Te-aștept zadarnic, primavară?!
Te-aștept zadarnic, primavară?!
Îți ies in cale-a câta oară?!
Ai doar trei file-n calendare
Și hoinarești pe-alte răzoare.
Înfoaie-ți mugurii spre soare,
Pictează-mi crengile-n culoare!
Mă scapă de a iernii geruri,
Întinde brațe verzi spre ceruri!
Covor de ierburi, drum de floare,
Așterne-mi-le la picioare!
Fă păsări în văzduh să zboare,
Redă-mi câmpia-nfloritoare!
Topește cușma de zăpadă
Și umple vârf de munți cu zadă,
În care muguri cât o boabă,
Să nască frunze noi degrabă!
Întoarnă-mi stoluri cu cocorii
Ce-au pribegit, în timp ce norii,
Au invadat cu-nverșunare
Tot cerul larg, din zare-n zare!
Știu, glasul meu de stentor pare
Dar să nu-ți fie-a supărare,
Puneam și eu o întrebare...
Te-aștept zadarnic, primavară?!
Îți ies in cale-a câta oară?!
Pe unde-mi umbli iar hai-hui,
Ori îți tragi sufletul pe-un grui?!
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Pentru a nu știu câta oară
Pentru a nu știu câta oară
Am dormit într-un copac
Îmbrăcat în sânii tăi
În culorile de mac.
Pentru a nu știu câta oară
Ți-am supt sânii din iubire
Pentru a nu știu câta oară
Înviat spre nemurie.
Pentru a nu știu câta oară
Am băut din vinul vechi
Fermecat de ochii tăi
Și de stele neperechi.
Pentru a nu știu câta oară
Te iubesc la infinit.
Seara îngână o chitară
Cerul s-a îndrăgostit.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară
Bate vânt de primavară peste crengile-nflorite
Le apropie, le separă
Par atât de-ndrăgostite
De caldură, de lumină și de fructul ce-o s-apară.
Păsări rotitoare-n zare desenează dungi pe cer
Se ridică și coboară
Stoluri vin și stoluri pier,
Precum gândul împlinirii care a-ncetat să doară.
Primavară, dulce dragă, primavară parfumată
Împletită și ușoară
În cosițele de fată,
Prinse-n flori de violete și în sunete de vioară,
Ne-ai găsit a câta oară cu ochi plini de bucurie,
Vise împletind cu drag
Melodii și poezie
Primavară, dulce dragă te voi trece peste prag
Într-o lume a iubirii unde tu poți să-ți alungi
Teama de îngheț în iarnă,
Dorul soarelui în lunci,
Să trăiești în al meu suflet precum ai trăit atunci,
Când visam că vei veni și visam că este soare,
Într-o dalbă, blândă zi,
Într-o zi de sărbătoare
Primavară dalbă dragă, când urâtul va pieri!
poezie de Silvana Andrada Tcacenco din Adoptă-mă, pădure
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A câta oară?
A câta oară viața lui Cristos
așterne iarăși flori în ramuri vechi
și cântă rândunelele perechi?
Iar tu rămâi tot mort, tot neguros.
A câta oară slava lui Isus
aduce iar zambile și cicori,
un rai ce-mparte veșnic iar fiori?
Iar tu rămâi tot crunt, tot nesupus.
A câta oară spunem: A-nviat!
Și Cel ce-i viu, în zbor de ciocârlii,
te-așteaptă iar între ai Lui să vii?
Iar tu, tot sub povara de păcat.
A câta oară, în lumini de gând,
El vine iar, ca vântul printre brazi?
Și tu nu strigi: Rabuni! și nu cazi
ca să-I cuprinzi picioarele plângând.
A câta oară, seara spre amurg,
tu vezi către Emaus un străin,
un om ciudat, cu chip de lacrimi plin.
Și tu știi pentru cine I se scurg.
A câta oară în cămara ta,
prin ușa ferecată cu zăvor,
străbate iar divinul Salvator?
Și tu măcar nici nu-L întrebi ce vrea?
A câta oară, ca să-ți dea dovezi,
te-ndeamnă iarăși: Nu fi ne-nțelept,
ci puneți mâna-n rana Mea în piept!...
Iar tu ți-astupi și ochii să nu vezi.
A câta oară El te-așteaptă blând,
cu pâini și pești ca pe un ucenic?
Iar tu iei hrana și nu spui nimic.
Cât vrei să te mai rabde? Până când?
A câta oară, ziua, spre Damasc,
se-arată o lumină-n jurul tău?
Iar tu alergi mai crâncen și mai rău
să-i strângi ciorchinii și să-i storci în teasc.
Nu înțelegi că, totuși, într-o zi,
Îl vei vedea... când va zbura spre Cer?
Și noi vom fi cu El... iar tu stingher.
O, vino astăzi, nu mai zăbovi.
poezie clasică de Costache Ioanid
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Nostalgie...
Bună ziua domnișoară
te aștept cu flori în gară
întro lungă zi de vară
trenul stă să nu apară
bună ziua domnișoară...
Sara bună domnișoară
mă îmbăt cu apă chioară
sper să nu fie gargară
trenul a venit de-o oară
eu te-aștept deși e sară...
Mai stau doar o oră-n gară
scumpă floare domnișoară
de nu vii în astă vară
dragostea poate să moară
ziua bună domnișoară...
Timpul nu așteaptă, zboară
și... vezi bine, bunăoară
mai plecă un tren din gară
știu și pentru-a câta oară
scumpă floare, domnișoară...
Ziua bună, domnișoară
eu te-aștept cu flori în gară!...
poezie de Gheorghe Gurău (8 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Primavară, de ce pleci?!
Vezi?
În pomii din livezi,
Umpli ramurile verzi,
Cu flori albe le-nsăilezi.
Faci
Din împletiri, stângaci,
Cuiburi pentru pitpalaci.
Primavară, de ce taci?!
Speri
Ca-n scurtele șederi,
Să ai timp de repilieri
Și te lupți din răsputeri?!
Lași
Sub urmele-ți de pași
Pe unde cutreierași,
Iz suav de toporași?!
Treci
Pe-ngustele poteci,
Scuturi flori de lilieci.
Primavară, de ce pleci?!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce este-un răsărit de soare,
Trezindu-te a câta oară?!
E-o altă zi ce se strecoară,
Prin ușa vieții trecătoare.
catren de Mihaela Banu (4 iulie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aștept, iubito!
Te-aștept, iubito, ca pe primăvară,
În zori de zi și-n liniștit amurg,
Privind natura ce mă înconjoară,
Parcă aud secundele cum curg
Și cum respiră slab, ultima oară.
Te-aștept, iubito, ca pe-o caldă rază,
În fiecare zi cu-același dor,
Să ne-ncălzim la soarele de-amiază,
Bând împreună cupa de amor,
Ca însetatul ce-a găsit o oază.
Te-aștept, iubito, ca pe-o adiere
Ce-abia clintește frunzele din ram,
Să mă alinți cu-o tandră mângâiere
Și să îmi amintești cum mă simțeam,
Când savuram sărutu-ți ca de miere.
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptări încă mă plâng
Trece-o zi arzând în soare,
Tu găsește-mă!... de poți,
În vârtejuri de culoare
Și fă totul, să mă scoți.
Pe cărări topind lumina,
Adun umbrele-n condei
Și scriu iarăși pentru Ina
Versuri... pân-la ora trei.
Vreau a pune în cuvinte
Taina unui timp... trecut,
Patima cea mai fierbinte
Și-urmele... din așternut.
Răscolite-n miez de vară
Așteptări... încă mă plâng,
Pentru-a nu știu câta oară
În tăcerea... unui crâng.
Trece-o zi... ca și furtuna
Căutând spre nori de fum,
Unde poate numai luna,
Stă la margine de drum.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecem prin timp...
Îmbătrânim și toate le lăsăm
Prin clipe dăltuite-n arca vieții,
Ne poartă valurile spre un țărm
Ascuns în amintirea tinereții.
Rugina toamnei se-mprăștie discret
Pe căile ce pașii ni-i adună,
Ne lasă la fereastră-un,, Te-aștept!"
Și noi pășim... făr-a privi în urmă...
Lăsăm buchete dragi de amintiri
Să le-ngrijească muguri ce-o s-apară,
Zâmbim la câmpul viu cu răzvrătiri
C-o lacrimă, a nu știu câta oară!
Mai căutăm un ram cu verde crud
Printre livezi ce gândul îl străbate...
,, Durere, nu te simt și nu te-aud,
Te rog, din calea-mi, dă-te la o parte!
Și lasă-mă prin toamne să pășesc,
Prin frunzele ce vor să mă-nvelească,
Din acest mers nu pot să mă opresc
Și nimeni nu mai poate să m-oprească!"
poezie de Lili Șipoteanu (3 octombrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legile fizicii
Cum azi virtutea e-n vacanță,
Constat, a nu știu câta oară,
Că îngerii spre cer se-nalță,
Iar parașutele coboară.
epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secunda amintirilor rotunde...
Au dat în pârg cireșele de mai,
(A câta oară într-o veșnicie?)
A câta oară, am strigat: mai stai?
Și ți-ai închis răspunsu-n cochilie.
Pe țărmul mării, valul șterge pași,
(A câta oară, într-o vară oarbă?)
Puteai măcar o urmă să mai lași,
Pe care fluxul mării să n-o soarbă.
Și teii își așteaptă strai de flori,
Precum miresele în noaptea nunții;
Tu m-ai lăsat în prag de sărbători
Cu întrebări pe ridurile frunții.
Au înflorit și macii pe câmpii,
Însângerați de-atâta așteptare;
Eu te aștept și știu că n-ai să vii,
Dar te îmbrac în vară și iertare.
Au dat în pârg cireșele de mai
Și să le gust, mi-ar întregi amarul;
Că, ai uitat, nebun, cum mă strigai
Și ce bogat ți-era vocabularul!
Azi, doar tăcerea înflorește-n noi,
Ca o pedeapsă-a nopților flămânde
Și-aș vrea doar o secundă înapoi,
Secunda amintirilor rotunde...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liniștea din noi
Câta liniște e în noaptea din mine,
Și câta iubire e în ziua din tine,
Sunt fericită, că avem de acum,
Și zi și noapte, doar un singur drum.
Am rătăcit străini prin lume...
Dar nimeni n-a știut să dea un nume
Și pe la fel de fel de uși am fost,
Însa iubirea noastră, are acum un rost.
Îmi mângâi pletele si asta ma-nfioară
Si gura mi-o săruți, a câta oară?
Sunt împlinită că am fost și suntem doi,
Și fericită c-avem liniștea în noi!
poezie de Lusiana Drăgușin (14 octombrie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aștept
Te-aștept cu gând de ploaie și de dor,
te-aștept cu lacrimi blânde de izvor,
să-ți fiu iubire albă-n cânt de seară,
să-ți fiu pecete de uitare-n ceară.
Te-aștept pierdută pe cărări de Vis,
te-aștept lumină sfântă-n Paradis
să-ți fiu căderea florilor în cale,
să-ți fiu în glasul tău șoptit agale.
Te-aștept cu fir de busuioc în păr
te-aștept cu taina dragostei din măr
să-ți fiu o stea în noaptea de tăcere,
să-ți fiu mister în ochi și mângâiere.
poezie de Mariana Rogoz Stratulat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dintr-o nimica ...
O rază plăpândă se scurge prin ram
Și schimbă decorul când nu mai credeam,
În pomii livezii, pe-ntinse ogoare,
Din muguri de nea, în muguri de floare.
Cu jind se înfoaie lăstarul spre cer
Scăpat de al iernii cumplit temnicer.
Întoarce spre soare firavul obraz
Și plin de nădejdea ajunsă extaz,
Închină o rugă spre astrul divin
Din sufletul tânăr, din trupul virgin,-
De strajă să stea pe întinsul azur
Cât florii-i vor crește petale-mprejur!
Frunzișul îi țese veșmânt verde crud,
Pe trupul prea fraged, pe umărul nud,
Iar crengile-l leagănă-n brațe-n descânt
Cu vântul alături un cânt murmurând.
Din fragedul mugur, de nea-mpovărat,
Copilul de ieri mâine fi-va bărbat
Și dintr-o nimica, bobi mici cât un nod,
Vor umple în toamnă toți pomii de rod...
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Și astăzi și in fiecare zi cu soare
Moare un popor de maci, in floare...
Ca altul, la rând, mâine sa apără...
Aduna-i cu ochii, iubește-i!
. A câta oară!?
Ce viața de mac, ce floare!...
poezie de Garofița Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aștept
Și iarăși e târziu și te aștept
Sub mărul înflorit - a câta oară...?
Îmi ticăie iubirea-ncet în piept,
Că toată-a mea ființă te adoară.
Atâtea stele au mai răsărit
Să-mi lumineze noaptea înc-o dată...
Luceafărul o clipă a zâmbit,
Zărindu-mi fruntea în visări scăldată.
Își ninge mărul floarea liniștit
Pe creștetul ce-mi odihneai în poală...
Eu te aștept ca Sfinxu-ncremenit,
Să-mpodobim iubirea-n strai de gală.
Te-aștept să-mi dai iar fructul otrăvit,
Ca Eva, lui Adam, în Rai, odată,
Cu dragoste fierbinte îndulcit
De dorul ce mi-a ars ființa toată.
Te-aștept oftând ușor și e târziu
Sub mărul înflorit a sărbătoare,
Ca Sfinxul împietrit, dar încă viu,
Să-mi dăruiești iubire ce nu doare.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (21 aprilie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tandrețe
Abia ieșite din muguri fragede mâini pipăie cerul,
Mângâie vântul, așa verzi cum sunt,
Și din înălțimi privesc spre pământ,
Spre locul amintirilor de tot felul;
Strânse în brațe de primele raze de soare,
Știu doar că au îmbătrânit într-un timp,
Când anii treceau în alt anotimp
Și secundele toate se schimbau într-o altă culoare;
Acum, iarăși tinere, își țin secolele-n spate,
Valsând cu aceeași grație, cum o făceau în trecut,
Chiar dacă brațele, de prea multe flori, le-au căzut
Pe coapsele ierburilor dulci și înalte!...
poezie de Alexandru Răduț din volumul de versuri Călători (2019)
Adăugat de Amalie Hauser
Comentează! | Votează! | Copiază!
Economie substanțială
Tot înodând țigară de țigară,
Se-mpăună pentru a câta oară,
Că-și rotunjea capitolul venituri,
Făcând economie la... chibrituri
epigramă de Mihaela Banu din Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș fi
Un nor de-aș fi, venind cu ploaia
Dornic în noapte-a te iubi,
Luceafăr luminând odaia,
Te-aștept... cu zorile de zi.
Izvor de-aș fi, s-aduc sărutul
Sfințit pe buzele de foc,
Șoapta fierbinte și cuvântul,
Te-aștept... la margini de soroc.
Vultur de-aș fi, plutind pe vise
În zbor înalt... misterios,
Când orizonturi sunt deschise,
Te-aștept... cu tot ce-i mai frumos.
Soare de-aș fi sau codru verde,
Polen de floare... și parfum
Care în vânt nebun se pierde,
Te-aștept... hai să pornim la drum.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
D-ale... teatrului modern (la o comemorare)
Privind spre galerie într-o doară,
Zăresc pe Nenea Iancu ca in vis,
Murind din nou, nu știu a câta oară
Când a văzut ce piesă proastă-a scris.
epigramă de Vasile Iușan din La româi iară și iară, apar vânzători de țară (2012)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!