Desenând clipa iubirii finale
Am primenit timpul în flori și izvoare,
Am pus luna să viseze cu ochii la soare,
Am pus iezii cu buzele crude-n gurguie,
Am privit la fluturi cum spre îngeri suie.
Am îmbrățișat întruna dureri și fericire,
Am săpat profund în univers uimire
Când în mine au picurat lacrimile tale
Desenând dureros clepsidra iubirii finale!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
În ochii tăi când am privit
În ochii tăi când am privit
Suflarea oftat a devenit
Inima mea bătea mai tare
Trupul fierbea de desfătare.
Clopotul soartei a bătut
Iubirea-n suflet s-a născut.
Valul iubirii s-a înălțat
Lumea în soare s-a scăldat.
Norii cei reci și cenușii
S-au spart și s-au făcut fâșii.
Iar când iubirea m-a cuprins
Un curcubeu pe cer s-a întins.
În ochii tăi când am privit
Păsări cu drag au ciripit.
În ochii tăi când am privit
Spațiul și timpul au pierit
Și într-o clipă am văzut
Un univers necunoscut.
Și simt că-n Paradis trăiesc
În ochii tăi când eu privesc.
poezie de Faith Mattke, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu
Simt genunchii grei în univers,
Ochii au podoabe de cristale,
Pe pământ însămânțez cuvinte
Lipite pe-a statuilor petale.
Miroase noaptea a țărână crudă,
Ziua aburește-n Dumnezeu,
Simt genunchii grei de nemurire
Și mă închid profund în crezul meu.
Până când voi răstigni în vene
Greierii uitați pe flori de sânge,
Până ce lapte cald din sân
Pe crucea mântuirilor va curge,
Până atunci voi scruta universul
Cu ochii răsăriți din noi izvoare,
Pe-o rază de Luceafăr poezia
O voi purta în univers nemuritoare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul iubirii
Nu te lăsa risipit printre flori,
Nu-ți fie frică de furtuni și nori,
Ascultă-ți inima, atunci, când vine
Timpul iubirii, fărâme, peste tine.
El nu aduce nori, durere si nici frică,
Aduce inimii culoare, în ceruri o ridică,
Plutești cu mii de fluturi în stomac,
Îi sorbi din ochi lumina celui drag.
Când timpul tău e copt, ca-n vis,
Lasă-ți sufletul iubirilor deschis,
Vei fi ca-n rai, un pom, plin, roditor
Și dragostea un nesecat izvor!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și punct, ești primăvara mea!
Râd ochii vieții-n ochii tăi
Când florile urcă în văi
Și eu aburc să nimeresc
Stele din ochi-ți să culeg.
O clipă frământată-n fluturi
Ușor în mine tu o scuturi,
În inimă-mi devii lumină,
Vers fulgerat, poem retină.
Ești unică în versuri crude,
Clepsidra crapă în secunde,
Zâmbesc pe umărul tău fin,
Ești anotimpul meu divin,
Ești primăvara care strânge
Cartezian puncte din sânge,
Pictezi cu sânge flori și stea
Și punct, ești primăvara mea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Izvoare noi vom încerca
Lucirea mea se stinge-n ochii tăi,
Mă înclin sub pleoapele de dor,
În limpezimea lor pătrund profund
S-ajung în inima-ți izvor.
Acolo-i locu-mi de cuvinte,
Chiar pot să strig că te iubesc,
O, nimeni, nimeni, nu m-aude
Cum rimele le șlefuiesc.
Doar tu simți gestu-mi ca miracol
Pe granița de împlinire,
La noapte ies ca să-ți aduc
Din taina noastră fericire.
Atunci lucirea mea s-aprinde
Lângă lucirea ta de stea,
Îngenuncheați în nemurire
Izvoare noi vom încerca!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pendulez în spațiu de fericire beat
Mi-am luat mâna stângă în mâna dreaptă
Să-mi port sufletul turnat într-o ladă.
Mă-nțeapă soarele lateral, curcubeul în spate,
Florile din sân cu lacrimi sunt udate.
În anatomia sângelui meu sunt pagini alese
Cu versuri de pe buzele tale sățios culese.
Le sărut la rându-mi cu buzele mele
Și lada se umple cu îngeri și stele.
Merg mai departe de mânerul umbrei legat
Și pendulez în spațiu de fericire beat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amor cu rimele-n cruce
Aleargă codana sub flori de cireș
În adierea dulcii primăveri,
Se bucură de soare, mușcă din vers,
Frumoasă-i și azi ca și ieri...
Brațele-i mângâie stelele în zbor,
Voinicește o prind de mijloc,
Aleargă, aleargă codana cu dor
În clipa iubirii cu foc...
Și nu aleargă în vise pătate,
În găuri mai negre ca ochii minciunii,
Ea luminează speranța-n cetate,
Deoache pământul și-i stinge cărbunii...
Izvorul de viață apasă pe buze
Surâsu-i ca mierea iubirii, mai dulce,
Înoată cu mine între fluturi și frunze
Și facem amor cu rimele-n cruce!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înserarea dorurilor mele
Sub gândurile cu pălării de flori
Zâmbesc în rouă boabele de stele:
Doi ochi bătuți în aripă de fluturi
În primăvara încercării mele.
Tu cânți în struna unui măcelar
Ce-nvârte moartea-n limba dinspre zei,
Păianjenii din vorbe prelungesc grădina
Unde se plimbă umbra decoltând căței.
Se răsucesc în mine steaguri curcubeu
Și-aștept în spaima gândului din flori
Religia iubirii cu dragoste s-o porți
În cerul tău de îngeri cu sânii roditori.
Zâmbesc la rana pusă între miez de foi
De leacuri odihnite în prelungi istorii,
Ochii tăi se zbat ca șoimul care trece
Cu prada crudă pe statui de glorii.
E primăvara înălțării mele
Și-i primăvara ta sub boabele de stele,
Pe elipsa zborului de fluturi
Crește înserarea dorurilor mele!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adorație
Ți-a spus vreodată cineva
Că ochii tăi
Îngenunchează demoni
Și buzele tale
Îi transformă în îngeri?
Obișnuiam
Să te devorez privindu-te,
Până când ochii tăi
M-au descoperit
Și au pus stăpânire
Pe sufletul meu...
Acum, gura ta
Se hrănește cu mine,
Iar eu sunt
Servitorul dorințelor tale,
Un înaripat demonic
Care ți se închină
Zvârcolindu-și iubirea
Pe buzele tale
Ca un animal încolțit
De propria-i pasiune carnală...
Aștept să mă ucizi
Cu plăcere!
poezie de Florin Răileanu (10 noiembrie 2018)
Adăugat de Mihaela Alina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste melancolică
Teiul își scutură florile
Pe pletele tale,
Parfumate flori și petale
Deschid codrul și porțile,
Aurite ale cerului
Îngeri cu stele în frunte,
Strălucesc ca apele izvorului
Argintiu ce alunecă pe munte.
Apleacă-ți capul pe mine
Să-ți șoptesc la ureche tainele iubirii,
Nu-ți fie frică de stelele fine
Care apar din cerul nemurii,
Și numai lasă-mă să te îmbrățișez
Cu o dragoste melancolică,
Iar buzele să mi le așez
Pe buzele tale când noaptea te ridică.
poezie de Octav Hrițcu (19 iulie 2021)
Adăugat de Octav Hrițcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii tăi
Ochii tăi sunt pajiștea viselor mele,
Cuvinte scrise cu raze în cerul de stele.
Mă înec în privirea ta, cum în cer,
Îngerii se pierd în zborul stingher.
Flori de albăstrele porți în priviri,
Podoabă regală în mări de iubiri.
Sunt țărmul ce ritmic îți poartă
Iubirea și dorul prin propria soartă.
Aș vrea-n buchetul iubirii cu dor,
Să fiu trăsnit de-al dragostei fior.
Să intru des în zborul inimii tale
Să-ți aduc etern tornade de petale.
Ochii tăi să zburde printre stele
Cu aripi de îngeri prin aripile mele!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plăceri de vis
Două aripi au prins inima ta
În florilegiul plăcerilor de vis,
Ai încercat profund, cu mine,
Să zburăm sub cer deschis.
Planăm așa spre munți și văi,
Peste mări cu valuri înspumate,
În zborul larg tu ești, erai,
Raiul profund cu stele coapte.
Gustam cu ochii fluturând
Clipa ce-aduce viitorul,
Tu mă hrănești cu noul vis,
Sub aripi eu îți zidesc zborul.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Presară-ți buzele...
Presară-ți buzele cu rouă de stele,
Cu miere pură din dulcele alint
Și vom trăi o noapte și o viață
Iubind cu prețuire în farmec nesfârșit.
Presară-mi cu săruturi inima din mine,
Revarsă-ți iubito plăcerile trupești
În sâni, în focul care arde-n noi
Și vom trăi sub stele minunile lumești.
Presară-ți buzele cu aripi de fluturi,
Mângâie-mi fruntea atinsă de vis,
Iubirea ți-o dărui, te rog să mi-o dărui
Cât flacăra vieții ușor ne-a cuprins.
Presară-ți buzele cu rima poeziei,
Cu flori, cu avioane, cu tot prin ce trăiești
Și nu uita c-o boală ne cuprinde:
Iubirea dăruită în cerul cu povești!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Serata-n doi se derulează
Serata-n doi se derulează
În florilegiul dinspre soare,
Avem la masă piept de stele
Și din iubire aripioare.
Mai bem cafele tăinuite
În care luna doar citește
Plimbarea noastră în imperii
Trecută-n dragostea ce crește.
Roua de viață se-nfiripă
Pe ceasul transformat în rid,
În herghelii de flori și fluturi
Imaginația-mi aprind.
Suntem mereu într-o caleașcă
Trasă de Pegasul uituc
Pornit pe Căile Lactee
Când iese vinul din butuc.
Serata-n doi se derulează
Până spre marele finit,
Ca să nu uit, îți spun o vorbă:
Eu toată viața te-am iubit!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renaști frumos, în poezie
Pe buzele tale apar fluturi
Cu aripile unse cu miere,
Când zâmbești, spui poezii,
Venite din steluțe de durere.
Blândețea îți rămâne și așa
O rază încărcată cu lumină
Iar dragostea ce-mpărtășești
Sămânță e, în clipa ei divină.
Mi-i oarecum să îndrăznesc
În aerul de maximă plăcere
Să-ți cer favoruri când tu spui
Că arzi doar în durere.
Ai fluturi pe buze de dor,
Inima-i amară și pustie,
Zâmbești, ca lumea să te vadă
Cum renaști frumos, în poezie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salonul 209
Au înnebunit dinții circularului,
Mușcă degetele din aripa rotirii,
Salonul 209 pașnic mă așează
Sub clepsidra de sânge-a nemuririi.
Câinele aleargă cu petele pe bot
Sub circularul care înnoptează,
Tu nu știi, doar el presimte
Cum degete lipite se înnobilează.
Palma înflorită se-nvârte după ax,
Inima privirii răzbate de uimire,
Doctore, Salonul va rămâne
Clepsidra care curge-n amintire!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intrările din față
Cât voi fi cântec de-nchinare
Sub parfumul florilor de tei,
Vei fi zidită-n sufletul meu
Cu măiestria ce naște din condei.
Cât voi fi în pragul întomnării
Plin de cugetări și de noroc,
Voi privi mereu, mereu la stele
Să te am scânteia mea din foc.
Când timpul va orbi ușor în mine
Dorul va lucra-n grădina amintirii,
Va cimenta viața cu trecutu-i
În răsăritul veșnic al iubirii.
Voi amuți târziu sub ochii nopții,
Voi aștepta alt gong, în altă viață,
Raiul cu-ndurare, printre flori,
Ne va primi-n intrările din față!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clepsidra iubirii
Am scris povestea noastră cu lacrimi mari, de sânge,
Mi-am încuiat durerea în stâncă de granit,
Ecoul ei ar face și-un surdo-mut a plânge,
Trezind reverberații până spre infinit!
Am fost, întru vecie, condamnați la iubire:
Pereche-nepereche, în absurd univers,
Suflete împletite întru nemărginire,
Ce croiesc împreună amintiri de neșters!
Te-ai cuibărit domol, ca fetusul în pântec,
În gândul meu vetust, cu iz de crizanteme,
Aștepți o alinare și, ca de leagăn, cântec,
Ce să-ți adoarmă grija ce-mi porți din vreme-n vreme.
Destinul meu ironic mi te-a adus în cale,
Tu mi-ești cel mai străin, tot tu, cel mai aproape,
Mereu tânji-voi să m-arunc în brațele tale,
Din lacrimile mele, inima-ți să se-adape!
În lumea guvernată de legi iraționale,
Pentru al fericirii neprețuit nectar,
Armele-mi voi depune la picioarele tale,
Voi răsturna clepsidra iubirii iar și iar!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altar de suflet e iubirea
Altar de suflet e iubirea
Și mă închin la sânul ei
De când mă-nfăș în amintirea
Luminilor din ochii tăi.
Pe buzele râvnind de doruri,
Izvor de fragedă dorință,
Las luna în ascunse storuri
Cu brațul plin de romaniță
Să facem cruci într-o clipită,
Cochetărie prinsă-n noi,
Unde doar noaptea e gravidă
Uitată-n vraja dintre ploi.
Altar de suflet e iubirea,
Mă tot închin la sânu-i sfânt,
Atâta cât zădărnicirea
Mai lasă îngeri pe pământ!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aprindem universuri, iubirii
Cea mai frumoasă,
Cea mai plăcută,
Cea mai dichisită,
Cea mai superbă
Este...
Streașina privirii sub care
Îngeri cu pene de soare,
Mângâie vântul
Din cuibul norilor.
Arcuș și vioară
Ating
Inima împodobită
Cu trecerea amintirii
În frumoasa poveste
În care
Împreună aprindem
Universuri, iubirii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!