Cu ochii timpului îți privesc mâna
înspre tabloul din adâncul metaforei
cărăușul timp
scrie povestea flămândă din ramuri de dor
pe colina iubirii
curge clepsidra ne pândește cărăușul cristalelor
în verde crud de curcubeu
dintr-un inventar al vieții sădești o sărbătoare
în înserarea ceasului din turn
urc mereu scările mărunte
spre ora sosită cât mai târziu
în micul univers e soare
în ochii timpului un colier de iris
o secundă celestă în copacul iubirii
în ceasul memoriei
tu și alb într-o singură nuanță
eu o creangă
tu un tot
o ramură plină cu rod
poemul fiecărei zile prin cuvinte viitoare
am prins rădăcini lângă tine
spre altă zi plecată spre înserare
în pași secunde
minute în doi
ore celeste
de mână amândoi
poezie de Vali Nițu din Metafore din palma cerului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Sosiri și plecări spre timpuri viitoare
în zilele rămasului de viață
brațul destinului ne pictează într-un colț din univers
adunați sub gânduri
răspundem
prezent
viața strigă catalogul în verde anotimp
imaginea trăirii rămâne printre cuvinte
așa a trebuit să fim noi
unic poem
amprentă a timpului din cerc
fiecare semn de întrebare respiră silabele iubirii
neuitând să lase uitării
scrie-n surdină alt vers
pentru o clipă celestă mâinile se opresc
împreunate-n veghe în călcâiul de lumină
lângă iubirea virgină dintr-un timp cuminte
sortite mângâie privirile
atent
te caut mereu iubita mea
vom rămâne metafore prin timp
refren din elegie.
poezie de Vali Nițu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am încetat să mă întreb
ochii timpului joacă dorințe cu trupul zilei
superb peisaj tactil
clipă de sens spre înserare
vorbire fără privire
doar cu o seamă de cuvinte alin
în arcul trăirii mi-am îmblânzit pasul
în punctul de fugă al vieții am sculptat solfegii
pe verticala iubirii
în culori de magnolii fierbinți
complet altul
te străbat pe îndelete cu rațiunea unei iubiri
spre dialogul formelor din vers
ce au locul lor undeva-n univers
torente de răspunsuri
acolo sau aici deveniri
dinspre înserări spre ceruri prispa vieții
floarea de cais a memoriei
șirul de culori cu întâlniri dorite
neuitate într-o destinație la rever
zâmbet în doi rostire.
poezie de Vali Nițu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acasă
Acasă
e seară, e târziu
se așterne înserarea
mai curge trăirea, se scurge visarea
în patima trupului și lacrima sărutului
am așezat un gând
gingaș și jucăuș
o clipă de trăire
abisul etern al iubirii
în spirit, în univers
o căutare a unui vis
nescris, neînceput
ochii tăi azi s-au închis,
curgeau tăcute razele de soare
pe trupul căzut pe caldarâm
tu ai plecat pe altă cale
spre cer, spre paradis
aștern pe scoarța uscată de durere
povești despre iubire,
povești de drag și de demult
tu ai plecat spre nemurire
deschide ochii să privești
azi viața și lumina
tu din iubire ai fost creată
și ai plecat pe stropii ei spre cer
în pași de dor
amarnic dor, de tine, ne va fi
ne-ai părăsit femeie într-o zi
când nuferii înfloreau pe lac
lăsând tăcerea clipelor să cadă peste noi
pe cer azi curcubeul te așteaptă
și visul tău se va împlini
în verdele crud al ierbii cosite în crâng,
acasă...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înspre mâine dinspre azi
într-un azi sunt atât de mâine
în mine cu mine cuvântul mă scrie
într-un jurnal
în tine cu tine poemul dragostei mă citește
într-un vers din același jurnal
în mine cu tine ne cerne clepsidra
înspre alt poem nisipul dintr-un sumar
în tăcere ne curge cu har
în tine dinspre mine trăiește iubirea
în cercul ce se închide cu tine la hotar
într-un poem cu noi zâmbește viața
în mersul spre mine
într-un timp ce vorbește de la sine
în tăcere ne trăiește
înspre arcul de cerc cu numele iubire
înspre mine penelul se oprește din mișcare
în secunda de iubire cu tine
într-un poem cu mine la hotar
în cuvânt e frumusețea unui sens atât de rar
în tine cu mine metafora unui poet hoinar
poezie de Vali Nițu din Metafore din palma cerului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vocația simplității
te-am așteptat în palma timpului
și te-am găsit în întrebările cu răspuns
în universul verbului a iubi
frumosul din frumos
pur și simplu
mi-am legat înțelesul de tine
precum în ghidul de călătorie al simplității
într-o odă a bucuriei prin trecerea vieții
primește salutul iubirii mele
pur și simplu
te-am prins strâns în brațele minții
și am urcat lângă tine treaptă cu treaptă
în cercul nesfârșit al iubirii
prin al trăirii pas
pur și simplu
mi-am apropiat gândul de bucuria unui alt poem
precum o partitură pentru pian
ești în fiecare cuvânt din fiecare secundă
te iubesc și te scriu în fiecare vers
pur și simplu
poezie de Vali Nițu din Metafore în palma cerului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La rever cuvântul poetului rebel
într-o meditație la dragoste
în loteria vieții ochii iubirii sunt aproape
martor îmi e gândul ce multiplică prezentul
femeia poemelor poetul și versul
pe o pânză din jurnalele trăirilor târzii
iubita mea rațiunea unui madrigal
caligrafia unor armonii
noi câștigătorul final
pe trupul unei viori cu timp brodat
împletituri ce alcătuiesc piramida lumescului
seva metaforelor dintr-un sărut uitat
pe visul trăit în simfonia fiecărei seri
frunțile noastre se sprijină pe nevinovate plăceri
desemnate ca și câștigătoare
în jocul silabelor cu unicul destinatar
într-un colier din metafore poetul cu har
în universul unui poem din odihna înserării
îmi ești chipul iubirii unei alte zile
ce-mi este ortografia fiecărui pastel
într-o rugă superbă femeie.
poezie de Vali Nițu din Refugiu cu chip de femeie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia copilul meu fidel
în seva timpului fără iubire nu aș fi ceea ce sunt
verbul dimineților
în rațiunea universului curgător nu aș fi înălțimea zborului
versul iubirii
acum știu
este frumosul ce putea să mi se-ntâmple
emoțiile în doi
visul din ape prin semnul din ceruri
cuvântul iubirii
visul de sidef din miracolul cu numele tău
în ochii ce înnoiesc imagini
dezvelite-n strălucire pe șevaletul pictorilor
în bucuria de a fi un întreg
solfegiul din zi seară noapte
poemul iubirii
trăiesc infinite dorințe într-atâtea versuri
iubita mea cu drumurile vii
buzele se caută spre partea geamului alb
în patul alb se face seară
cu metafora iubirii
într-un tablou trăiește culoarea
într-o viață puterea cuvântului
culoarea de foc a părului ce arde îmbrățișarea
la chindie ziua poeziei
iubirea copilul meu fidel
poezie de Vali Nițu din Izvorul nesecat de sete
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verde crud
Verde crud, verde albastru
se leagănă-n zborul auriu al Soarelui
zdrobind mări și lacrima aurie a lacului
verde ce mă înconjoară, mă urcă
îmi place să zbor,
rezemată de mirosul petalelor roz
spre verde rouă, spre divin,
ținându-mă de mână cu raza
ce coboară din Răsărit verde,
verde crud, urcă-n zarea plină cu albastru
și cerul deschis plin de mine, de voi, de noi
zbor, verde crud, albastru și mândru Soare
frumoase drumuri în cer și pe Pămînt
pline de viață și de moartea albastră
a nimfelor din vis!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O unică femeie un singular fericit
acum sunt printre metafore
o melodie din noapte o infinită bucurie
în artificii de argint sunt nerăbdarea unor dorințe
cu buze de rouă în dimineața ce mă cuprinde
pianul cântă după alt și alt solfegiu
notele din setea unui ecou
frumusețea irisului ce renaște-n secunde
cu trupuri înlănțuite-n cele mai frumoase bluesuri
ce m-aș face fără seri
tumultoase adeseori liniștite arareori
uitate-n brațele atât de fericite
de minunatele plăceri?
în fiecare gând urc o împlinire
cu fiecare pas alerg spre altă împlinire
dorințe fierbinți timpul iubirii noastre
transcris într-o viitoare carte
îmbrățișez anotimpurile cu siguranța iubirii trăită
dinspre poveste înspre viață
noi suntem fericiți împreună
la chindie o lumină dinspre o șoaptă.
poezie de Vali Nițu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strălucirea
Divina strălucire a iubirii
plutește-n adâncul puțului
dintr-un izvor cristalin
ce pătrunde-n ființa Pământului.
Izvorul se înalță spre rodire
ducând cu el roata timpului
răsucind spiralele puterii vieții
în roade ce curg din cornul fericirii.
Praful strălucitor al iubirii
izvorăște din adâncul Luminii
așezându-se pe roua dimineții
inundând clocotul vieții
și al Infinitului.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odihnesc mâna în fiecare cuvânt
într-o vară a memoriei
am deschis nasturele iubirii
am învățat împreună lecția mentală a sufletului
și a trupului
acum ne scriem pe buze și înțelegem ce ne dorim
ardem pictând cu flăcări în palme
acum suntem...
am tot fost
degetul înserărilor ne-a trezit la realitate
ne iubim pe șoldul crud de viață
cu minunatele îmbrățișări
din ochii timpului albastru am alcătuit piramide
suntem din visele lumescului plin
am dezlegat corsetul de pe prispa vieții
lângă tine curg clipe de lumină
curioase de culoarea părului
și de cerceii albi
din argint
respirăm dimpreună iubirea-petale
dinspre mâine privirea-dor
ne trăim bucuria
iubirea-munte
nimic nu-i fără rost și rătăcit
femeie ultimă.
poezie de Vali Nițu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul ce-și curge clepsidra
un atelier s-a reprofilat să măsoare nisipul
adeseori nici nu înțelegem
oare cum?
este ora exactă în gama sol major
la limita dintre rost și spațiu
într-o dimineață printre paragrafe pierdute
un singur tren pleacă în șoaptă
doar el știe
într-o gară ne așteaptă scânteia fără răspuns
în demersul spre tăpșan
puterea focului
trecere
oare știe?
pe coapsele simplității sensuri
lumină
ospățul poemelor albe cuprinse-n cuvinte
într-o carte
pagină cu pagină ne curge clepsidra
oare cum?
oare cât?
oare cine știe?
poezie de Vali Nițu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sângele iubirii cu mii de rădăcini
Iubirea mea, credința, prinde rădăcini
Între două mere râvnite de vecini,
Urcă peste dealuri, curge în furtuni,
O sorb cu plăcere din adânci fântâni.
Urme lungi de umbre se-ntind către apus,
În brațe infinitul ne poartă spre Iisus,
Netezim răspunsul și așteptarea noastră
Că-ntr-o zi vom trece în viața cea albastră.
Până atuncea punem spice la cingători,
Copii-i înălțăm spre soare deseori
Și visăm la mărul râvnit și de vecini
Prin sângele iubirii cu mii de rădăcini!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Înger al iubirii
Am adormit, un înger m a trezit,
Cu sărutări, pe al meu obraz,
In urma lui,
Parfum, si praf de stele, a rămas,
E îngerul iubirii am aflat, m a sărutat si a plecat
De când eu m am trezit ca un miracol
Simt usurare că plutesc acum
Iar ma înalt spre cer privesc pot sa plutesc
Iti dăruiesc sufletul inima inger al iubirii
Suflet din clepsidra timpului te ai coborât
Din astrele albastre sa vii sa te sărut
Când dorm si vii să mă saruti in vis
Sărutul tău rămâne eternul paradis
Inger al iubirii te scriu cu litere pe iris
Cerul meu albastru iubirea din vis
Tu esti intregul univers al eternului meu paradis!
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre infinit
Orga stelelor îmi cântă pe clape
Alergăm prin nesfârșirea de lumină,
Inima ta de inima mea e aproape
Lumea-i a noastră de iubire plină.
Îngeri cu aripi de argint
Ne duc spre catedrala iubirii,
Așezată-n locul cel sfânt
Pe catafalcul nemuririi.
Îmi zâmbești cu gura o floare
Se aprind luminile din stele,
Cât ești de încântătoare,
Cu șuvițele-ți rebele!
În curgerea timpului, divină,
Pășim înainte sub bolta cerească,
Contopiți mână în mână
Ne pierdem în fericirea noastră.
Drumul e lung, e nesfârșit,
Dar cine stă să-l măsoare?
Noi ne iubim. Spre infinit
Suntem fericiți. E sărbătoare.
poezie de Mihai Leonte (mai 1967)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiesc o stare despre noi
pășesc prin timp
între răsărit și apus
așez mâinile în poala timpului
cu liniște fixez tâmplele
de fruntea iubirii din micul meu univers
în mijlocul idealurilor mă prinde o lumină
încerc să opresc nuanțele ei
într-o definiție a conștiinței trăite
aplec ușor capul în palme
și-l sprijin ca mod de viață
niciodată plecat
trăiesc
între azi și mâine o punte nepregătită de final
îmi e atâta dor de mâine
de setea-n despletitele frumuseți
prețuită-i femeia în atlasul existenței
modelează drumurile mele din lut
ca un întrerupător
umbră/lumină.
poezie de Vali Nițu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriu
scriu pe traiectorii nevăzute
despre fotonii lovind trupul
revărsarea aceea lentă gata să țipe
neinventată de noi
ca și cum o busolă urmărește fuga mea spre tine
poemul începe mereu de departe
unde tu respiri liniștea zilei așezând desprinderea de lume
sub arcada veșniciei
alegând mereu o coborâre cu un răsărit continuu
probabil vuietul auzului e mereu acolo
pentru că poemul meu e lipit cu fluturi
și literele cunoscute chiar și în tăcere
chiar și într-o abstinență distorsionată
spre tema ieftină plină de umbre
scriu într-o regăsire înregistrată în lumina din ochi
mi-e de ajuns un colț verde de toamnă
și-un timp de tine nepustiu
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prezentul îmbrăcat cu sens
am uitat slăbiciunea privirii
pe destinația mersului înnoptez în viitor
la concertul cu visul din ape clipe
petrec o noapte spre zi
într-un mers lumesc spre sufletul pereche
ca înspre o rugă
sens
spirala din vise a deschis nasturele unui alt poem
m-a recunoscut durându-mă încă o zi
găsindu-mă cel căutat prezent
pe umerii goi de nopți femeia timpului
sens
întindem brațele spre înserări
prin nopțile cuminți
splendide treceri în carul de timp
cu roțile fecunde
unicate coliere copiii noștri
noi îmbătrânim umbre
sens
între coperțile vieții primenite de amintiri
legende între arcuș și vioară
melodia unei repetabile minuni
renaște în fiecare floare albă
dinspre azi spre totdeauna
acolo și aici femeia
sens
zi - noapte - seară.
poezie de Vali Nițu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până ieri...
Eu sunt amarul vieții ce țipă-n pustiu
Eu sunt.. copilul uitat undeva chinuit
De jugul iubirii eternei și dulcei iubiri
Ce tainic te aștepta ca să vii
Eu sunt imaginea incompletei tristeți
Ce trimite spre inimă mii de săgeți.
Eu sunt melodia ce tace uitată
Și repornită în viața furată.
Eu sunt un fulg ce topit e prin timp
În palma iubirii ce plânge-n amurg.
Eu sunt femeia ce plânge tăcută
Și a cărei inimi de tine-i rănită,
Eu sunt povestea neterminatei povești,
Eu sunt spre tine pod peste timp
Tu mă urăști. Tu deja m-ai uitat.
poezie de Ana Pleșa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desenând clipa iubirii finale
Am primenit timpul în flori și izvoare,
Am pus luna să viseze cu ochii la soare,
Am pus iezii cu buzele crude-n gurguie,
Am privit la fluturi cum spre îngeri suie.
Am îmbrățișat întruna dureri și fericire,
Am săpat profund în univers uimire
Când în mine au picurat lacrimile tale
Desenând dureros clepsidra iubirii finale!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!