Gânduri pe trotuarele toamnei
de ce nu știu și eu să mă plimb
de ce pașii mei nu suportă lentoarea
mereu ceva neștiut m-a zorit
oare de ce
că n-am ajuns nicăieri...
în mine un ceas își rotește limbile mereu și mereu
încercând să mă mintă că timpul vieții nu-i liniar...
eu și hamsterul meu avem aceeași dorință
cățăratul spre-o evadare
el pe roata de jucărie
eu pe cea a timpului
ca și el
captiv în interiorul roții
alerg alerg și alerg
timpul îmi fuge de sub picioare
și eu tot pe loc tot pe loc...
duc țigara la gură și-o viespe se-așază pe degetul inelar
o suflu ea zboară odată cu gândul brumat
mă scutur și-mi vine să fluier marșul triumfal
așa țanțos cu pieptul bombat zicându-mi
ești totuși Ioane acolo sus pe cadran
unde se pupă limbile ceasului
nu zero ci plinul golit pornit
spre-o nouă plinire
e bine dă-i bice...
poezie de Ioan Postolache-Doljești
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

ALERG
Alerg după o stea
În universul întreg
O voi găsi undeva
Sau degeaba alerg?
Alerg după un țel
Dar care este în esență?
Între pașnic și rebel
O fi vreo diferență?
Alerg în jurul unui punct
Rotindu-mă degeaba poate,
Alerg așa neîntrerupt
Și n-am ajuns departe.
Dar cât voi alerga așa ?
E singura mea întrebare.
Va fi oare degeaba ?
Sau voi rămâne-n căutare.
1964
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!

Drept
Merg drept pe longitudine
Latudine, bisectoare
Tot de unde am plecat ajung
Pământul e un ceas
Suntem acele lui...
Alerg drept fără să mă abat
Alerg de unde am inceput să alerg
Ce linie dreaptă e acesta?
Mă rotește in timp
Drept nu pot păsi in zare
Timpul ne rotește încet
Rotație in linie dreaptă
O utopie ce nu o inteleg
O centrifugă ce învârte
Fiecare picătură de sânge
Ce nu merge drept
Mă rotesc ca o limbă de orologiu
Să numai spuneți că mergem
In linie dreaptă
Zborul de după moarte
Eu cred că e drumul drept...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Continuum
Alerg, alerg, alerg...
în mână țin timpul
și timpul mă arde,
pe cărări neștiute
cu el eu converg.
Sunt prinsă-n sistem,
trei spații și-un timp,
mulțimi mă desfid,
m-afund și mă pierd
dar continui s-alerg.
Infinite ferestre
în cale deschid
spre porți sângerânde
cu crâșnet perfid.
Pornesc mai departe
precum un aisberg,
sunt spațiu și timp
și continui s-alerg
etern maratonul vieții, mereu,
Continuum se numește
destinul meu.
poezie de Doina-Maria Constantin din Continuum
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Up down
se așterne somnul știindu-te alături
și visez cum visezi
mă trezesc, te simt aproape și
un soi de neînțeleasă bucurie și siguranță
mă proclamă omul tău
deși
mă simt mult mai mult
poate un astronaut, un miner sau... un tâlhar -
plec, așa cum pleacă orice om să aducă
înapoi seara dorul acasă iar tu
aparent preocupată
ai împrospătat așternuturile și
mereu ceva să-mi spui perceput de mine pieziș
în vreme ce visezi
surâzi
îmi pari o copilă a străzii, a cerului
mă tem să nu te rătăcești și alerg, alerg, alerg...
dimineața, rătăcitul sunt eu
mă atingi pe umăr: iubitule, a sunat ceasul
dă-te jos din pat, îmbracă-te, întârzii...
și-mi pare că mă dau jos
din cer
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Alerg alerg
Alerg, alerg la nesfârșit,
E o întrebare și răspuns finit
Dar infinit este acest sfârșit...
Esența vieții care s-a topit.
Dar a înflorit și-a răsărit din nou
Mult renăscut și veșnic e Prea-plinul
E prea-frumos și cântec în ecou,
E curcubeul ce ne-alină visul.
Căci Spiritul etern a renăscut
Mult refăcut e totul, e chemare
Desăvârșit în inima-i de stare
Copilul Etern e Veșnicia-Scutul.
poezie de Edmond Ioan Siladie (26 februarie 2018)
Adăugat de Edy t.K

Comentează! | Votează! | Copiază!

Alerg cu gândul
Alerg cu gândul peste mări și ape,
Peste câmpuri întinse, peste munți,
În Univers pătrund tot mai aproape
Și tot întind închipuite punți.
Alerg prin galerii și prin genuni,
În zbor de chinuite încleștări,
Mai cred și câteodată în minuni,
În timpul ce-l consum în căutări.
Într-un ocean de gânduri mă scufund,
Când liniștea se-ascunde-ntr-un apus,
Ocean nemărginit și fără fund,
Cep doar nedumerire mi-a adus.
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne iubim la timpul trecut
ne iubim la timpul trecut
dintr-un cuvânt, într-o părere
îți spun că te visez mereu,
iar când te văd, te pierd printre himere,
alerg din ce în ce mai greu
să te visez, să te ating, să te sărut...
un ceas... îmi spune c-a trecut
și timpul... a rămas în urmă,
și zbor spre tine seara și ascult
cum ne iubim sau ne iubeam demult...
poezie de Marian Senchiu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mamoș
deschisă e clipa ce vine
ca sexul femeii ce naște
și ca bărbatul voluptoaselor nopți
de plăceri care-au fost
obligat de împrejurări să fie mamoș
speriat de ce văd
fac un efort de transfer
într-un film sf
și prind pruncul ce vine
îngălat de mâzga amniotică
și-l privesc
miroase a miez de pământ
aștept să țipe dar nu
îmi face cu ochiu și râde la mine
fantastic
constat că născutul sunt eu...
timpul ni-i mamă și noi
ne naștem mereu și mereu până la moarte
nu știm de viața-i iubire
sau doar o înlănțuire de nașteri deșarte
dar sperăm și sperăm...
poezie de Ioan Postolache-Doljești
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rafinat+
Și simt pintenul durerii
Doamne unde să alerg
tresar din somn și merii
căci viața lor e-un cerc
Doamne unde tot alerg
ținta mea nu-i startul
de-i căprioară de-i cerb
totuși cine sare gardul
Ținta mea nu-i startul
tresar în somn și merii
iarna-și aruncă fardul
și simt pintenul durerii
Doamne unde să alerg
pe-al vieții iată aisberg
Și simt pintenul durerii
Doamne unde să alerg
tresar din somn și merii
căci viața lor e-un cerc
Doamne unde tot alerg
ținta mea nu-i startul
de-i căprioară de-i cerb
totuși cine sare gardul
Ținta mea nu-i startul
tresar în somn și merii
iarna-și aruncă fardul
și simt pintenul durerii
Doamne unde să alerg
pe-al vieții iată aisberg
Costel Zăgan, CEZEISME II
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (10 august 2022)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dăruirea supremă sau... dragoste
Te pierd în dragoste-n fațete,
Nu mai am glas de epitete,
Te redescopăr dor mereu,
Cum nuanțele de-un curcubeu.
Te știu din gust, de prima oară
Când am crezut că-i într-o doară...
Mă regăsesc înlănțuit
De-un zâmbet fin, dintr-un clipit.
Mă prăbușesc în trup de fald
Cu izul răcoros de cald,
Mă-nlănțui printre glezne dulci...
Răstălmăcesc dorinți, porunci.
Mă caut; nu mă vreau pe mine,
Alerg cu ochi, gând, după tine.
Sunt TU, căci singur nu exist...
Ești rațiunea-mi de persist.
Dar nu mai am nici rațiune,
Mă las turbat de goliciune,
Îmi mușc din suflet, să-ți ofer...
Îs lipsit de tot, de caracter.
Sunt haina-ți, să mă porți cu tine,
Să-ți simt odoarea, vânt ce vine.
Sunt și inel, pe-un fir de deget
Topit, să-ți dau ce vrei... Nu preget!
Nu știu din ce minuni combini
Să fii... de mintea-mi întrețini
Ca pe-un colant, pe pași de ciută;
Ce-o alerg mereu, o nevăzută.
Ești umbra-mi, ce și-a pierdut sursa,
Îmi ești misterul, nepătrunsa;
Mereu o taină, o surpiză...
Ești veșnica mea criză.
Privirea de-o arunci fugar
Devine oceanelor un far.
Ești călăuza mea, o stea...
De nume-mi dai... Îți sunt dragostea!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Alerg către cer
Tu ești viața și Dumnezeul meu viu
Tu ești fericirea de-acum
Cu îngerii-n ceruri m-ai pus să fiu
Tu, Doamne, ești singurul drum.
Nicicând fără Tine să zbor n-aș putea
Nimic fără Tine nu sunt
Alerg către Tine pe-o rază de stea
Purtată pe aripi de vânt.
Tu ești Dumnezeul puternic și drept
Nimic fără Tine eu nu-s
Mi-ai pus o credință și-o inimă-n piept
Iubire prin Domnul Isus.
Alerg către cer
Alerg către cer
Spre Tine, o, Doamne Isus
Mi-e sufletul plin
De-al zilei senin
De tot ce în dar mi-ai adus...
poezie de Adriana Cristea (4 aprilie 2004)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Do(a)r ție
ieri, cocoțat pe echinocțiu,
la zero când balanța s-a oprit,
gândeam la timpul petrecut cu tine
și fericit și amărât
de ce-ai putut să faci din mine.
frumoasă, enigmatică, dorită,
când rușinată, când vulgară,
mi-ai fost amantă, curvă și iubită.
despovărată de veșminte,
în zori, la prânz, pe înserate,-n noapte,
te-am vrut mereu la pielea goală.
că ești fățarnică, o lume știe
și ninfomană, târfa tuturor,
eu tot te văd și pudică și castă
și-mi este dor de tine poezie...
poezie de Ioan Postolache-Doljești
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să te-ntâlnesc
În vii culori de curcubeu mi-e zugrăvită viața,
Pe cer îmi stă plutind, mereu, iubirea dimineața -
Un nor pufos, mai alb, mai gri ce-mi picură în gene,
Iar pace-n gândul c-o să vii, ușor mi se așterne.
Alerg ades, imaginar, de splina stă să-mi crape
Să-ți dau o inimă în dar, în piept de îți încape ;
În visu-acesta mă strecor în nopți dar șj în zile,
Deja îmi sângerează dor din tălpile umile.
Un zbucium fără fus orar și fără de cuvinte...
Fiece zi din calendar mi te coboară-n minte ;
Mai ieri, în ea eram doar eu, dar azi îmi stai în poală
Și gura-ți e tributul meu și ochii tăi de smoală.
Alerg să te-ntâlnesc mereu în prag de curcubee
Să-ți fiu în toate numai eu, tu unica-mi femeie.
Pe-o rază te coboară lin, zâmbindu-mi în amiază,
O viață doar să îți închin, iar tu o luminează
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (16 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Morosanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Soare și viață
Sunt ca un copil
Care se joacă cu literele
Le adun in cuvinte
Ce zboară ca petale de flori
In vântul primăverii
Alerg să le prind
Și să le leg
Cu firul subțire
Al gândului meu
Intind mâna...
In lumina soarelui
Scânteiază aripile
Unui fluture
-Tu cine ești? il intreb
Și-mi zâmbește
-Sunt ziua ta de primăvară
Pe care incerci s-o păstrezi
Vie-n amintire
Din fluturi, petale....
Soare si viață!
Voi fi mereu alături de tine
Imi place zâmbetul tău
Pe care timpul nu l-a schimbat.
poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Alerg
Alerg prin păduri
Cu gânduri deșarte
Cu doruri aparte
Și nu am măsuri
La timpuri și locuri
Alerg printre blocuri
De piatră 'nălțate
Pe pajiști uscate
Alerg fără teamă
Spre ceru-nstelat
Cu gându-l străbat
Un astru mă cheamă
Dar nu-l bag în seamă
Ci-alerg neîncetat
Pe drum neumblat
Gândind c-o s-ajung
În zori luminoși
Cu sori mai frumoși
Acasă să plâng
Și-alerg ca un gând.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Alerg foarte mult. Îmi place să alerg. Încerc să alerg cel puțin o jumătate de oră pe zi... Cu cât încerci mai mult, cu atât mai mult vei obține energia necesară pentru a face acest lucru.
citat din Elisabeth Harnois
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Definitiv... lipsuri
Mereu mi-am dorit fericirea, mereu,
și-am luptat s-o câștig pe vecie,
dar chiar de-am strigat-o o viață, e greu...
n-o să vie.
Mereu mi-am dorit să n-am lipsuri, mereu,
și-am muncit mult o viață,
dar n-am adunat, n-am talent de evreu...
nu-s pe piață.
Mereu mi-am dorit frumusețea, mereu,
și-am crezut în oglindă,
dar nu-i vina mea, n-am avut pedigreu...
nu-i a mea, se perindă.
Mereu mi-am dorit s-am dreptate, mereu,
și-am urât interesul,
dar chiar de-mi pun toga de arhiereu...
nu-s alesul.
Mereu mi-am dorit să fiu primul, mereu,
și-am făcut multe școli,
dar n-am de la tată și mamă tupeu...
n-am idoli.
Mereu mi-am dorit doar iubire, mereu,
și-am pus suflet cu totul,
dar chiar de-am dat inima, ca pe-un antreu...
n-am norocul.
Mereu mi-am dorit sănătate, mereu,
și zile și nopți n-am uitat-o,
dar chiar de sunt însumi un epicureu...
n-o mai am, am forțat-o.
Mereu mi-am dorit un confort minimal,
l-am crezut dobândit,
da-s victima lumii, ghinion triumfal...
n-am destinul dorit.
De ce oare, noroc, nu se-mparte egal
-și-am recurs la suprema instanță-
dar se pare că totu-i clădit imoral...
nu-i balanță!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul
Bătrânul timp umblă hoinar,
Un veșnic erou legendar;
Zboară filele din calendar,
Suflate de-un vânt secular.
Și nu se oprește niciodată
Din goana lui spre nicăieri
Și te trezești așa, deodată
Că veșnic azi devine... ieri!
Astfel trec anii în neștire,
Să îi mai numeri n-are rost,
Ci doar să constați cu uimire
Că-n loc de este spui "a fost"...
Dar timpul în loc nu se oprește,
El de nimic n-are habar;
Fuge mereu, se tot grăbește,
De vrei să-l întorci, e-n zadar.
Nu-i pasă de flori ofilite
Și nici de vise neîmplinite,
Merge mereu tot înainte,
De parcă n-ar avea nici minte.
Nu are mâini și nici picioare,
Nu are cap, nici viață n-are,
Nimeni nicicând nu-l va înțelege,
El este timpul n-are lege!
poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Taina ta
Lasa-ma sa ma regasesc acolo unde nici eu nu pot
Lasa-ma sa vorbesc mereu cu tine
Si sa iti vad raspunsurile
Confirmarea faptului ca te cunosc, ca esti.
Nici eu nu imi mai stiu timpul
ceasul
Limbile de ceas care trec inainte si inapoi
intr-o vraiste completa
Lasa-ma sa te iau ianpoi
Din tablourile mazgalite cu creta
demult, in casa bunicii.
Si promit ca voi fi: taina ta Secreta
poezie de Alexandra Șerban
Adăugat de Eliana Serban

Comentează! | Votează! | Copiază!
Oare limbile de ceas au lingușit vreodată timpul?
citat din Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!