheazma dimineţii,
întru înălţarea de azi:
Mulţumim, MARIE,
pentru chinul ce te-a încăput peste limite
la zidirea urmei eterne,
lăsată, ca mântuire,
nouă, necredincioşilor,
pe lunga cale a revenirii
la credinţă –
izvorul sfânt al înţelepciunii.
Onorată a-ţi purta numele şi... fărâma de sufletul tău!

poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce noroc e POEZIA!

Binecuvântează, învie, dup-o grea melancolie,
Sufletul, ce nu se-nchină piedicilor, ce-l dezbină,
Pe răni picură balsam, să mângâie... Şi un dram
e-alinare sau putere, să reziste, să tot spere...

Rodnică, cu dar de glie, e izvor de bucurie,
Dacă ai noroc de ea, înveţi timpul a cruţa,
Din noapte îţi face zi, clipa ştie-a plămădi
Cu o lacrimă senină, ce-o îmbracă în lumină.

Răsfăţaţi de har, poeţii altfel poartă pulsul vieţii,
Nu vă vor minţi, credeţi-i, e izvorul tinereţii!
Pe ei nu-i poţi compara, nu sunt flori, ce-ar semăna,
Din ce versul îşi rodesc? Din ce sufletul hrănesc!

Simţul unic e secretul, precum unic e poetul!
Eu, din chinul de-mplinire, spun: e-o mare fericire,
Sufletul prin mână scrie visul vieţii pe hârtie...
De-aş minţi, nu mi-ar spori şi nici nu m-ar ferici,
pentru că nu l-aş trăi...

poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi face pentru sufletul tău...

Voi face din sufletul meu
un sicriu pentru sufletul tău
şi pentru a-mi strânge în mormânt
toate durerile mele,
iar din inima mea o locuinţă
pentru frumuseţea ta.
Te voi iubi de sus ca o zeiţă
şi voi trăi pentru tine în viaţa unei flori
sub razele soarelui.
Voi cânta numele nostru în vale
aşa cum cântă ecoul clopotelor.
Voi asculta inima sufletului tău,
exact cum asculţi valurile mării...

poezie de Eugenia Calancea (31 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum plimbarea, mersul şi alergatul sunt exerciţii trupeşti, în acelaşi fel orice mod de a-ţi pregăti şi dispune sufletul pentru a putea îndepărta de la sine toate înclinaţiile dezordonate şi, mai apoi, odată îndepărtate, pentru a căuta şi găsi voinţa divină prin dispunerea propriei vieţi întru mântuirea sufletului, se numeşte exerciţiu spiritual.

Sfântul Ignatiu de Loyola în Exerciţii spirituale (1996)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea inimii

Atunci când
mă voi înrola
în oastea îngerilor,
Te rog,
Doamne,
să nu-mi dai
nume de sfânt,
cum le dai
călugărilor,
nici numele
pe care-l purtam,
călărindu-mi
Pegasul,
ci înnobilează-mi
sufletul,
de fost luptător,
cu numele
Ostaşului
Necunoscut!

poezie de Pavel Lică din Ecouri din lumină
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oriunde-ai fi

Oriunde-ai fi, oricât ai fi de mare,
În Tatăl Dumnezeu ai o salvare...
În sufletu-ţi de crezi cât o fărâmă,
Cu braţul tău, mergi, muntele-l sfărâmă!

Oriunde-ai fi, oricât de mare-i truda,
Vei reuşi, cât numele de Iuda
Nu-l vei purta în gând ca pe-o povară...
Pune-ţi nădejdea-n Tânăra Fecioară!

Aprinde iar lumina spre dreptate
Să ai lumină dincolo de moarte!
Maică Marie, Pruncului Iisus
Îngenunchem, căci viaţa-i un apus.

Noi, cei care greşim şi în păcate
Ne ducem viaţa dincolo de moarte,
Noi, cei ce-n mântuire, cu credinţă
Ne vom pleca genunchiu-n pocăinţă,

Vrem să sorbim din lacrima cerească
Sufletul nostru să se mântuiască,
Ascunşi, plângând, sub talpa lui Iisus,
Să-mpărăţim în lumea cea de sus...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumina blândă a dimineţii

În lumina blândă a dimineţii,
Tu-ţi bei cafeaua-n pragul vieţii,
Şi sufletul tău ţi-l deschizi,
Ca soarele să oblojească răni de nedescris.

Tu vrei să-nchizi acele răni,
De-ai fi tu singur printre ei,
Dar lumea nu-i făcută pentru unul,
Ci pentru oameni cu suflet colorat.

Depinde doar de noi ce vom purta,
Ce armonie de culori alegem,
Pentru ca sufletul din noi să lege,
O rană ce o credeam de nevindecat.

Şi în lumina blândă a dimineţii,
O rană veche se închide,
De laşi în urmă suflet negru,
Şi-nbraci frumoasa zi ce se ridică,
Stând la cafea în pragul dimineţii.

poezie de Mihaela Dolores Balaj din Lăcrămi din suflet (martie 2019)
Adăugat de Mihaela Dolores Balaj
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Mama e cuvântul ce-nseamnă viaţă
E izvorul de alinare,
E cărarea de îndrumare,
E a sufletului vindecare,
Mama e cuvântul ce-nsemană viaţă.

Mama e un glas în tăcere ascuns,
E o şoaptă şi-un veşnic răspuns,
La-ntrebări nedezlegate -
Mama le cuprinde pe toate!

Mama e un murmur şi-o gingaşă floare,
Mama e albina ce zboară în soare,
Mama e furnica ce veşnic adună
Cu toţii pe noi îmnpreună.

Mama e al cerului nour pribeag,
Mama e un mare de lacrimi şirag,
Vărsat pentru noi în necazuri -
Pe a vieţii înalte talazuri.

Mama e un cîntec străvechi,
Este numele fără perechi,
Mama este dorul din sufletul tău
Chemând-o mereu şi mereu!

poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta e rugăciunea mea pentru tine

Văi şi munţi senini
Fără alei întunecate sau opriri subite
Asta e rugăciunea mea
Asta e rugăciunea mea pentru tine
Chemarea iubirii, cer înstelat
Mereu să crezi, dar nu în minciuni
Asta e rugăciunea mea
Asta e rugăciunea mea pentru tine

Refren:
Fie ca toate visele tale dulci
Să nu se spulbere
Fie ca orice dorinţă ai avea
Să ţi se împlinească mereu
Asta e rugăciunea mea
Asta e rugăciunea mea pentru tine

Să sărbătoreşti, să ai prieteni adevăraţi
Să descoperi, să ai o inimă ce vindecă
Asta e rugăciunea mea
Asta e rugăciunea mea pentru tine

Refren

Braţe primitoare, uşi larg deschise
Toţi cei pe care îi iubeşti, lângă tine
Asta e rugăciunea mea
Asta e rugăciunea mea pentru tine
Fie ca toate zilele să-ţi fie numai zâmbet
Iar rugăciunile să-ţi fie repede auzite
Asta e rugăciunea mea
Asta e rugăciunea mea pentru tine

cântec, muzica de Tony Arata, Gary Scruggs, versuri de Reba McEntire
Adăugat de Oana- Manuela Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel pentru România

Mi-e gândul îmbrăcat în sărbătoare
Deşi un dor imens mă împresoară
De glia cea de vise născătoare,
În veci a sufletului azimioară.

Tricolorul am pus la cingătoare,
Cu-o lacrimă am scris poezioară
De glia cea de vise născătoare,
În veci a sufletului azimioară.

Se-adună mii de raze în cursoare
Să spele toată această rodioară,
Speranţa să renască-adăpătoare
Precum a lui Porumbescu vioară.

Mi-e gândul îmbrăcat în sărbătoare...

rondel de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treaz e sufletul

Treaz e sufletul, peste fire,
numai ziua prin cimitire;
treaz, unde drumuri şi inimi s-adună,
unde mormintele stau împreună
ca liniştea după furtună.

Treaz e sufletul peste fire
numai ziua prin cimitire;
treaz, unde muşchiul pe lespezi
acopere numele, relele, bunele.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Adina Rotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus Hristos: Arătat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi Mie Mi i-ai dat şi cuvântul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine; pentru că cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit, şi au crezut că Tu M-ai trimis. Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt. Şi toate ale Mele sunt ale Tale, şi ale Tale sunt ale Mele şi M-am preaslăvit întru ei. Şi Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt şi Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzeşte-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat, ca să fie una precum suntem şi Noi. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău, pe cei ce Mi i-ai dat; şi i-am păzit şi n-a pierit nici unul dintre ei, decât fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Iar acum, vin la Tine şi acestea le grăiesc în lume, ca să fie deplină bucuria Mea în ei. Eu le-am dat cuvântul Tău, şi lumea i-a urât, pentru că nu sunt din lume, precum Eu nu sunt din lume. Nu Mă rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzeşti pe ei de cel viclean. Ei nu sunt din lume, precum nici Eu nu sunt din lume. Sfinţeşte-i pe ei întru adevărul Tău; cuvântul Tău este adevărul. Precum M-ai trimis pe Mine în lume, şi Eu i-am trimis pe ei în lume. Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi întru adevăr. Dar nu numai pentru aceştia Mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. Şi slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem: Eu întru ei şi Tu întru Mine, ca ei să fie desăvârşiţi întru unime, şi să cunoască lumea că Tu M-ai trimis şi că i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine. Părinte, voiesc ca, unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat, ca să vadă slava mea pe care Mi-ai dat-o, pentru că Tu M-ai iubit pe Mine mai înainte de întemeierea lumii. Părinte drepte, lumea pe Tine nu te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut, şi aceştia au cunoscut că Tu M-ai trimis. Şi le-am făcut cunoscut numele Tău şi-l voi face cunoscut, ca iubirea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei şi Eu în ei.

replici din Sfânta Evanghelie după Ioan, Rugăciunea lui Iisus pentru Sine, pentru apostoli şi pentru toţi credincioşii. - 17:6-26 de Sfântul Ioan Evanghelistul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucură-te, Marie

BUCURĂ-TE MARIE – RUGĂCIUNE MAICII DOMNULUI

O, milostivă Fecioară, stăpână Născătoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugăm ţie şi arată mila ta poporului drept-credincios!
– Roagă pe Fiul tău să ne izbăvească de tot răul!
– Din izvorul tău cel nesecat, ceea ce eşti de Dumnezeu menită, dăruieşte-ne, izvorând pururea, curgerile harului tău mai presus de cuvânt!
– Ca cea care ai născut mai presus de cuget pe Mântuitorul sufletelor noastre te slăvim, grăind, cu harul tău:
– Bucură-te, Mărie, ceea ce eşti lauda de obşte şi cin­stită a neamului omenesc!
Că Ziditorul tuturor peste tine S-a pogorât vădit, ca o picătură, arătându-te izvor nemuritor, dumnezeiască Mireasă:
– Bucura-te, apă izbăvitoare!
– Bucură-te, tămăduitoare a tuturor bolilor!
– Bucură-te, alungarea patimilor lumeşti!
– Sfântă Fecioară, tămăduieşte bolnavii ce gustă din izvorul tămăduirii!
– Preacurată Maică, fă să curgă din izvorul cel dumnezeiesc, minunea cea adevărată cu torentul tămăduirii!
– Pentru aceasta ne adăpăm cu totii din credinţa şuvoaielor îmbelşugate.
– Din vapaia durerilor scoate pe cei ce aleargă la tine, tămăduindu-i cu apa din izvorul miraculos!
– Născătoare de Dumnezeu Fecioară, izvorul cel nedeşertat al îndurărilor, noianul cel necurmat al iubirii de oameni, adâncul cel nemăsurat al bunătăţii, nădejdea şi mântuirea tuturor creştinilor, la tine ridicăm ochii sufletelor şi ai trupurilor noastre, către tine îtindem mâinile noastre cele slabe şi din adâncul inimii strigăm ţie: – – – Caută spre noi dintru înălţimea ta cea sfântă!
– Vezi credinţa şi umilinţa sufletului nostru!
– Ascultă rugăciunea noastră care o facem către tine din inima noastră!
– Depărtează de la noi toate nevoile, toată răutatea şi toată întristarea ce vin asupra noastră, întru această vremelnică viaţă şi videcă toate bolile şi neputinţele noastre cele sufleteşti şi trupeşti!
-Dăruieşte-ne sănătate şi ne izbăveşte de veşnica muncă prin rugăciunile tale, ca să cântăm neîncetat:
Aleluia!
Că a ta este Împărăţia Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea, în veacul veacului!
Amin!

*15 august - Adormirea Maicii Domului

Maria Filipoiu

rugăciune de Maria Filipoiu din Poeme Maicii Domnului (15 august 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zânei cu degete albe...

Noaptea îşi cernea mirajul peste-a iernii feerie
Dănţuind cu fulgii reci dar cu sufletul în rai,
Îngerul zâmbet-Lumină cobora din cer pe stele
Să picteze-n raza lunii chipul zânei din poveste.
Ursitoare înţelepte, sori veniţi din miazănoapte
Cosânzenele din basme prinţi cu plete ca de soare,
În priviri cu ghiocei şi pe buze miere scumpă
Încântaţi de floarea care se năştea în miez de iarnă
Într-o zi de treisprezece cu un nume ca o vrajă
Au chemat în mare taină din clepsidra Timpului
Cea mai înţeleaptă zână zilele să-i ocrotească.

Oană, fată de la munte cu aromă de răşină
Ochii-ţi mari ca murele, mersul căprioarelor.
Gândul zborul şoimului peste zările albastre
Glasul, şoaptă vie de izvor când se scrie spre câmpie.
Zână cu degete albe prinsa-i în buchetul vieţii
Flori crescute pe tărâmul carpatin renăscute-n perle rare
Pe tărâmul dragostei care te-a sfinţit ca Evă.
Fiică, suflet-diamant soră, zee -înţeleaptă
Fie-ţi zilele curate ca albul ninsorilor
Şi uşoare ca şi fulgii în furtunile vieţii.
Înger cu aripi Lumină să nu uiţi să străluceşti
Să fii soare, lună, stea tuturor din bolta ta.

Oană, fiică din povestea scrisă de-o măicuţă-Ană
Să fii binecuvântată şi vegheată de toţi îngerii albaştri.

poezie de Elena Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerii

Au bătut la poarta sufletului meu
Mesageri ai fericirii eterne...
Le-am deschis şi i-am întrebat ce vor
Iar ei mi-au zâmbit...
Acum... mă poartă îngeri pe pletele cerului
Şi brăţări de lumini
Îmi alunecă la tâmplele însorite
De iluzii, pe pleaopa moale
Ca aşternutul de nea al tăcerii.
Îmbrobodită cu taina Duhului Sfânt,
Sorb din fântâna cunoaşterii,
Pentru a zidi în mine,
Dincolo de cărămida uitării,
Altar pentru sufletul meu.
Alungă durerea şi întunecarea
Spre a-ţi putea da braţul
Să ne zidim împreună
În marea iubire,
Cu un cortegiu de îngeri!
Să învăţăm să fim
Cuptorul încins
Nu doar în viaţă, ci şi dincolo de ea...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta, mamă!

Mamă, tu, izvorul vieţii,
Elixirul tinereţii,
Tu dai viaţă, tu pui nume,
Tu aduci copii pe lume!

Azi, de ziua ta, cântăm,
Sufletul să-ţi alinăm,
Tu să te bucuri de noi,
Mamă dragă, la nevoi!

Toate florile din lume,
Sunt azi, mamă, pentru tine!
Tânără şi zâmbitoare,
Mamă dragă, scumpă floare!

Eşti născută-n suferinţă,
Tu eşti sfântă în credinţă,
Noi te vrem nemuritoare,
Mamă scumpă, dragă floare!

poezie de Constantin Chelaru din Prin labirintul vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare de Sfânta Maria Mică

Marie, Marie, Marine, Marine
Ziua voastră începe cu mine,
Împărţim totul cu bune şi rele
Date de Domnul din tină la stele.

Câmpie de flori sub paşii grăbiţi
S-aveţi, în crezul iubirii în veci să trăiţi,
S-aveţi sănătate, rod în gânduri bune,
Să vi se împlinească dorinţele străbune.

Să-i înălţaţi Preasfintei Maria Născătoare
Crinii purităţii spre razele de soare,
S-o slăviţi prin rugi şi prin credinţă,
Smeriţi sub crucea sfântă să aveţi voinţă.

S-aveţi răbdare-n toate Marie şi Marine,
Lumina ei ne-aduce în suflete doar bine,
Pacea şi iubirea-i pavăză orişicând
În tot ce stă-n puterea noastră pe pământ!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua iei

mă privesc în fântâna timpului
cerul răsturnat îmi desenează nimb în jurul
brazdelor semnând adânc obrajii
bunica
icoană în fereastra inimii
îmi cântăreşte gândul
ce ai ucis de te-ai sfinţit?
am ucis
bunico
toate iile pe care le-ai ţesut cu drag
la războiul acela rumegat acum de vreme
şi nu-ţi pot cinsti azi mâinile
cugetul
nu am niciuna la care să mă rog
ţi-ai brodat zilele in ele
şi le-ai dus cu tine
în odihnă
lăsând doar dorul

poezie de Gabriel Crăciunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiri

Există un ceva peste limitele minţii,
alte limite umane ale timpului, sau
ale sufletului ce trăieşte din emoţii
ca muntele ce-şi adoră bradul verde,
ca marea ce-şi înfrânge stâncile.

Aşa şi sufletul meu, este un uragan
ce zboară departe cu vanturi reci
pentru a se reîntoarce apoi cu Soarele.

Suflet blestemat ce se pierde în trăiri
ce umbresc vederea şi sufocă unica
clipa eternă în nopţi lungi nedormite,
apoi zboară în înalt ca un pescăruş
pentru a îmbrăţişa nesfârşitul cer

poezie de Cornelia Minda
Adăugat de Cornelia Minda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tradiţii la Înălţarea Domnului

TRADIŢII LA ÎNĂLŢAREA DOMNULUI

După patruzeci de zile
de la Sfânta Înviere,
Înălţarea-i prăznuire,
dintr-un răstimp cu mistere.

De-acum, Hristos Îşi încheie
menirea sfântă pe Pământ,
cinstindu-I prin tradiţie,
Înălţarea cu Duhul Sfânt.

De la Paşti la Înălţare,
se spune că Ceru-i deschis,
iar cel ce-n acest timp moare,
sufletul în Rai e trimis.

Înălţarea e numită
Sărbătoarea Eroilor
şi în hram e prăznuită
de sufletele morţilor.

Pentru morţi se dă pomană
cu lumină şi prescură,
lângă porţia de hrană
şi pahar de băutură.

După tradiţie sfântă,
precum strămoşii ne-au lăsat,
credincioşii se salută,
spunând "Hristos s-a înălţat!"

Prin obiceiuri creştine,
ouă în roşu se vopsesc.
"Hristos s-a-nălţat!" se spune
de credincioşi, când le ciocnesc.

După datine străbune
se încheie semănatul.
De-acum, sămânţa rămâne
seacă, îngrăşând pământul.

Caii ce au fost blestemaţi,
de Înălţare sau Ispas,
hrănindu-i, vor fi săturaţi
pentru o vreme de un ceas.

Printr-o zicală din popor,
vis nesperat se-mplineşte
doar la "Paştele Cailor",
pecetluit de poveste.

*Din vol. "Tradiţii creştine şi ritualuri româneşti"
Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din Tradiţii creştine şi ritualuri romaneşti / Editura Paideia - 2008 (2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătoria îngerilor

Mă poartă îngerii pe pletele cerului
Şi brăţări de lumini îmi alunecă la tâmplele răsărite
Îmbrobodită cu taina Duhului Sfânt
Sorb din fântână cunoaşterii
Şi zidesc cu mine altar pentru sufletul meu.
Alungă durerea şi întunecarea, mamă
Spre a-ţi purta braţele, să ne zidim împreună
Să fim cuptorul încins în viaţă şi dincolo de ea.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!