Sonata Lunii
Luna veghetoare pleoapele-și ridică
lumina solară îi încălzește chipul
sufletul meu un poem îi dedică
sub aripile nopții visează și Timpul.
un vis mă poartă până la Lună
în înaltul cerului împodobit cu stele
iubirea-i mă îndeamnă să fiu mai bună
așează peste mine mătăsoase dantele.
străbate cerul printre vise mărețe
șterge lacrimi pe obraji de îngeri
este regina lumii plină de noblețe
destramă abisuri a nopții plângeri.
cerne peste mine înțelepte povețe
electromagnetism să nu cred în înfrângeri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Floare Petrov. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.