Raiul făgăduinței
Luna se mândrește cu trena de stele
mereu îndrăgostită se-nvârte după soare
sub influența magică dansează iele
în mijlocul pădurii, clipe de încântare.
sub clarul de lună mă-ndrăgostesc și eu
de lumea poeților plină de fantezie
universul lor e sfânt și-așa va fi mereu
cu aură albastră imortalizată-n poezie.
contemplu în noapte timpul fermecat
care cerne vise peste cântec de valuri
se leagănă în sălcii gândul aplecat
pe țărmul cunoașterii atins de idealuri.
universului iubirii mereu m-am dedicat
raiul făgăduinței e-mpodobit cu lauri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
În vraja lunii
simt mâna Lunii pe obrazul meu
este regina nopții grațioasă albă
simt mângâierea ei mereu mereu
mătăsoasă ca spuma din halbă.
pe trena pictată cu flori de nalbă
strălucesc stele ca niște diamante
supremă făptură din a cerului salbă
spulberă în noapte vise alarmante.
mă închin la Lună cu gândul slăvesc
veghea ei sacră cu putere divină
ape și păduri cu ea se liniștesc
în fiecare noapte o aștept să vină.
cu daruri cerești cu vise supreme
cu iubiri care triumfă dincolo de vreme.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte violetă
trăiesc fascinată o noapte violetă
stele aurii fac cerului clar nimb
în visul romantic mă simt o starletă
sub clar de lună gândul îl plimb.
curge noaptea prin sângele meu
șoapte de luceferi curg în izvoare
cântul universului l-am învățat și eu
îl fredonez mereu plină de încântare.
luna mă veghează din turn de opal
armate de gânduri stau pe metereze
apărând iubirea de tot ce-i imoral
făcând armonii în lume să dureze.
noapte cu ochi de ametist luminos
mi-ai pătruns în suflet și până la os.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aspecte de vrajă
noaptea se strecoară în cântec de greieri
pe cerul mirat stele dansează o polcă
din lanul de gânduri, tu poete să treieri
poemul cu grău... vis hipnotic de votcă.
să străbați exaltat ca luna universul
să întâlnești la porți lumini îngerești
la vernisaj de astre tu să prezinți versul
care îți amintește mereu să iubești.
știi iubirea de viață o imensă livadă
ramuri pline de rod se-apleacă la pământ
pelerini îl gustă sunt mirați să vadă
minuni care cresc pe hotarul sfânt.
rădăcina iubirii e o sacră plămadă
în adâncul glie se încălzește-n cânt.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericire sub lupă
zori mângâietori mă trezesc din coșmar
energizez dimineața cu o dulce cafea
ce sublim e timpul când nu este amar
când cerne peste mine lumini de catifea.
mă las purtată de visul real
speranțe ardente picură din condei
cu fiecare vers plutesc pe val
pe marea iubirii navighează idei.
timpul mă străbate romantică târzie
adâncimi de suflet le transcriu discret
bețiile toamnei transpun în poezie
mirări mirobolante din raiul concret.
mi-am construit destinul cu multă fantezie
din versatilitatea universului poet.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În emisfera slovelor
steaua mea veghează cerne vise peste mine
e noapte târziu dar nu pot să adorm
gândul ce suspină în poem îl transform
cu ochii plânși nutresc armonii divine
pe marea iubirii vâslesc zi și noapte
lacrimi și regrete le arunc în valuri
lumini pătrund în mine calde voaluri
sfătuindu-mi inima și sufletul cu șoapte
îmbrățișez cu gândul stele căzătoare
lacrimile lor se pierd în emisferă
nostalgii universale în mine se transferă
timpul meu se întregește cu versuri mișcătoare
nemurirea slovelor sufletul preferă
chiar dacă în lume toate sun pieritoare
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Incursiune în suflu poetic
e poezie atunci când doi îndrăgostiți
umplu universul cu săruturi tandre
e poezie atunci când fluturi fericiți
dansează cu florile în sublime cadre.
e poezie când marea îmbrățișează țărmul
când arborii se fericesc sub ploaia deasă
când copii învață să păstreze ritmul
armoniilor vieții ce-n suflete se lasă.
e poezie între munți și susur de izvoare
care se strecoară vesel prin propria matcă
e poezie când roua scaldă petale de floare
și ademenește vântul timpul să-l petreacă.
e poezie curată de la lumini stelare
când luna veghetoare peste pământ se-apleacă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avânt netulburat
am poezia nu sunt spirit stingher
un noian de slove am ridicat la stele
am brazdat cu iubire al nouă-lea cer
stele fericite cântă în nervurile mele.
lumini îngerești s-au așezat pe frunte
ard precum o torță în noaptea albastră
peste volburi de trăire am ridicat o punte
am trecut oceane cu aripa măiastră.
jubilez îndrăgostită de viață mereu
splendorile naturii în suflet le-am strâns
vise de implinire sunt sangvin minereu
cu care mă avânt în spațiu necuprins.
cu emoții vaste descriu trecutul meu,
cu învățături de seamă timpul m-a surprins.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legături inefabile
trebuie să mă leg cu toată puterea de poezie
că de credința magică din univers
în ea prinde valoare și o fantezie
suferinței să-i aflu factorul advers.
trăiesc în lumea plină de erezie
dar și cu frumusețea ce ajunge vers
structura existenței- rădăcină târzie
ce poate să se lupte cu îngerul pervers.
un cântec vibrant născut din iluzie
e caldă mângâiere la care am convers
teama de rătăcire mă cheamă la trezie
înfiorări inefabile din factorul divers.
trebuie să mă leg cu toată puterea de poezie
ca de credința magică din univers.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cosmetizând tristețea
am câștigat prieteni în lumea întreagă
stăm la taifas cu timpul nesfârșit
mereu îmi doresc ca toți să înțeleagă
sufletul meu pe care l-am mărturisit.
iubesc viața dar respir prin poezie
minunile lumii sub cununi de raze
circulă prin suflet fluturi de frenezie
pe câmpuri senine dansează zaraze.
am strâns cu prieteni comori de topaze
pe care-am să le duc pe lumea cealaltă
sunt vise și emoții răspândite-n fraze
și ziua și noaptea inima tresaltă.
cosmetizez tristețea se destramă emfaze
și înalt spre soare speranța mea înaltă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet translucid
în oceanul cunoașterii și eu mă simt un val
simt mereu mângâierea țărmului mirific
sufletul meu cântă răsună din chimval
Cristos mă învață viața să o glorific.
timpul mă supune la freamăt visceral
regrete și greșeli pot să le rectific
în oceanul cunoașterii și eu mă simt un val
cu mărgeane si corali în spațiu specific.
deasupra mea e cerul reperul ideal
muntele de vise cuprins în lanțul trofic
mă reazem pe credință spirit senzorial
fac din tristețe artă- poemul prolific.
în oceanul cunoașterii și eu mă simt un val
simt mereu mângâierea țărmului mirific.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața pe un țărm de vis
pe țărmul iubirii nu e loc de furtună
doar valuri albastre să umezească urme
de săruturi tandre sub clarul de lună
șoapte mângâieri nicicând să se curme.
plutesc pe valul mării liniștite
și pescărușii zboară deasupra mea
în fericirea mea razele-s împletite
purifică la rădăcină nostalgia grea.
mă tot întreb cu visele din mine
ce să mă fac cum să le dau un rost?
unde pot să le alătur clipelor divine?
cum să fac timpul să nu fie anost?
port în mine viața superbă nestemată
stăpână peste suflet- iubirea fecundată.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonata Lunii
Luna veghetoare pleoapele-și ridică
lumina solară îi încălzește chipul
sufletul meu un poem îi dedică
sub aripile nopții visează și Timpul.
un vis mă poartă până la Lună
în înaltul cerului împodobit cu stele
iubirea-i mă îndeamnă să fiu mai bună
așează peste mine mătăsoase dantele.
străbate cerul printre vise mărețe
șterge lacrimi pe obraji de îngeri
este regina lumii plină de noblețe
destramă abisuri a nopții plângeri.
cerne peste mine înțelepte povețe
electromagnetism să nu cred în înfrângeri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avânt netulburat
am poezia nu sunt spirit stingher
un noian de slove am ridicat la stele
am brazdat cu iubire al nouă-lea cer
stele fericite cântă în nervurile mele.
lumini îngerești s-au așezat pe frunte
ard precum o torță în noaptea albastră
peste volburi de trăire am ridicat o punte
am trecut oceane cu aripa măiastră.
jubilez îndrăgostită de viață mereu
splendorile naturii în suflet le-am strâns
vise de implinire sunt sangvin minereu
cu care mă avânt în spațiu necuprins.
cu emoții vaste descriu trecutul meu,
cu învățături de seamă timpul m-a surprins.
poezie de Floarea Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mireasa pădurii
dansez cu vântul printre vestite iele
stejarii îmi sunt martorii la fericire
sublime emoții alunecă sub piele
mă îndepărtează de nenorocire.
petrec ore lungi în mijlocul pădurii
freamătul lăuntric imită pe stejar
cântecul iubirii mi l-au dat trubadurii
să nu stau niciodată ca pe jar.
am fost și voi rămâne mireasa pădurii
mirele meu e un chipeș bărbat
la nunta noastră au jucat pandurii
și nici o spaimă nu i-a perturbat.
roua din stele îmi spală condurii
drumul spre lumină nu este curbat.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Praf de soare
Praf de soare
se așternea cândva
peste
dimneața iubirii noastre.
Ne certam cu porumbeii
Care intrau pe ferestră...
Muguri de iubire
se temeau să înflorească
la gândul că
se vor usca vreodată.
Stele refuzau să dispară,
Iar norii
desenau inimi pe cer...
Era și zi și noapte în același timp.
În dimineața iubirii noastre
răsturnam pliculețe de zahăr
în ceaiul pe care
îl uitam mereu
la masa tăcerii...
Sunete mute
ne ocroteau sărutul.
Praf de soare
ne intra în privire
așa că uitam mereu fericirea îmbrățișării.
Clipa, nu s-a oprit niciodată
să ne amintească
că nimic nu e veșnic.
Acum e târziu...
atât de târziu încât
apusul a uitat să mai apară...
O noua zi?!... Nu va exista....
poezie de Anna Panovici din Sfârșit de Autograf (10 octombrie 2010)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec în do major
cântec pentru soare în do major
cu glas de azur cu glas de ecou
chemări îngemănate de îngeri în cor
vestesc vesel sosirea anului nou.
alerg după vise în albastru decor
să surprind stele în magic tablou
cântec pentru soare în do major
cu glas de azur cu glas de ecou.
cântec pentru inimi în sol minor
îl scriu pentru lume ca un cadou
sunt precum ploaia strânsă în nor
patimă albastră scursă din stilou.
cântec pentru soare în do major
cu glas de azur cu glas de ecou.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte magică
e noapte magică o stea fermecată
varsă peste mine emoții splendide
cu soarta de poet mă simt împăcată
nu risipesc timpul cu gânduri sordide.
relația cu lumea este sofisticată
a transferat în mine libertăți placide
e noapte magică o stea fermecată
varsă peste mine emoții splendide.
poezia inimii cu lumini marcată
este ca pasărea cu aripi lucide
zboară în infinit de raze flancată
în Calea Lactee o poartă deschide.
e noapte magică o stea fermecată
varsă peste mine versuri splendide.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fântâna mea
fântâna mea e adâncă
dulce și rece-i izvorul
a fost săpată în stâncă
cu sufletul și cu dorul.
fântâna e plină de stele
în ea se leagănă luna
noaptea-i păzită de iele
și cerul îi țese cununa.
lacrimi de rouă amare
picură întruna în ea
câteodată și carul mare
cade în apă stea după stea.
înecată pe veci în lumină
plutea pe valuri de vis
chipul iubitei, divină,
printre stele și paradis.
izvor fermecat singuratic
adapi trecători rătăciți
la visul nordului atic
în runile marilor sciți.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (31 martie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un dar ceresc
Un jnune din popor manierat
Născând iubire din luceafăr
Cugetător de țară si stilat
Păstra iubire scrisă-n cufăr
Cu părul peste cap si ondulat
O ladă cu iubiri o inimă avea
Toată viața iubirii el s-a dedicat
Nemuritor lumea toată îi iubea
Un dar ceresc venit la muritori
Și sufletele vindecă de dor
Cântat mereu de sărbători
El ne privește acum după un nor
Nimeni nu-l poate egala
Se naște rar un geniu pe pământ
Iubirea lui o aură n-o poate lua
El este si va fi sufletul sfânt
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Serenada dragostei
soțului meu
de mână cu tine la greu și la bine
suntem doi nebuni îndrăgostiți
culegem din stele doar clipe senine
care să ne facă mult mai fericiți.
în curtea visului ne prindem la horă
cu prieteni dragi asemeni nouă
frenezia curge din mândra auroră
chipuri strălucesc atinse de rouă.
pe sub steaua iubirii trecem împăcați
că timpul e mereu de partea noastră
suntem uniți pe viață fermecați
de zborul pe culmi cu pasărea măiastră.
la izvorul dorului am fost mistificați
de vrăjite ape cu simțirea albastră.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!