Cu ochii timpului îți privesc mâna
înspre tabloul din adâncul metaforei
cărăușul timp
scrie povestea flămândă din ramuri de dor
pe colina iubirii
curge clepsidra ne pândește cărăușul cristalelor
în verde crud de curcubeu
dintr-un inventar al vieții sădești o sărbătoare
în înserarea ceasului din turn
urc mereu scările mărunte
spre ora sosită cât mai târziu
în micul univers e soare
în ochii timpului un colier de iris
o secundă celestă în copacul iubirii
în ceasul memoriei
tu și alb într-o singură nuanță
eu o creangă
tu un tot
o ramură plină cu rod
poemul fiecărei zile prin cuvinte viitoare
am prins rădăcini lângă tine
spre altă zi plecată spre înserare
în pași secunde
minute în doi
ore celeste
de mână amândoi
poezie de Vali Nițu din Metafore din palma cerului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vali Nițu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.