Şi vom fugi din somn în primăvară

adună-ţi rădăcinile din timp
şi lasă frunzele să-şi caute norocul
noi doi ne-om strânge cerul din priviri
şi ne vom căuta prin vise albe locul

cu şoapta buzelor îţi îmbrac umbra-n taine
şi-n aburul privirii te ascund
în palmă îţi strâng urma nedospită
şi în uitare te răpesc. eu trup, tu gând

te-aştept să înverzim printre ecouri
şi înserarea să ne-acopere uitarea
în vise te-am zidit pentru vecie
şi din cuvinte-am zămislit cărarea

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise pe pânza cerului

Hoinar,
vântul îşi căuta rădăcinile.
O mulţime de narcise
acolo lângă lac,
printre copaci,
dansau împreună cu el.

Stelele străluceau
într-o linie fără sfârşit,
frunzele se bucurau...

Ce spectacol!

Ochiul meu gusta fericirea,
iar inima...
se mişca împreună cu narcisele
sub cerul brodat cu fir de argint.

Aş răspândi această frumuseţe în calea voastră,
dar sunt prea săracă.
Doar eu cu visele mele.

Treceţi, treceţi uşor!
Nu le speriaţi!
Spectacolul va continua pentru rădăcinile voastre.

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am iubit în tăcere

Te-am iubit,
pentru că erai cel mai înalt,
puternic şi mândru
dintre toţi copacii.
Primeai lumina orbitoare
a răsăritului, rogvaivul văzduhului
descătuşat şi liber.
Te-am iubit,
pentru că păsările albe
se înălţau spre nesfârşirea albastră,
culegeau stele argintii,
te împodobeau cu lumină,
străluceai în nopţile întunecate,
stând la taifas cu luna.
Te-am iubit,
pentru că te-ai aplecat sfios,
mi-ai adunat lacrimile,
le-ai aşezat printre frunzele
risipite pe ramuri,
transformându-le în vise,
răsfrânte în rădăcinile tale.
Atunci m-am agaţat
de trunchiul tău,
m-ai îmbrăţişat timid,
ai scuturat stele peste mine
şi am simţit că plutesc.
Totul încremenise.
Te-am iubit în tăcere!

poezie de Olga Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cioburi de vise

Din cioburi de vise se nasc entitaţi
De linişte, de dor şi candoare,
Ascultă-le şoapta şi tu... dacă poţi
Şi-aruncă-le apoi în vâltoare...

Veni-vor speranţe, tumult şi elan,
Imagini de lume nebună,
Dar eu pentru voi am un plan,
Să fim ca şi-acum... împreună.

Din cioburi de vise răsar împliniri
Şi gânduri rebele-s la poartă,
O mâna le strânge şi cerne zefiri,
Pe tâmplele albe de soartă.

Cuvântul e magic, abil vrăjitor,
Plutind spre abisul de stele,
Curgând din penită, atât de uşor,
Ca lacrima, inimii mele.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoapta nopţii

rătăcit între rădăcinile universului
caut adânc taina unui gând
între presupuneri ostenite şi răspunsuri erodate
pe tâmple se scurge încă roua sufletului
chinuit de tăceri ancestrale
cu trupul în pământ
pierdut prin lutul timpului
în şoapta neliniştită a nopţii
ţes vise în albia lumii

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aştept pe pârtie

Te-aştept pe pârtie,
Albastrul din ochii mei
Caută carminul buzelor tale,
Şoapta mea de dor
Aşteaptă clinchetul clopoţeilor din râsul tău,
Mâinile mele fierbinţi
Doresc mângâia catifeaua obrazului tău,
Sufletul meu s-a oprit în mărul lui Adam,
Cuprins în dorul lui nebun, de tine.

Te-aştept pe pârtie,
Să coborâm frumos,
Să coborâm frenetic, în tandem,
Pe drumul de meandre presărat cu surprize
Către cuibul nostru
Zidit din căldură, cimentat cu iubire,
Acoperit cu fericire.

Te-aştept pe pârtie.

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de neuitare

Se aprinde cerul neamului român,
Râuri de speranţe se ascund în hău,
Deznădejdea noastră strânge an de an,
Flori de neuitare pentru chişinău.

Ninge şi iar ninge, vârtejind în gol,
Lacrimi de iubire pentru zile triste,
Lupii dau târcoale, sfâşie-n ocol,
Oile pierdute printre acatiste.

Unde eşti UNIRE sfântă şi-nţeleaptă,
Golgotă de vise, Rai de suferinţi,
Dunăre de doruri - limpede şi dreaptă?
Unde este ţelul Domnilor Părinţi?

Se aprinde cerul neamului român,
Râuri de speranţe se ascund în hău,
Deznădejdea noastră strânge an de an,
Flori de neuitare pentru Chişinău.

poezie de Gheorghe Ion Păun din Ora unirii (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise promise

De vei veni, în somnul tău, la mine,
să-mi tulburi visele şi somnul meu,
te voi primi şi voi dansa cu tine,
vom fi: tu - flacără, eu - Prometeu.

Te voi purta, în braţe, printre ceruri
şi îţi voi stinge focul pe vreo stea,
cu sărutări, dorite giuvaeruri,
te voi acoperi, iubita mea.

Iar de va fi ca visul tău să plece,
îl voi urma, în visul meu de zi
sau voi trimite gândul să se-aplece
asupra ta, şi doar al tău va fi.

În gândurile mele şi în vise,
te-aştept, iubirea mea, te-aştept să vii,
şi-atunci, îmbrăţişările promise
vor fi cum doar în vis, acum, le ştii.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrează-mi locul

ne-am întâlnit undeva la început de drum, eu cuvânt, tu carte deschisă
şi ne-am trezit într-o poveste ce se scrie zi cu zi cu noi volume
şi cuvinte noi, adăugite, cu jarul verilor arzând mocnit
căci ai greşit şi am greşit dar împreună suntem râul ce către mare a pornit

poate că depărtarea doare, poate că lipsa lasă locul rece
şi nopţile de iarnă-s tot mai lungi
nu alerga, nu încerca să mă ajungi
căci printre rânduri ţi-am lăsat firimituri să mă găseşti

cuvântul moare-încet când şi dicţionarele cad în uitare
nimeni nu îl mai ţine-în braţe să-l descânte
o carte rătăcită-n bibliotecă aşteaptă
cuvântul ce-o deschide, ce-o şopteşte

păstrează-mi locul eu te-aştept să-mi vii...

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis păgân

Iubita mea, mă bate-un gând,
Să-ţi iau picioarele, pe rând,
Să le sărut, pe fiecare,
De la izvor pân' la vărsare,

Să afle buzele-mi setoase,
Că sunt din ce în ce mai groase,
Să simt apoi că-nnebunesc,
In locul unde se-ntâlnesc,

Că e strâmtoare între ele,
Ca la Bosfor şi Dardanele,
Păgân că-i locul, mai avan,
Ca Istanbulul musulman,

Şi să visez că-s un vizir,
Bătând în porţi cu-n trandafir,
Că, larg cad porţile deschise.
Ah! Vise, vise, vise, vise....

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino să te ascund, iubite

Vino să te ascund, iubite,
În amurgul umbrei tale
Unde cerul din fereastră
Prinde iar să se prăvale.
Vino să te ascund, iubite,
În furtuna dintre noi,
Unde anii trec în goană
Printre viscole şi ploi.
Vino să te ascund, iubite,
În iubirea cea rămas,
Într-o ordine divină
Printre valuri de lumină.
Vei rămâne-atunci cu mine
Peste lumea mea de vise,
Fericirea o vei dărui
Gândului cu porţi deschise.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stăteam de vorbă-n umbra somnului

atunci când inserarea cade între noi
şi răsuflările se strâng să stea de vorbă
când osteneala zilei se ridică în genunchi
vom fi plecat prin alte vise căutându-ne

câte un trup ne vom sculpta din carnea nopţii
şi nou născutelor le vom da viaţă
din dalta buzelor dăm rotunjime formei
şi în căuşul palmei strângem focul viu

mă suspectam de impostură şi grotesc
când trupu-ţi pângăream cu tuşe groase
doar un artist adevărat va scoate
ascunsele păcate cu atingeri caste

fachirii dorm pe-un pat de cuie
şi somnul lor e calmul lacului adânc
ţi-e trupul mare răscolită de furtună
iar eu o biată luntre cu catargul frânt

frumos şi trist e visul de mărire
tu eşti mărirea iar eu visul năruit
m-oi scufunda în apele-ţi nervoase
şi nu voi recunoaşte-n veci că am murit

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise strânse cu făraşul

Noaptea strângi vise cu făraşul,
Dimineaţa le preia din uşă poştaşul,
Le pune frumos în cârca unui hoţ
Care zilnic lasă cerul fără roţi.

Căruţa lui arde. Visu-i urât.
Realitatea strânge amarnic de gât.
În câteva zvâcniri, rămâne să-nvie
Pata luminoasă de scuză-n poezie!

Ce gândesc urmaşii, copiii mărunţi,
Cu grijă, frumos, în vise crescuţi?
Vina trăieşte mereu, în clipe abrupte,
În praful rotit în pâini prefăcute!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

)(n-am fost...)(

.. un mare poet
dar
am fost
o câmpie fecundă
de vor-
bea întinsă
peste cer-
ul nopţii voastre
o clipă metaforă
cântând fiitoare
speranţe vii
între-
bări de argint
înfipte între colţii lor
unde-
va

Sst!
apar umbrele năluci
ies dintre bulgării araţi
vise albe
vise roşii
Vise verzi
vise galbene
vise alămuri
vise chitări
vise piane
vise viori
&contrabasurile nefiinţei
au cântat dulce-amar
câmpul de stuf în plină vară...

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptări târzii

Te-aştept în gara unde ieri,
Printre bagaje, trenuri goale,
Tu ai plecat spre nicăieri,
Eu rătăcind prin lumi duale.

Am scris pe suflet cu uitare
Zi după zi, rând peste rând,
De stau ticsite acum sertare,
Nu te găsesc măcar în gând.

De ce te-aştept? Să-ţi spun atât:
De te-am iubit, azi a murit,
Ai fost de îndoieli înfrânt!
Ce vreau să-mi spui? Că ai greşit!

Deşi nu cred c-ai să mai vii,
Să-ţi recunoşti atâtea vini,
Când mai sosesc trenuri târzii
Mai sper să fii, printre străini!

poezie de Angelina Nădejde (2 iulie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise

Vise
pierdute-n eter,
şi azi
eu încă mai sper
şi mai privesc
cu uimire spre cer,
eu caut
vise de ieri
Vise,
cu ghiocei
şi cu flori de tei
în părul meu
şi-n părul ei
Vise
cu copiii de ieri
ce azi
sunt tineri şi ei
visează
la zâne şi zei
iar seara
pe bolta cu scânteieri
caută
vise de ieri

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-aş fi

Un nor de-aş fi, venind cu ploaia
Dornic în noapte-a te iubi,
Luceafăr luminând odaia,
Te-aştept... cu zorile de zi.

Izvor de-aş fi, s-aduc sărutul
Sfinţit pe buzele de foc,
Şoapta fierbinte şi cuvântul,
Te-aştept... la margini de soroc.

Vultur de-aş fi, plutind pe vise
În zbor înalt... misterios,
Când orizonturi sunt deschise,
Te-aştept... cu tot ce-i mai frumos.

Soare de-aş fi sau codru verde,
Polen de floare... şi parfum
Care în vânt nebun se pierde,
Te-aştept... hai să pornim la drum.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aleea cu vise monocrome

viaţa e un bulevard larg plin de intersecţii marcate sau anonime
şi la fiecare intersecţie se strâng în buchet mai multe alei
cu diverse amintiri şi momente scrijelite
sunt zile când mă rătăcesc în aceste excursii temporale
luând intersecţiile la rând,
descoperind
sau redescoperind portrete prăfuite şi stări
de care nu îmi mai amintesc mare lucru
uneori mă rătăcesc în acest labirint de lumini şi umbre
şi simt o gheară ce mă strânge de gât
ţipătul se prelinge de-a lungul esofagului
înăbuşindu-mă
mai ales când nimeresc
pe câte o alee cu vise monocrome
în care albul şi negrul
metisează în cenuşiul unor zile pierdute
după ce voi trece pragul
oare ce se va întâmpla cu acest bulevard?
pierdut...

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răpesc parfumul ploilor amare

Mă-njunghie o coastă-a unei Eve
În patosul nebun ce-nlănţuiesc
Fiori ce ard în flacăra din seve
Şi-n iureşul iubirii ce-o-ntregesc.

Te caut în urgia negăsirii
Şi-n ţipetele palidei prigori,
Prin venele secate ale firii
Şi-n aburul năvalnicei vâltori.

Mi-i trupul schingiuit de antiteze
Între lumină şi-ntunericul diurn,
A mea privire-ncepe să ofteze
De-amorul sfâşiat şi taciturn.

Un dor incendiat îmi sfredeleşte
A inimii aortă până-n glezne,
O umbră nechemată mă răneşte
În pântecul albastrului din bezne.

Răpesc parfumul ploilor amare
Din cerul cânepiu, pierdut, le sorb,
Vandalizând tempeste constelare,
Străfulgerându-ţi ochii ca un orb.

poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet călător

Vorbe grele, şoapte-n gând,
meditând suflet plăpând...
să nu dai ce ai mai sfânt,
trecător pe-acest pământ.

Lasă-n urma ta un nume,
pe o stradă, pe-o minune,
pe o carte, pe-o iubire,
asta-i marea amintire
ce rămâne moştenire.

Lasă vise, chiar secrete,
pelerin printre vedete,
peste timp toate să fie
personaje, poezie...

poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă tem de petale...

primăverile vin
din adâncuri de ierni
din gânduri pe care începi să le cerni
din zăpezi colorate
mult cântate de om
crescute-n miracolul vieţii din pom
preschimbate-n petale
în fir de iubire
în scrieri de dor... într-o altă simţire
şi curg peste noi
peste viu şi culoare
căderea lor lasă priviri temătoare
de curgerea lumii
de fructul rămas
zămislit peste timp să mai fac'-un popas
mă tem de petale
de cântul lor mut
mă tem că nicicând n-am să-nvăţ să le-ascult
de urma lăsată în gând
de unicul lor adevăr
mă tem doar de cele rămase prin păr

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!