
Amurg antic
Havuzul din dosul palatului mort
Mai aruncă, mai plouă, mai plânge -
Și stropii căzând, în amurg, iau culori:
De sineală, de aur, de sânge.
Plutește un lanț de lebede albe,
Iar visul din parc în lac se răsfrânge -
Amurgul pe lebede pune culori:
De sineală, de aur, de sânge.
Uitate, statuiele albe privesc,
Albe visând c-un aer ce plânge -
Și lasă amurgul pe ele culori:
De sineală, de aur, de sânge.
poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb - 1916
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
printre lebede albe și sub claruri de stele
eu aștept, nu mai vine, visul viselor mele
printre umbre de cetini, albăstrii-violete
numai lebede albe, parcă-s umbre de fete
catren de Iurie Osoianu (20 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Contrast
Femeie - mască de culori,
Cocotă plină de rafinării -
Tu, care țipi la desfrânări târzii,
Pe visători, cu greu, îi înfiori...
Oh, sunt fecioare cu obrazul pal,
Modele albe de forme fine -
Și singure dorm, albe, și senine
În albele crivate de cristal...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Balet
Lunecau baletistele albe...
Degajari de puternice forme
Albe, in fata lumii enorme,
Lunecau baletistele albe...
Lunecau baletistele albe
Si lumea sufla impatimita
Albe, razand spre lumea prostita,
Lunecau baletistele albe.
Lunecau baletistele albe...
Tainic trezind complexul organic
Albe, starnind instinctul satanic,
Lunecau baletistele albe.
|
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurg de iarnă
Peste vârfuri cade-o rază,
Printre stâncile-adormite
Când amurgul stă să iasă
Din pădurile-amuțite.
Coame albe se-nnegresc,
Noaptea lungă amuzată
Le învăluie grotesc
De prin cer pictată.
Pe pârâu se stinge-n sus
Sunetul bizar al morii,
Când amurgul la apus
Colorează iute norii.
De pe creasta-ncovoiată,
Într-un șuier fioros
Tăvălind pădurea toată,
Bate vântul furios.
Noaptea prin văzduh zburând
Lasă-n cer o rană,
Lacrimi albe norii plâng
În amurg de iarnă.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna în amurg
două lebede albe
pe luciul apei-
galbene frunze de sălcii
legănându-se-n aer
tanka de Gabriela Gențiana Groza (4 noiembrie 2020)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce?!
Ce ploi?! Ce lacrimi?! Ce dureri?!
În evantai de liliac și cânt de floare de cais,
În dans de lebede pe lac,
În nopți de sticlă?! Sau în vis?
Ce vânt de nebunesc poem?
Pe portativ de albe stele;
Plutește ca un nufăr blând
Dumnezeiască mângâiere...
Dar ploi în sânge gri țâșnesc
Și sufletu-i rănit de fulger...
Pe pat gătit cu flori sânger,
Cu lutul, iată, se-nfrățesc.
Și ființa mea-i de-acum un tunet...
Ce ploi?! Ce lacrimi?! M-am născut,
Transcendental să urc spre mâine,
Să fiu condei de fapte bune
Și să fiu pită de cuvânt...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanța unui rege asiatic
lui Cuza Hotta
Pe soclurile albe de marmură,
Sculptate
De dalta unor meșteri aduși din alte țări,
Eternizate-n masca supremei nepăsări,
De-a lungul celor șapte alei
Întretăiate
De alte șapte-alei,
În parcul meu veghează o sută de femei ―
O sută de amante pe care le-am iubit
Cu-atâta frenezie,
Că-n spasmele dorinței
În fiecare noapte sfârșeam printr-un cuțit
Poemele-ncepute cu buzele și dinții.
Și-n parcul meu,
De-a lungul aleilor pătate
De lacrimi
Și de sânge,
La ora când amurgul culorile-și răsfrânge
Pe goalele și albe statui imaculate,
Cobor,
Cobor eu singur din vastul meu palat,
Și buzele-mi aprinse cerșesc o sărutare, Pe rând
La fiecare.
Da...
Eu ― un rege care se roagă-a fi iertat ―
Cutreier ca fantoma regretelor postume
Tăcutul parc cu șapte alei, întretăiate
De alte șapte-alei,
În care stau de pază o sută de femei ―
Și corpurile albe de piatră, nemișcate,
Le-ngenunchez cu gestul;
Iar buzele-mi aprinse
Le-ngheț cu sărutarea statuielor învinse.
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pictat in alb
Culori aleg cu degetul
Și le pictez în alb,
Mă-nalț în spirit, cugetul
Rămâne alb, alb, alb
Văd oameni, plânset și suspin,
Văd eșuând trecutul,
Aș plânge și eu, dar vânt lin
Mi-alină visul, gândul
Să intru iar în trup curat
Mă voi gândi de azi,
Căci ochiul meu e fermecat
De norul plin cu brazi.
Iar în veșminte mă simt bun,
Sunt albe și curate,
Tot ce-mi rămâne e să spun
Că mă gândesc la moarte.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Decor
Copacii albi, copacii negri
Stau goi în parcul solitar
Decor de doliu funerar...
Copacii albi, copacii negri.
În parc regretele plâng iar...
Cu pene albe, pene negre
o pasăre cu glas amar
Străbate parcul secular...
Cu pene albe, pene negre...
În parc fantomele apar...
Și frunze albe, frunze negre;
Copacii albi, copacii negri;
Și pene albe, pene negre,
Decor de doliu funerar...
În parc ninsoarea cade rar...
poezie celebră de George Bacovia din Plumb (1916)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețe în amurg
Tristețea ce-mi răsare în inimă amurg,
Când apele sunt albe sau galbene ca norii,
De nu va mai fi vorba ta blândă s-o alunge,
Eu veșnic voi fi trist cu fața ca amurgul.
poezie clasică de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius

Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumuri grele, drumuri albe
Drumuri grele, drumuri albe
cu pași demult uitați
se-aud copite înghețate
de cai înaripați.
Și dacă te-aș întreba
de ce mă lași pe drum,
vei spune că-i noaptea mea
cernită-n amintiri prin fum.
Anii ce cresc peste noi
se scurg în râuri de șoapte,
aș vrea să fii cu mine
în amurgul ce se prinde în noapte.
Drumuri grele, drumuri albe
ce cobor și urcă lin,
zăresc casa părintească
unde vreau să dorm puțin.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Închisoarea de week-end și la domiciliu
Legea asta fistichie
Și sută-n sută neghioabă
Scoate hoți din pușcărie
Și-i lasă liberi degrabă.
De-ai furat și-ai vilă mare,
Nenicule în mod cert
Faci din vilă o-nchisoare...
De e iarnă, bei vin fiert!
Mergi la saună și-n baie,
Mănânci și fripturi în sânge
Iubita, tortul ți-l taie
Și-n răstimp... poporul plânge!
Plânge, dar degeaba plânge,
Când pentru-o bere și trei mici
El le-a dat friptura,-n sânge
Votându-i pe-acești nemernici,
Ce astăzi legiferează...
Domnul să ne aibă-n pază!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sângerând
Tatăl meu
este un sânge,
bunicul meu
e plin de sânge,
străbunii mei
sunt tot un sânge,
Ardealul este
numai sânge,
în Basarabia
mai curge sânge,
poporul meu
mai are sânge!
poezie de Ion Răduț din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

lebede albe -
grația lotușilor
tușind efemer
haiku de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nuferi la xi-hu
In oglinzi de margarite
Ondulate-n moi covoare,
peste ape-ncremenite
Nuferi pun stravechi stergare.
Insulite mici, cochete,
Printre unde tremurande,
Strang alaturi in buchete
Nuferi mari cu flori rotunde.
Albe flori, ca o mireasa
Ce se-ndreapta spre altar,
Pete albe de matasa
Printre frunze verzi rasar.
Mai departe-n alte cercuri,
Gelozii de mandarini,
Nuferi galbeni duc de veacuri
In a lacului gradini.
Cu tinuta eleganta,
Balerine ce danseaza,
Nuferi roz ca o fondanta,
Luciul apei il pateaza.
Nuferi rosii-n panoplia
Lacului aprind splendori,
Integrate-n armonia
Simfoniori de culori.
Largi petale arcuite
In stransoarea lor combina,
Melodii dezlantuite
De culori si de lumina.
poezie de Constantin Enache
Adăugat de Laurentia Paun Taban

Comentează! | Votează! | Copiază!
în nopțile mele albe
în nopțile mele albe te privesc ore în șir
sau îți vorbesc
fără ca tu să-mi răspunzi
parc-am fi
doi oameni străni și confuzi
de prea multe ori mâna mea te caută
să-ți mângâie chipul
și ochii și părul
până când zorii grăbiți
mistuie vălul
mă simt uneori în extaz
alteori pare aici coborât iadul...
în nopțile mele albe ești visul meu treaz
sau poate coșmarul...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță

Comentează! | Votează! | Copiază!

Clapele pianului sunt albe și negre, însă în mintea noastră răsună ca o mie de culori.
citat din Katie Melua
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Culori
Culori inmiresmate in iubire,
taceri din miere, fagure de dor
ramai si te-oi iubi cum se cuvine
in miile de soapte si culori.
poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Gleznele
s-au tocit până la genunchi
în loc mi-au crescut
două lebede albe...
poezie de Ovidiu Sinov (august 2012)
Adăugat de Ovidiu Sinov

Comentează! | Votează! | Copiază!

România
nu te vor plânge
cu lacrimi de sânge nu vor
murdări dosul palmei pe care
ți-au dat-o
spre folosință
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!