Să te-ntâlnesc
În vii culori de curcubeu mi-e zugrăvită viața,
Pe cer îmi stă plutind, mereu, iubirea dimineața -
Un nor pufos, mai alb, mai gri ce-mi picură în gene,
Iar pace-n gândul c-o să vii, ușor mi se așterne.
Alerg ades, imaginar, de splina stă să-mi crape
Să-ți dau o inimă în dar, în piept de îți încape ;
În visu-acesta mă strecor în nopți dar șj în zile,
Deja îmi sângerează dor din tălpile umile.
Un zbucium fără fus orar și fără de cuvinte...
Fiece zi din calendar mi te coboară-n minte ;
Mai ieri, în ea eram doar eu, dar azi îmi stai în poală
Și gura-ți e tributul meu și ochii tăi de smoală.
Alerg să te-ntâlnesc mereu în prag de curcubee
Să-ți fiu în toate numai eu, tu unica-mi femeie.
Pe-o rază te coboară lin, zâmbindu-mi în amiază,
O viață doar să îți închin, iar tu o luminează
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (16 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Morosanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre curcubeu
- poezii despre zile
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre miezul zilei
- poezii despre lumină
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Alerg către cer
Tu ești viața și Dumnezeul meu viu
Tu ești fericirea de-acum
Cu îngerii-n ceruri m-ai pus să fiu
Tu, Doamne, ești singurul drum.
Nicicând fără Tine să zbor n-aș putea
Nimic fără Tine nu sunt
Alerg către Tine pe-o rază de stea
Purtată pe aripi de vânt.
Tu ești Dumnezeul puternic și drept
Nimic fără Tine eu nu-s
Mi-ai pus o credință și-o inimă-n piept
Iubire prin Domnul Isus.
Alerg către cer
Alerg către cer
Spre Tine, o, Doamne Isus
Mi-e sufletul plin
De-al zilei senin
De tot ce în dar mi-ai adus...
poezie de Adriana Cristea (4 aprilie 2004)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre vânt, poezii despre suflet, poezii despre iubire, poezii despre fericire, poezii despre creștinism sau poezii despre aripi
Nu căuta
Nu căuta în trup frumos
Iubirea cea divină
Și nici în ochiul lăcrimos
Nestins-a lui lumină!
Va trece timpul nemilos
Peste acea splendoare
Și buzele cu glas mieros
Vor deveni amare.
De nu mă crezi neapărat,
Stai bine și socoate
Că pieptul tău acum bombat
Se va muta în spate
Iar nurii ei cei voluptoși
Ce-o fac să pară zână
Vor fi mereu mai pântecoși
Cu cât e mai bătrână.
În inimà doar vei afla
Iubirea dacă toarce
Și ea mereu va căuta
Să-ți fie viața-n pace!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre senzualitate, poezii despre pace, poezii despre miere, poezii despre frumusețe sau poezii despre devenire
Vise dorite
E toamnă afară, e toamnă și-n inima mea
Și mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Căci e-nnorat și nu văd nici măcar o stea,
Iar tu nu vii să-mi trezești simțurile adormite.
E toamnă afară, e toamnă și-n ochii mei
Și mi-e dor, atât de dor de vocea-ți blândă,
Căci doar tu tristețea din inimă poți să o iei,
Doar lângă tine sufletu-mi știe să surâdă.
E toamnă afară, e toamnă și-n sufletul meu
Și mi-e dor, atât de dor de șoapte de iubire,
Căci fără tine mi-e greu, te vreau alături mereu,
Să-mi cânte sufletul, să dansez de fericire.
E toamnă afară, e toamnă și-n trupu-mi rece
Și mi-e dor, atât de dor de-a ta mângâiere,
Căci fără tine dorul e crunt, nu-mi mai trece,
Iar de tristețe simt că sufletu-mi plâns piere.
E toamnă afară, e toamnă și-n gândul meu
Și mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Să-ți ating inima și sufletul... azi și mereu,
Sperând să-mi îndeplinești visele dorite...
poezie de Daciana Lazăr (10 octombrie 2014)
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre tristețe, poezii despre inimă, poezii despre toamnă, poezii despre somn, poezii despre simțuri sau poezii despre plâns
Să-mi fii mereu
Mi-ai lăsat pe-o foaie totul
Ce ai mai avut de spus;
Cum mai semănam cu mortul
Din lume încă nedus!
Rânduri strâmbe scrise-n grabă
De a nu privi în ochi,
Nu explică și nu-ntreabă,
Nu descântă de deochi.
Mâna-mi tremur-a osândă,
Cad grămadă în genunchi;
Mă simt rană sângerândă,
Rădăcină fără trunchi.
Ai scris "Te-am iubit, dar poate
nu e timpul nostru-acum."
Ce visări asasinate,
Vâlvătaie fără fum!
De mi-ar fi să mor îndată,
Să renasc sau să învii,
Să-mi zâmbești nevinovată
Și să-mi fii mereu, să-mi fii...
Stins e soarele-n fereastră,
Stau grămadă surd și mut,
S-a topit iubirea noastră,
Poate-o stea a mai căzut.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (14 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre nevinovăție, poezii despre moarte sau poezii despre foc
Teletoamna
Te sun, iubito, dintre frunze,
să-ți foșnet galben la timpan,
îmi trec prin cord săgeți confuze
și-mi cântă vântul la pian.
Te sun ca dintr-o închisoare
(un telefon pe an, atât),
ca dintr-o pură întâmplare,
ca dintr-un nod ce-mi stă în gât.
Te sun să-ți murmur și să-ți șuier,
să-mi mint angoasa cu talent,
să-mi readuc, mereu, pe creier,
parfumul tău adiacent.
Te sun, nebuno, dintre vinuri,
să-ți notă pară, ananas,
să-mi împrumuți două suspinuri,
să "lasă-mă, să nu te las!".
Te sun (nu te-aș suna vreodată!)
ca dintr-un loc fără semnal,
ca dintr-un ou de ciocolată,
ca dintr-o teacă de pumnal.
Te sun, iubito, fără număr,
să-ți cald în spate, frig în piept,
să-mi crească crengi de brad la umăr,
te sun să-nchid, fără s-aștept.
Te sun, băi, toamno, dintr-o nișă
unde m-ascund să nu mă vezi,
să nu m-auzi, să nu-mi faci fișă,
să nu te mint, să nu mă crezi.
Te sun doar ieri, doar azi, doar mâine
și-apoi nu te mai sun deloc,
te sun de la un colț de... câine
ori poate de la colț de bloc.
Te sun cu masca fericită,
chirurgicală, de nebun,
ca după-o faptă ilicită,
te sun să-ți spun că nu mai sun.
Ups, scuze, cred că sună iarna,
(ți-am zis mai totul, mai nimic),
tre' să-i răspund, să-nchid lucarna
și-apoi... să te mai uit un pic.
poezie de Eduard Lupascu (20 octombrie 2020)
Adăugat de Eduard Lupascu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre viitor, poezii despre telefon, poezii despre talent, poezii despre semnale, poezii despre pian sau poezii despre numere
Speranță nespusă sau... Daniel
Te vreau în poza de hublou
Te vreau mereu, te vreau din nou...
Să-ți fiu etern, în zbor, erou
Te vreau mereu, te vreau din nou...
Să-ți dau planajul de condor
Te vreau mereu, te vreau cu dor
Picaj de ai, în loc să-ți mor
Te vreau mereu, te vreau cu dor...
Să-ți fiu cuvântul numai eu
Te vreau cu dor, te vreau mereu
Să-ți fiu culoare-n curcubeu
Te vreau cu dor, te vreau mereu...
Veșnic iubitul de liceu
Te vreau cu dor, te vreau mereu...
Să te iubesc și-apoi să mor
Te vreau mereu, te vreau cu dor...
Du-mă la ochi să-ți fiu o geană
Edith, Simona, Love, Ioană
Sau scrum din sufletu-ți rimel
De-amor... Scris, nume; "Daniel"...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre liceu, poezii despre fotografie, poezii despre eroism, poezii despre declarații de dragoste, poezii despre cuvinte sau poezii despre cenușă
Nu întrebați !
Nu mai răspund la întrebări,
Răspunsuri n-am la ele ;
Le-am căutat în patru zări,
Dar cred că-s sus, la stele.
Nu pot nici eu să îmi explic
Lucruri nenumărate...
Nevolnic e omul și mic,
Dar la vrea ști pe toate.
Nu știu de rostul pe pământ,
Știu cum doare iubirea...
Nu pot găsi nici un cuvânt
Să explic fericirea.
De ce alerg mereu s-adun
Comori nemăsurate?
În inimă n-am ce să pun -
Iubirea-i scrisă-n carte.
Nici nu pot ști ce drum e bun
De străbătut în viață...
M-așez confuz sub un alun:
Iubire... vis... speranță...
Nu mă-ntrebați, vă rog, nimic,
Ce-i rău sau ce e bine!
Vă dau dintr-un răspuns un pic:
Omul nu veșnic ține!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (29 aprilie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre cărți sau poezii despre comori
Toamnă de aramă
E toamna-mbrăcară-n aramă,
Copacii au freza vâlvoi
În vântul suflând melodramă,
Asudă pământul de ploi.
E toamna mereu mai bătrână
Din munte coboară stihii
Iar norii cu straie de lână
Au tâmple deja argintii.
Nici soarele galben-lămâie
Nu pare a fi prea voios,
Dă iarna prin cer cu tămâie
Să fie omătul pufos.
În sobe începe să joace
Prin lemne un foc jucăuș,
Ne trecem ușor în cojoace
Cum poartă de-o viață Lăbuș.
Se face o noapte senină,
Sclipește a brumă pe jos,
Să vină o vară-lumină
Că frigu-i atât de tăios!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre vinovăție, poezii despre ploaie, poezii despre nori sau poezii despre munți
Iubirea peste timpuri
Ți-aș da un sărut, când noaptea se așterne
Parfumul să îți simt, frumoasa mea iubire,
Și dragostea mea toată, voi purta pentru tine
Tu ești prezentul meu, și îmi vei fi amintire.
Când timpul se v-a scurge, clepsidra v-a fi goală
Și dimensiuni îndepărtate noi vom parcurge,
Eu te voi purta cu mine, pentru a mia oară
În multe galaxii, și oriunde vom ajunge.
Dragostea îți voi purta frumoasă mea iubire
Suntem sortiți să fim mereu doar un întreg,
Mă voi întoarce veșnic, să fiu numai cu tine
De-ar fi prin Universul întreg ca să alerg.
Și buzele mereu vor fi pecetluite, cu un dulce sărut
De noi mereu și oricând am să îmi aduc aminte,
De este scris să mă nasc, și viața să-mi repet
Eu vreau să fiu cu tine, și să te strâng la piept.
autor Georgescu Elena
poezie de Georgescu Elena
Adăugat de Georgescu Elena

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre prezent, poezii despre naștere sau poezii despre amintiri
Gurmando!
Gurmanda mea, îmi ceri întruna
Să-ți 'stâmpăr foamea negreșit.
De-mi ceri și soarele și luna,
Îți scutur cerul preaiubit.
Nu-ți pasă de e zi sau noapte,
De anotimp nu vrei să știi;
Eu, cu bucate gata coapte
Nu pot mereu să te îmbii.
Ți-am oferit inima toată,
Te ospătează, draga mea!
Ea niciodată nu se gată
Oricât să iei din ea ai vrea.
De-ar fi să știi că tinerețe
Și viață fără de sfârșit
Doar în răbdare și blândețe
Mai pot să fie de găsit...
Gurmandă ești, a mea iubire!
Nesățiosu-ți apetit
Mi-e și canon și izbăvire,
Neprețuitul dar primit.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre sfârșit, poezii despre mântuire sau poezii despre mâncare

Mi-e dor de trăirea primului sărut
Mă-ntorc mereu pe drumul meu,
Fără de tine, fără de mine.
Mi-e dor de un popas la sânul tău,
De un zâmbet, de zâmbetul tău.
Mă-ntorc mereu prin timpul nostru,
Doar Eu cu mine, un sihastru.
Mi-e dor de un cer, de cer albastru,
De minutul tot, de tot ce era măiastru.
Mă-ntorc de atâtea ori
Răscolind doar amintiri,
Mi-e dor de ochii tai,
Scântei în priviri.
De glasul tău,
De glasul ce n-a spus bun rămas,
De ultimul pas.
Mă-ntorc la tine de atâtea ori
Cu lacrima ce curge,
Cu inima ce-mi plânge.
Cu clipa ce se frânge,
Cu viața ce se scurge,
Mă-ntorc....
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minute

Iubire de femeie
Iubirea femeii mi-e dulce, mi-e hrană,
Mi-e zbucium continuu, cărbune pe foc,
Iubirea femeii mi-e cruce, mi-e rană,
Îmi este destinul, îmi este soroc
Ce mi-aș fi eu mie, un corp fără umbră,
Copac fără frunze, un mal fără val,
O zi fără soare, o noapte prea sumbră,
Pătrat fără colțuri, un cerc mai oval
Iubirea femeii mi-e aer, mi-e viață,
Apusul de august, un nou răsărit,
E roșul petalei cu gust de dulceață,
Pe clipa în care mă duc și-am venit
Mai dă-mi-o o dată, îmi lasă crâmpeie,
În suflet, în gânduri, în inima mea,
Iubește-mă iarăși, iubește femeie,
Eu n-aș fi nimic fără dragostea ta
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre roșu, poezii despre gânduri, poezii despre frunze sau poezii despre cărbune
De ce?
De ce, când e soare, eu văd totu-n ceață?
De ce, când e ceață, eu ard totu-n soare?
De ce fericirea n-alintă, ci doare?
De ce moartea-și are rostul ei în viață?
De ce lumea bună e doar o... scursură?
De ce orizontul pe toți ne-amăgește?
De ce floarea vieții în noi se-ofilește?
De ce fericirea nu lasă, ci fură?
De ce sufăr, oare, când altul iubește?
De ce iubesc oare propria-mi durere?
De ce m-asurzește clipa-mi de tăcere,
Când un val la țărmuri prin ochi se topește?
De ce cred în visuri, când visul mă minte?
De ce nu-mi las somnul să-și facă lucrarea?
De ce-mi este-aproape mereu depărtarea?
De ce nu-mi las dorul să treacă-n cuvinte?
De ce caut timpul în larg de oceane?
De ce stâmpăr munții c-o lacrimă-amară?
De ce, doar prin lacrimi, un rău se repară?
De ce-mi bate pulsul din nou în timpane?
De ce eu am parte doar de uși blocate?
De ce plec în lume pe cărări imunde?
De ce merg de-o viață și n-ajung niciunde?
De ce toate-n soartă-s mereu ocupate?
De ce-mi umplu viața cu trăiri confuze?
De ce oare altul n-are loc de mine?
De ce îmi e rău, în loc să-mi fie bine?
De ce greu mă doare un sărut pe buze?
De ce-mi fug de mine când n-am ce-mi mai face?
De ce nu las timpul să treacă cuminte?
De ce tac, când totu-i potop de cuvinte
Și nu îmi las dorul să sufere-n pace?
De ce n-am, la toate, răspunsuri valide?
De ce caut zarea prin zări fără zare?
De ce fac din noapte o rază de soare?
De ce iau din soare doar miezul fierbinte?
De ce scriu, în mine, doar pagini uitate?
De ce-mi ard în palme doar focuri de gheață?
De ce-mi prind destinul c-un capăt de ață?
De ce mă lumină doar miezul de noapte?
De-aș ști de ce-s astea întrebări vitale
Și de ce lumina în ochi se aprinde,
De ce îndoiala pe om îl cuprinde,
Aș fugi de mine, mi-aș pieri din cale.
De-aș ști de ce gândul cade iar pe gânduri,
De-aș ști de ce clipa se trece-n uitare,
De ce-n zorii zilei o speranță moare,
Aș ieși din mine, m-aș preface-n vânturi.
M-aș duce-n nisipuri ca un vânt de dune,
Aș iubi-ndoiala ca pe-o zână rece,
Aș trăi iubirea ca pe-un dor ce trece
Și doar cu uitarea, uitând, aș rămâne.
Dar cum toate astea n-au vreo rațiune
Și nu poți prin viață s-alegi altă viață,
Arzi, prin suferință, globul tău de gheață...
Omul una face, gândul alta-i spune.
poezie de Gheorghe Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare sau poezii despre tăcere
Chip de zână
Nu-i niciunde a mă duce,
Dorul tău să nu m-apuce...
Pe-ntuneric sau lumină
Tu mi-apari în chip de zână.
Îți spun "Stai și nu te teme!",
Doar clipești ciudat din gene
Și-ntinzi aripi de nălucă
Ce mereu te pun pe ducă.
Nu mă lași pe multă vreme
Ca iar dorul să te cheme
Și închipuind săruturi,
Din ochi lacrimile-mi scuturi.
Când răsari în fapt de seară
Purtând lumânări de ceară,
Îmi șoptești cu voce joasă
"Nu pot să îți fiu mireasă
Că un duh din altă lume,
Fără chip și fără nume,
A jurat pedepse crunte
Celui ce-o să mă sărute
Și de-o să-mi atingă mâna,
Va răpi din ceruri luna,
Iar soarele ce răsare
Îl va îneca în mare".
Inima-n coșciug tresare
Că nu sunt ca orișicare,
Să îți dau să-mi dai iubire...
Mă voi duce morții mire.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuntă, poezii despre voce, poezii despre seară, poezii despre mâini sau poezii despre lumânări
Toamnă-ntre noi
În inima ta e răcoare,
S-așterne a toamnă-ntre noi;
Mă tem să mă-ntreb "de ce oare?"...
De ce mi-e în suflet noroi?
Secunda inertă mă doare;
Mă doare privind înapoi
Iubirea-i o rază de soare
Ce nu mai răzbate prin ploi.
Prin minte mi-e vifor de șoapte,
Pe uliță hurui-un dric,
Iubirea, doar miere și lapte,
Se urcă să șadă un pic.
Întinde în grabă o mână
Să ții acest dar efemer! -
O mână pe soartă stăpână,
Căci dricul se urcă la cer...
În spate,-asudată mi-e frica,
Lăsați îmi sunt umerii goi;
În inimi tronează... nimica.
Ce toamnă-i deja între noi...
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (10 octombrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre secunde sau poezii despre lactate

Mereu sub neuitare
Mi-e dor de ce ai fost odată
Demult, prin anii noștri de liceu,
De zâmbet fain, priviri de fată
Că-n gându-ți rătăceam doar eu.
Mi-e dor să mai dansăm prin ploi
Iar tălpile să urce-n lung cărarea,
Mi-e dor mereu, mi-e dor de noi
Pe luncă să ne prindă înserarea.
Mă tot rebesc aducerile-aminte
Prin iernile când lângă mine stai
Și-ți înșiram, din dragoste, Cuvinte
Pe cea albastră sanie cu cai...
Departe-mi ești de mine și de sat,
Tot mai departe-i ziua revederii,
De noi, mereu, ne-am tot îndepărtat...
Scrisorile-au sporit culmea durerii.
Mi-e dor de tine, de anii de liceu
De zilele când de la ore mai fugeam
Și nu ne speriam de dam de greu;
Ce tineri, Doamne și ce fericiți trăiam!
Mi-e dor să-ți umplu pocalul de cuvinte
Ori de vin roșu ca-n fostele vacanțe,
Mi-e dor de tine ca de cele sfinte...
Prin neuitare ne cheamă circumstanțe!
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vacanță, poezii despre săniuș, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
..
să-ți scriu pe-o frunză arămie
sau pe o adiere de vânt
cât de toamnă îmi este mie
că rostirea mi-e fără cuvânt
să-ți scriu pe o rază de lună
când nopții îi alunecă abisul
și tu nu mai vii ca o zână
lași coșmarul să-mi bântuie visul
să-ți scriu pe clipa ce bate
cât ne-am irosit amândoi
să le uit apoi pe toate
nescrise rămână teancuri de foi
George Ionită în Leaganul toamnei (2018)
Adăugat de George Ioniță

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre vânt
- citate despre visare
- citate despre toamnă
- citate despre timp
- citate despre prăpăstii
- citate despre noapte
- citate despre frunze
- citate despre cuvinte
- citate despre coșmaruri
Iubirea mă ridică
Plecarea ta desigur că mă doare,
Fiorul ei mă arde zi de zi
Dar poartă și puteri vindecătoare
Și-acel curaj nebun, orice ar fi.
Răbdarea-i o povară inumană
Dar cum ar curge viața fără ea?
E plasture la inimă pe rană,
Acolo stă înfipt un colț de stea.
Iubirea mă ridică sau coboară,
E poarta larg deschisă către rai,
Dar când ea a purtat aripi de ceară,
În iad m-a aruncat un chip bălai.
Ar fi în viață tot după dreptate,
Pe cer doar nori din puf de păpădii,
Străjeri nu mi-aș mai pune la cetate,
În inimă mi-ar sta doar bucurii.
Mă clatin amețit de indignare
Când tot ce am clădit s-a ruinat -
Azi știu că ai iubit o oarecare,
Și știu că nu era ce-am meritat!
Plecată ești. Să fii cât mai departe,
În mine e ceva ce a murit!
Un drum ce ne-a unit, azi ne desparte,
Dar pașii mei îi poartă liniștit.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr blond, poezii despre dreptate, poezii despre curaj sau poezii despre bucurie
Clandestin
De ce-mi sunt ploile secate,
De ce nu-mi bate fir de vănt?
De ce eu mă trezesc din noapte
Același, singur pe pământ?
De ce secunda mi-e strivită
De ani ce zac în pieptul meu?
De ce mă trec mereu prin sită
Capricii ale... cărui zeu?
De ce mi-e viața clandestină
Pe o epavă în ocean,
Iar cerul de lumină lină
E un teren extra-vilan?
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (8 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Morosanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ocean sau poezii despre capricii

Când te-ntâlnesc...
Când te-ntâlnesc, de ce-ți cobori privirea,
Doar n-am în ochi săgeți otrăvitoare?!
Pe fața ta citesc neprihănirea,
Iar trupul tău, e-un lujer crud de floare!
În ochii verzi, știu că ascunzi iubirea,
Dar poate-aștepți un înger să coboare,
Când te-ntâlnesc, nu-ți mai feri privirea,
Căci n-am în ochi săgeți otrăvitoare.
Vreau să-ți arăt ce-nseamnă fericirea,
Pe chipul tău, aș vrea să văd doar soare!
Alungă teama și nedumerirea
Din ochii tăi ca două pietre rare!
Când te-ntâlnesc, vreau să-ți ridici privirea!
poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre verde, poezii despre ochi verzi, poezii despre lectură, poezii despre frică, poezii despre flori sau poezii despre Soare