Pandantiv

Mări au fost cântări
Zilelor. Cutreieram pustiul tău,
Fost-au fragede chemări
Iar tu, le-ai fost călău.

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De dragul zilelor.....

De dragul zilelor vechii,
Cand noi am fost perechii,
De dragul zilelor vesele,
Cand noi priveam stelele,

Si te duceam de mana,
Mi-aduc aminte,
De parca a trecut o saptamana,
Si parca totul ar fi inainte,

Dar nu... e dragul zilelor,
Ce-au fost demult...
Atent si-acum ascult,
Soptindu-mi ploaia norilor,

E ea aleasa ta,
Asculta, nu cauta alta...
Dar nu e dragul zilelor,
Ce-a fost puterea norilor...

poezie de Dorin Teodorescu
Adăugat de Dorin Teodorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fost-am

Fost-au păsările şi pe aici?
Fost-au clipe amare, dulci
Fost-au ai noştri foşti bunici
Fost-au toţii, ce noi suntem aici.

Fost-am pentru voi, aici, şi eu,.. mâine
Totul pleacă, vine,.. ce rămâne?
Tu şi eu şi altul, ce vom fi mâine?
Foşti,.. ce au fost uitaţi poimâine

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Ne)rămânerea

N-am să-mi las decât o teacă,
cu obrăjori frumoşi ca ai tăi.
Să închid soarele odată
Printre pereţi şi vânătăi.

Iubesc pădurea ca un dendrofil
zâmbetul satiric de trandafir,
cu păr de crin cicatrizat
şi stins în amintiri.

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carbon

Curg petalele de ceară,
Solitar, sacru, cântă la vioară.
Suspin... privind-o tremurând,
Mâini de stafie, pe coarde lunecând.

Întunecime astrală se pogoară,
Lumânările, ard la nesfârşit.
Iubito, e atât de frig!
Şi ninge trist afară.

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluturaşi de zăpadă

Colind pragul existenţei
întingând umil o mână
statornică în carenţe
n-aşteptă nici-o fărâmă.

Cântecel închis în nucă,
ce-o voiam cadou demult,
singurel în lumea multă
la colind nu mă mai duc.

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin

Mergi pe un caldarâm desculţă,
El te sărută sub picioare,
I-ai inspirat şi lui dorinţă
De-a te iubi pe înserare.

În jurul tău dansează umbre
Îmbrăţişate de pământ,
Ştii, înainte păreau sumbre,
Le-ai transformat în joc şi cânt.

Pe unde treci rămâne-n urmă
Un iz aparte, enigmatic,
Şi îl inspir ca pe-o aromă
Ce mă învie de-s apatic.

Nu ştiu cum faci, nici nu imi spune,
Dar lasă-mă să te admir,
Fi-mi toate gândurile-mi bune,
Fi-mi aerul ce îl respir.

Fiinţă dulce, mângâiere,
Atâţi artişti te-au adorat,
Le-ai fost iubire, adiere,
Le-ai fost destin, le-ai fost păcat.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avanpost

Mânat de clape prăfuite,
Parfum de sfinx şi oseminte,
Şovăi zadarnic, captiv, între ruine.
Cuptorul tace îngheţat
Şi ninge de câteva zile.

Un corb se-apropie de gard,
Şi solitar şi îngheţat, priveşte-n larg,
Cu aripi grele de catran.
Totul e în van,
Şi ninge parcă de un an.

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pătrat în stele

Când eram cu gândul prin văzduh,
am văzut două entităţi,
ce pe parcurs s-au scurs
pe hărţi,
şi-am simţit senzaţia de déjà vu.
Cu fiori reci mi-am şoptit
"Eram noi" - oxigen şi apă,
poli contrari ajunşi la metastază.
Am vrut să fim de-o parte
şi acum,
mă respingi uşor.

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul tău lunatic, curge...

Am estimat că universul durează,
mai puţin decât amurgul pleoapelor
dar înainte de orice privesc
metacarpienele tale, le contemplez,
diluând firele de zăpadă între octave
le savurez, până la schizofrenia urşilor
claustrofobi, dar glasul tău lunatic,
curge ca o ploaie de meteoriţi.

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Promenada cu centauri

Doar mâine îmi soseşte imaginaţia
cu chitanţă cu de toate,
iar slovele, stau abătute în dicţionar
voind să mă joc cu ele.

Prind de mână un cerculeţ
şi îl transform în scaun.
Dintr-o poamă
îmi sculptez cât de bine pot
o măsuţă şi parcă nu mă satur.
Şi ea era drăguţă
citind romantisme,
fredonând romanţe
numai eu - "Promenada cu centauri".

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pustiul nu iartă, nu uită şi n-are momente de slăbiciune. El e orb şi implacabil. Un călău somnolent şi necruţător care n-are nici vanitatea puterii, nici nevoia de a se spăla pe mâini ca Pillat. Te ucide ca pe o gânganie, fără să-ţi dea nicio importanţă. Pustiul nu bate cuie. El te omoară fără să te atingă, fără să te vadă şi fără să te urască. Pustiul nici nu visează, nici nu se trezeşte.

Octavian Paler în Viaţa pe un peron
Adăugat de ADELA
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi munţii au fost funduri de mări, iar toate prăpăstiile au fost cândva unite, chiar şi universul a fost la început un punct!

aforism de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petale atinse

Tăceam la mal,
oceanul rece tremura
şi-o mai chemam,
sub floriile ce înmugureau,
nu apărea.

Tăceam apoi pe la izvor,
friasone tari mă scuturau.
Copac subţire, în viitor
toţi îl uitau,
iar vântul orchestra.

Un dor de slove se iveşte
şi îmi amintesc - cărunt,
nocturna, rece, tinereţe
unde erai când am tăcut?

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet

Lanţuri am purtat la nesfârşit
le-am târât, şi la nevoie, îngrijit.
Papirus laic, nu te-ai schimbat
la fel de maculat şi neîmplinit.

Cerneala caldă cade pe spinare,
secundele se sting sub lumânare,
şi sub astă lună mare,
dansează o pană, oarecare!?

Migrat-am cu toţii departe...
E-un dor ce nu pot să-l cuprind.
poete tu, pe care culmi înalte,
stai, şi ne priveşti zâmbind?

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ancora tăcerii

Aruncă-mi
Ancora tăcerii
În rupte mări,
Scaldă-mi
Umbrele plăcerii
Cu ploi din zări,
Oferă-mi
Din neant
Culoarea tristei mări,
Poartă-mi
Pe talazul vocilor
Cântări,
Răpeşte-mă
Pe vânt
Dintre suflări.
Opreşte-mi
Visele
La ultimul cuvânt,
Şi-aruncă-mi
Ancora tăcerii
În triste mări.

poezie de Alexandrina Vlas din Când universul cade
Adăugat de aliona vlas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătate de seară

E4, e5 pioni şi
pioni şi cai
şi câte o aţă dentară,
în loc de pai
în palma ta formală
alai cu plai de ceară
şi cuceriri în miez de seară.

Undeva în buncărele imaginaţiei,
Dacia plânge
răsfrântă într-însa,
cu urme de pastile şi sânge,
un amalgam de constelaţii
ce se frânge-
aluat de malformaţii.

Coclauri, lampă şi ninsoare,
poezii bacoviene,
o unică soartă
răsucită în blesteme,
retrăiesc bucăţi
din schele şi sisteme.

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am să îţi las atingerea

Viaţa e timp,
iar timpul nu există.
E unul dintre acele mituri
spuse de părinţi copiilor,
inconştienţi, de greşeală,
de neadevărul născocit
din dorinţă, sau mai mult neştiinţă,
arzătoare ca un pojar.

Eu voiam doar o şa şi multe păpădii,
dar o satiră plouă indiferent,
încât stelele devin insomnii
şi fumul curge pe ciment.

Se prăbuşesc căile ferate din tunel.
Tună, iar trenul este amputat,
culeg soarele şi mă văd prin el
sunt bucăţi de ceas dereglat.

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursor de iubire

Dacă Columb a fost descoperitorul
Lumii Noi;
Eu am fost precursorul iubirii tale.

Dacă ar fi fost Bolivar: ca
Atlas să susţină
Lumea;
Eu aş dori mereu
Să-ţi susţin iubirea
În inima mea,

Şi aşa te voi duce cu mine
Oriunde vei dori să pleci,
Aşa te voi lua pentru totdeauna
Viaţa sufletului meu.

poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2016), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

VII

Răpeşte-mă pe-adânci, mirate mări,
În care dorm păduri de madrepore,
Când luna-ncinge tristele lor flore
În fosforul adâncilor cămări!

Adie-mi selenarele chemări,
Şi poartă-mă în culmea albei prore,
În unduirea cosmicelor hore,
Pe mări adânci, pe vesperale mări!

Încet te duci pe braţele Palorii,
Spre cerul unde ard Nemuritorii...
Glorificată, pânzele-ţi întinzi,

În vântul larg, pe-al undelor tezaur:
Corabie ce vine de la Inzi,
Cu smirnă, cu tămâie şi cu aur.

poezie de Dan Botta
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţie

Am fost bun şi a fost rău
Am fost rău şi a fost bine
Am fost rău şi a fost rău
Am fost bun şi a fost bine

Părând totul cam ciudat
Să-nţeleg mi-a fost cam greu
Însă aşa am învăţat
Să mă-ncred în Dumnezeu.

poezie de Ionel Popa (8 aprilie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!