Te-aștept pe pârtie
Te-aștept pe pârtie,
Albastrul din ochii mei
Caută carminul buzelor tale,
Șoapta mea de dor
Așteaptă clinchetul clopoțeilor din râsul tău,
Mâinile mele fierbinți
Doresc mângâia catifeaua obrazului tău,
Sufletul meu s-a oprit în mărul lui Adam,
Cuprins în dorul lui nebun, de tine.
Te-aștept pe pârtie,
Să coborâm frumos,
Să coborâm frenetic, în tandem,
Pe drumul de meandre presărat cu surprize
Către cuibul nostru
Zidit din căldură, cimentat cu iubire,
Acoperit cu fericire.
Te-aștept pe pârtie.
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Te-aștept
Te-aștept cu gând de ploaie și de dor,
te-aștept cu lacrimi blânde de izvor,
să-ți fiu iubire albă-n cânt de seară,
să-ți fiu pecete de uitare-n ceară.
Te-aștept pierdută pe cărări de Vis,
te-aștept lumină sfântă-n Paradis
să-ți fiu căderea florilor în cale,
să-ți fiu în glasul tău șoptit agale.
Te-aștept cu fir de busuioc în păr
te-aștept cu taina dragostei din măr
să-ți fiu o stea în noaptea de tăcere,
să-ți fiu mister în ochi și mângâiere.
poezie de Mariana Rogoz Stratulat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș fi
Un nor de-aș fi, venind cu ploaia
Dornic în noapte-a te iubi,
Luceafăr luminând odaia,
Te-aștept... cu zorile de zi.
Izvor de-aș fi, s-aduc sărutul
Sfințit pe buzele de foc,
Șoapta fierbinte și cuvântul,
Te-aștept... la margini de soroc.
Vultur de-aș fi, plutind pe vise
În zbor înalt... misterios,
Când orizonturi sunt deschise,
Te-aștept... cu tot ce-i mai frumos.
Soare de-aș fi sau codru verde,
Polen de floare... și parfum
Care în vânt nebun se pierde,
Te-aștept... hai să pornim la drum.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aștept
Și iarăși e târziu și te aștept
Sub mărul înflorit - a câta oară...?
Îmi ticăie iubirea-ncet în piept,
Că toată-a mea ființă te adoară.
Atâtea stele au mai răsărit
Să-mi lumineze noaptea înc-o dată...
Luceafărul o clipă a zâmbit,
Zărindu-mi fruntea în visări scăldată.
Își ninge mărul floarea liniștit
Pe creștetul ce-mi odihneai în poală...
Eu te aștept ca Sfinxu-ncremenit,
Să-mpodobim iubirea-n strai de gală.
Te-aștept să-mi dai iar fructul otrăvit,
Ca Eva, lui Adam, în Rai, odată,
Cu dragoste fierbinte îndulcit
De dorul ce mi-a ars ființa toată.
Te-aștept oftând ușor și e târziu
Sub mărul înflorit a sărbătoare,
Ca Sfinxul împietrit, dar încă viu,
Să-mi dăruiești iubire ce nu doare.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (21 aprilie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Telefon întâmplător
Alo, iubita mea, te deranjez,
Aș vrea să-ți spun ceva, dar nu se poate,
Decât dacă e vreme să te văd.
Te-aștept la ceas la Universitate.
Doresc să-ți spun ceva neapărat.
Alo, m-auzi? Te-aștept la ora 6,
Acolo unde toți suntem frumoși,
Iar voi cu toatele sunteți frumoase.
Eu am să port o floare la rever,
Te rog să porți și tu o floare-n mână,
Te-aștept la 6, nu cumva să uiți,
În niciun caz, nimic nu se amână.
Alo, iubirea mea, iubirea mea,
Te-aștept în gară și te-aștept acasă,
Te-aștept în Univers, pe-o canapea,
Te-aștept la Marea Neagră, pe-o terasă.
Alo, m-auzi? Nu-nchide, dă-mi răspuns,
Nu mă cunoști, precum nici eu pe tine,
Dar eu te-aștept la 6 și la 8,
La 5, la 1, când îți va fi bine.
Voiam să-ți spun că nu te mai aștept
Și telefonul zace-n furca-nchisă.
Am fost sinucigașul ce-a-ncercat
Norocul lui cu cea din urmă fisă.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber (1985)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
* * *
Te-aștept la margine de univers!
Și de n-ai să vii!
Am să cad cu tot cu stele,
Zdrențuit de timp în găuri negre!
Te-aștept în rătăcirea unei clipe,
Într-o margine de galaxie,
Unde viața-i lipsă fără tine!
Tot pierdută, tot doar urmă!
Te-aștept în umbra Lunii,
Rezemat de șoapta Lumii,
Ascultând glasul nopții,
Și urletul nebunului!
Te-aștept pe malul râului,
Ascultând cursul timpului,
Freamătul izvorului,
Chemarea Ta, chemarea....!
Te-aștept într-o altă viață,
Într-o altă dimineață,
Lacrimi, lacrimi tot de gheață,
Toate dintr-o viață trecătoare!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar gândul
Doar gândul la Tine mă face să sper
în drumul acesta ce duce la cer.
Doar dorul de Tine, de chipul Tău blând
îmi spune mereu...
În curând...
În curând...
La poarta cetății odată voi sta
acolo departe în patria Ta.
De dorul acesta ce-mi arde în piept
veghez și tresar
și Te-aștept...
și Te-aștept...
În lumea aceasta mereu călător
mă-nalț către stele pe scări de fior.
La orice sclipire tresar îngânând:
O, vino, Te rog...
mai curând...
mai curând...
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aștept
Te-aștept iubito ca să vii
Să mergem în deal, la vie.
Unde-alergam, fiind copii,
Radiind de bucurie.
În zorii zilei te-aștept
Să sărutăm florile.
Cu aer proaspăt în piept,
Să colindăm zările.
La umbra cetinei de brad,
În miezul zilei te-aștept,
Să potolim doruri ce ard,
Când inima saltă-n piept.
Si-n umbra nopții te-aștept
În pădurea adormită,
Să te strâng cu drag la piept,
Să fii iar a mea iubită.
Și vegheați de mândra lună
S-adormim pe fân cosit,
Iubirea să ne rămână
Legământul ce-am rostit.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.* * *
Te-aștept copilul meu, e iarnă iar în sat
Îmi este frig în suflet de-atâta așteptat,
Întoarce-te acasă, se-apropie Crăciunul
Din câți ați fost odată, n-a mai rămas niciunul.
Te-aștept copilul meu, de-atâția ani te-ai dus
Și câte-am pătimit, mă știe Cel de Sus
Icoanele din casă îmi știu durerea mea
Și geamul ce-l pândesc, venind a te vedea.
Te-aștept copilul meu, nimic nu-ți reproșez
În rugă și în gând te port și te veghez,
Dar sufletul mă doare căci nu ești lângă mine
Întoarce-te de poți, cât Domnul mă mai ține.
Te-aștept copilul meu, mi-e tare dor de tine
Se-apropie Crăciunul e frig și nu mi-e bine,
Vino să-mi încălzești inima-ndurerată
Acuma cât mai poți, mă mai colindă-o-dată.
Te-aștept copilul meu, căci pasul mi-e greoi
Aripile-mi sunt frânte, zboară tot înapoi,
Doar gândul meu la tine în viață mă mai ține
Te-aștept copilul meu, uite Crăciunul vine!
poezie de Lucica Forfotă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aștept când vine toamna
Te-aștept când vine toamna și plouă a potopire,
În anotimpul veșted, barbar, diluvian,
Când plouă a neființă, când plouă a prorocire,
Când plouă ca să rupă pământul de ocean,
Te-aștept când vine toamna și plouă a nimicire,
Când nu se mai distinge prezentul de-amintiri,
Când digurile lumii se surpă cu furie,
Când nu mai poate lumea de-atâtea despărțiri!
Te-aștept când vine toamna și plouă a despărțire,
Când nuferii se-neacă într-un secol plumburiu,
Când nu se mai distinge nici ura de iubire,
Te-aștept pe un munte toamna, în noiembrie, târziu...
poezie de Marian Florentin Ursu (9 august 2018)
Adăugat de Marian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aștept când vine toamna
Te-aștept când vine toamna și plouă-a potopire,
În anotimpul veșted, barbar, diluvian,
Când plouă a neființă, când plouă-a prorocire,
Când plouă ca să rupă pământul de ocean,
Te-aștept când vine toamna și plouă a nimicire,
Când nu se mai distinge prezentul de-amintiri,
Când digurile omenirii se surpă cu furie,
Când nu mai poate lumea de-atâtea despărțiri,
Te-aștept când vine toamna și plouă a despărțire
Când nuferii se-neacă într-un secol plumburiu,
Când nu se mai distinge nici ura de iubire,
Te-aștept pe-un munte toamna, în noiembrie, târziu..
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răbdare
Te-aștept cum un deșert așteaptă ploaia,
sau o vioară mângâieri pe coarde,
te-aștept să-mi stingi, din suflet, vâlvătaia
căci dorul ce îl simt în mine, arde.
Cu gânduri ce se-nvârt pe o spirală
în jurul tău, atrase ca-ntr-o vrajă
în sarabandă caldă, rituală,
aștept ca trupul tău să-mi fie strajă,
Să liniștească flăcările care
îmi fac privirile să strălucească
aidoma cu razele de soare
atunci când zorii-ncep să se ivească,
Dau buzelor, o tremurare fină
ca într-o rugă de-a-ntâlni plăcerea
în clipele când dragostea deplină
le cere să-și continue tăcerea.
Te-aștept în timpul care nu contează
când, sigur, știu că vii, și nici nu doare
singurătatea care mai oftează
atunci când dorului îi spun: "Răbdare!".
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce te-ai rătăcit, iubire?
Ușile mele sunt deschise, dar nu te vreau în amintiri;
Cu lacrima, străjer te-așteaptă, tăcutele mele iubiri.
De ce te-ai rătăcit, iubire? Cum te-ai pierdut oare, pe drum?
Vino, grăbește-te, că altfel, iubirea se transformă-n fum.
De când îmi scri, nu mai am somn, în mreje, iute, tu m-ai prins.
Vino, minune, să ardem în flăcări, că flăcările nu s-au stins.
Te-aștept, vino din depărtări, chiar dacă se pornesc furtuni,
Te-aștept cu ușile deschise, în sufletul tău să mă aduni.
Vino, dă-mi drept la fericire, să-ngropăm vechile dureri
Să ne găsim identitatea. Oare, tu, nu asta-mi ceri?
Atunci când valurile vieții, m-au doborât, m-au rătăcit,
Din ochii mei, lacrimi au curs, însă, acum, tu le-ai oprit,
Vino, ia-mă de mână, du-mă iubite-n alte emisfere,
Să trecem pragurile toate, de la tristețe la plăcere.
Ușile mele sunt deschise, coridoarele nu-s pustii.
Sufletul meu te așteaptă, oricând alăturea să-mi fii.
Spui că ești călător prin mine și nu ai unde să te-ascunzi?
De ce să fi un călător? Vreau cu dragoste să-mi răspunzi.
Ușile mele sunt deschise și te primesc la mine-n gând,
Mireasma trupului-ți-ofer, la toate visele pe rând.
poezie de Georgeta Nedelcu (9 februarie 2009)
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea, iubire...
Te-aștept, te-aștept să vii,
Să-mi ineci inima-n iubire.
S-o scalzi bine și s-o ții
Aproape de tine.
Glasul tău dulce, ți-l ascult,
Cum unduios vorbește
Și-mi spune alintări duioase
Și mă-nnebuneste.
Vino, hai, te-aștept aici.
In bătăile inimii sa te ridici,
Să-ți pleci usor capul peste-al meu,
Noi nu suntem amici.
O caldă-mbrătisare să-mi dăruiești
Cu trupul tău plin de tandrețe.
Adu-mi te rog vorbe mărețe.
Spune-mi că mă iubești.
Stau și-ascult corbii cum urlă
În urma ta cand pleci.
Tu ești, dar nu ești tu,
Ci doar vorbe reci.
poezie de Cristina Vâlcu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aștept, iubito!
Te-aștept, iubito, ca pe primăvară,
În zori de zi și-n liniștit amurg,
Privind natura ce mă înconjoară,
Parcă aud secundele cum curg
Și cum respiră slab, ultima oară.
Te-aștept, iubito, ca pe-o caldă rază,
În fiecare zi cu-același dor,
Să ne-ncălzim la soarele de-amiază,
Bând împreună cupa de amor,
Ca însetatul ce-a găsit o oază.
Te-aștept, iubito, ca pe-o adiere
Ce-abia clintește frunzele din ram,
Să mă alinți cu-o tandră mângâiere
Și să îmi amintești cum mă simțeam,
Când savuram sărutu-ți ca de miere.
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aștept in seara de Crăciun
Cu Soarele te-aștept, iubita mea,
În ceasul când tot cerul luminează
Zăpezile căzute peste munți și brazi
În care Regele urmează să se plimbe.
Te-aștept cu Regele la o răscruce,
Acolo unde ne-am îmbrățișat cândva,
În locul unde buza Soarelui era în sânge,
Iar Luna lăcrima pe-ascuns de dorul lui.
Vreau să vezi cum Soarele se-neacă
În ape și-n omătul ce îmbrăcă lumea,
Să stingem dorurile noastre sub cămăși
Cu îmbrățișări și șoapte de iubire.
Cu Luna să te mângâi pe obraji și umeri
Din care am să strâng ninsorile căzute,
Cu sărutări am să-ți topesc mirările din ochi
Și cozile de porumbei căzute peste tine.
În fața cerului am să te cânt, iubita mea,
Așa cum heruvimii cântă pentru Domnul,
Îngenuncheat am să colind în fața ta
Și-n numele Iubirii ce nu se vrea ucisă.
Am să colind cu cetina până în zori de zi
Chiar dacă gerul o să-mi taie răsuflarea,
Din ochii Soarelui voi cere raze înduioșătoare
Cu două suflete îmbrățișate-n brâul Iernii.
Te-aștept în seara de Crăciun, iubita mea,
Să nu mă pierd prin lume ca și vântul,
Să pot aprinde-n sobă lemnele de brad
Și-o lampă din perete ce îți duce dorul.
Te-aștept în seara de Crăciun, iubita mea,
Să te colind cu floare roșie de crăciuniță
În timp ce-n praguri o s-aștepte mieii albi
Să ieși la ei cu coșul plin de mere și colaci.
Te-aștept în seara de Crăciun, iubita mea!
poezie de Adelina Cojocaru (13 decembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din intimitatea unui pensionar
"Te-aștept cu candela aprinsă,
Cu lumânări pe policioară,
Te-aștept cu flori, cu masa-ntinsă...
Decentă pensie lunară!
epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am să te-aștept
Am să te-aștept în plină vară
Pe coama unui val spumat
Ascunși în alge, până-n seară
Să reclădim ce am stricat...
Și pasii-i spală valuri multe
Furtunile s-au răzvrătit
Stă buciumul pe deal s-asculte
Cum plânge dorul ne-mplinit,
Uimiți că șoapta ne pătrunde
Plutind pe coama unui val,
Lăsăm iubirea să inunde
Nisipul ce s-a strâns la mal,
Apoi tăcuți ca două umbre
Pășim sfioși prin poarta nopții,
Lăsăm în urmă vise sumbre
Și ne iubim, cât vor vrea sorții.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept să vii
Pierdut în zare,
Te aștept să vii.
Dar să nu plângi,
Dacă mă vei găsi cu părul alb!
Tu iartă-mi inima din piept
C-a vrut ca să trăiesc și să te-aștept!
Te rog sa-mi ierți și glasul răgușit,
Ce este amărât de-atâta plâns și de oftat!
Te aștept să vii, când vrei!
Nu ai o oră sau o dată scrisă.
Eu te aștept iubire,
Căci nici nu știu, dacă mi-e dor de tine,
Sau de un vis
Pierdut în zare...
Nu te mai caut, deși,
Caăn fiecare zi de sărbătoare,
Ca un nebun,
Te-aștep, te-aștept să vii!
Aceeași destinație vom avea
Iar pașii noștri vor măsura
Treaptă cu treaptă, bătăile inimii.
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și vom fugi din somn în primăvară
adună-ți rădăcinile din timp
și lasă frunzele să-și caute norocul
noi doi ne-om strânge cerul din priviri
și ne vom căuta prin vise albe locul
cu șoapta buzelor îți îmbrac umbra-n taine
și-n aburul privirii te ascund
în palmă îți strâng urma nedospită
și în uitare te răpesc. eu trup, tu gând
te-aștept să înverzim printre ecouri
și înserarea să ne-acopere uitarea
în vise te-am zidit pentru vecie
și din cuvinte-am zămislit cărarea
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moromete făcea pârtie pe salcâm ca să se dea cu sania.
perlă din examen
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!