Tandrețe
Abia ieșite din muguri fragede mâini pipăie cerul,
Mângâie vântul, așa verzi cum sunt,
Și din înălțimi privesc spre pământ,
Spre locul amintirilor de tot felul;
Strânse în brațe de primele raze de soare,
Știu doar că au îmbătrânit într-un timp,
Când anii treceau în alt anotimp
Și secundele toate se schimbau într-o altă culoare;
Acum, iarăși tinere, își țin secolele-n spate,
Valsând cu aceeași grație, cum o făceau în trecut,
Chiar dacă brațele, de prea multe flori, le-au căzut
Pe coapsele ierburilor dulci și înalte!...
poezie de Alexandru Răduț din volumul de versuri Călători (2019)
Adăugat de Amalie Hauser
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Alexandru Răduț. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.