Ochii
ai cele mai frumoase gene
în care mă pierd
ca într-un cub rubic
între două inexistențe
și-o mare ruptă de țărm
văd cei mai frumoși ochi galbeni
în care vreau să mor
fără vreun dor de zbor
câmpie a mea despletită...
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
* * *
între două războaie
de câteva zile
un nor singuratic
și îngeri ce-și caută
aripa ruptă de cea mai neagră
zăpadă căzută vreodată
peste liniștea bălții
fragmente de timp
entități ce-și urlă destinul
pe câmpul de luptă
într-un război fără de sens
de câteva zile
o liniște stranie se-așează
pe stuful orfan
după care urmează un altul
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu când o să mă fac mare o să fiu om
eu când mă fac mare vreau să fiu aom
sau așa se spune
oricum în golurile alea au fost ochi
da
au fost ochi și au fost frumoși
care mă trezeau dimineața doar ca să văd printre gene
chipul tău
o umbră netedă
îmi răsuceam în somn golurile
le întorceam către mine
ca pe un ornament de brad prea folosit
și când mă fac mare vreau să fiu aom
să agăț două trenuri și să le înnod
așa
ca să nu mai plece aiurea din gară cu tine
sau să desprind șinele și să le mănânc
dimineața golurile se umplu de ceva vâscos și greu
dar frumos
și încep să nu mai văd
oricum
când vine seara vor fi din nou la locul lor
și eu o să mă fac mare și om
poezie de Dana Mușat
Adăugat de Dana Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
E o ninsoare despletită
E o ninsoare despletită,
ce șterge-n jur copacii și pe tine,
un colb de alb aruncă-n zare
și azvârle cu lumina-n ochi,
iar tu când vrei să mă privești,
strivești lumina între gene
privindu-mă adânc.
O clipă coboară din nori
și aprinde talpa piciorului gol,
cuvintele respiră tot mai repede
și ora nu mai curge, stă pe loc.
Suntem eliberați în spațiul
fără margini plin de alb,
șterși de lumina albă
într-un șuvoi mortal.
Și alergând în sus și în spirală
ieșim din lumea albă întregi
împovărați de gânduri pământești
în lumea noastră rece și reală.
poezie de Oana Frentescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul val
Eu eram tu.
Tu erai cu un val mai departe
de parca văzuseși cu un alt ochi
Nevolnicia mea de a fi.
Tu legănat de perdeaua de umbre
din care un soare anemic zâmbea
Răscolind nisipu-n clesidră.
Atât de aproape de valul ce sparge durerea
în țărm, tu erai eu, iar mie-mi crescuseră
Aripi de alge cu care zburam înspre noi.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eden
Și... pentru că trebuia să porți un nume,
te-ai numit ÎNGER.
Aluneci încet prin gândurile mele
clădind castele
ireal de reale,
fierbinți de urma trupurilor
vibrând sub zapada iubirii
ce arde în noi,
albă
ca păsările
toamnelor noastre.
Și... pentru că trebuia să porți un nume,
te-ai numit BĂRBAT.
Tu strângi în brațe eterul
în care nu exist decât eu.
Mă dezbraci de taine
ca pe o salcie despletită
la malul unei ape izvorând
de departe,
din sufletul tău.
... și te-ai numit VIS
și ai pătruns în sângele meu
bolnav de dor,
de neliniște, de nesiguranță,
bolnav de tine -
cel niciodată găsit -
și trecerea ta
a lăsat adânci urme
în carnea-mi flămândă
de EDENUL
trupului tău.
Tăcere...
Ce ochi frumoși avea
tăcerea dintre noi!
Ne adulmecam
ca pe o pradă
în liniștea nopții...
Ne dureau gândurile de
dor...
Ne dureau degetele
care pipăiau noaptea
ca o catifea albastră...
Ne durea muzica divină
ce curgea din cer...
Ne durea fiecare șoaptă
nespusă încă...
Pielea avea parfum
de piersică
dată în pârg.
Ce ochi frumoși avea tăcerea
din noi,
cei care abia atunci învațam
alfabetul iubirii!
Ce ochi frumoși!
Ne strigam
fără cuvinte...
Ne pipăiam
fără gesturi...
Ce ochi frumoși
avea iubirea
ca o mare doamnă
trecând pragul dintre noapte
și zi...
Ce ochi frumoși
Aveai...
Tu!
poezie de Lelia Mossora (20 mai 2003)
Adăugat de Lelia Mossora
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.* * *
îngerul spune
că lumina lui
este legată de mine
cum aripa de ochi
se leagă
ochiul de oul teluric
dezleagă blesteme
într-un acces de criză
înger al meu
vreau să-mi promiți
că n-ai să mori niciodată
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
șansa mea de a fi
în marele ochi al luminii
zbor nepătat, de ploi
cu gust de cenușă,
ești tu!
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oare de ce viermii se bagă tocmai în cele mai frumoase caise, în cele mai frumoase cireșe, în cele mai frumoase gutui, în cele mai frumoase mere, în cele mai frumoase nuci, în cele mai frumoase pere, în cele mai frumoase prune, în cele mai frumoase vișine?
aforism de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (21 decembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
* * *
și piatra albă
are un destin
cum piatra neagră
are.
pe care s-o ador,
la care să mă-nchin,
pe care s-o ascult
între vibratii?
deasupra golului vecin
fac piruete
fără să-mi pese de culoare
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte bună!
Cea mai frumoasă expresie a vieții
este cuvântul simplu, spus și scris.
Acel cuvânt ca o stâncă ruptă din mare,
din suflet de om...
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte nespuse
Nu mai vreau să mă pierd în umbra Ta,
Nici în urma, nici în fața Ta.
Aș vrea să mă regăsesc de partea Ta,
Să fi parte din ființa mea.
Nu mai vreau să mă tot pierd în privirea Ta,
Să mă tot pătrunzi doar cu ochii tăi.
Doar scântei, foc și văpăi
Întâlniri nevinovate în treacăt fără de noi.
Nu mai vreau doar tăceri si fiori,
Priviri răzlețe și neînțelese.
Nici în mine să sădești un dor, să mă dori
În freamăt și-n cuvinte nespuse.
Nu mai vreau doar sa te vreau
Și-n gând să mă întreb cum să te am.
Cum să-ți fiu trunchi și tu parte din mine,
Cum să-mi fi ramura ce înflorește din mine.
Nu mai vreau să-mi pari doar minune,
Să mă însoțești doar prin vise.
Prin nopți și prin clipe fără de tine,
Nici ruptă de mine, ruptă de lume.
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
dimineața devreme
își luă harponul
mandolina
barca plină cu vise
și plecă
să caute monstrul
cerul era ca la Înviere
lumini cu gust de feștilă dansau
pe pânza subțire a apei
și din senin se iscă o furtună
dinspre țărm veniră constant
trei sfere de foc
marea mugea în larg
ca o fecioară despletită
de alge și adânc
pescarul își puse mandolina
pe suflet și zise
fie ce-o fi
nu sunt eu monstrul...
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asemeni lui Prometeu
de peste două sute
de milioane de ani
duc în spate o mare
și-un munte de sare
ce tocmai expiră azi
într-o singură lacrimă
neînțelesul înțeles
într-un banal cristal de ploi
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tigrule
Nu e nevoie să faci săritura cea mare.
E destul să mă privești cu ochi galbeni.
Oriunde mă duc, orice-aș face,
ochii tăi galbeni să-mi încremenească aproape,
să-i sorb în pahare, în fructe să-i mușc,
să-i văd pe coperta de carte,
în lună, pe coapsa mea stângă,
în somnul de sâmbătă noaptea și-așa mai departe.
De-atâția ochi galbeni, să-mi pun
ochelarii de soare, să-mi trag peste cap
pătura neagră a mării
dar tu, nu mișca. Doar atât:
să mă privești cu ochi galbeni.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Poezii" de Nina Cassian este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Moștenire
nu-mi lăsa moștenire
tot ce n-am avut și avem
într-un anume moment
sunt fragilă ca un munte de sare
ca o mare fără de țărm
un vis uitat în alt somn
zăpadă neninsă în lanul de grâu
ca o apă ce curge în amonte
nefiresc și totuși își caută albia
nu mă lăsa să mor în noaptea asta
când perseidele sărută timpul
ce se stinge lângă noi
rămâne o iluzie și-un semn
crestat adânc de dumnezeu
în inima pădurii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi transmit
Fără să vreau, fără să vrei, fără să vrea
trăim, eari, era.
Va fi doamne, va fi
alb, roșu, gri.
Convenție, convențiune!
Pe cele cinci degete te pup minune,
pe cele două lungi picioare
pe cele două mâini cu subțioare
Oh și deasupra capul verde
și mai deasupra norul negru...
Vine un duh care mă pierde
tot demn și tot integru...
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.- viață
- Viața este o scurtă absență între două inexistențe.
definiție celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.* * *
dragostea mea
să-mi rămâi
aproape de suflet
și să mă aperi
de toate urgiile
unei lumi în care pășesc
fără vreun act de identitate
e soare pe câmpuri
și lumea devine toridă
tu să mă aperi
de fata morgana
ce încă valsează
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu am o inimă și-un ochi
nu știu ce mă așteaptă
pe drumul drept indus
între păcat și multe alte breșe
ce duc invariabil tot acolo
păcatul de-nceput
constat că inima-mi vorbește
și pot privi cu-al treilea ochi
mult mai profund
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
lasă-mi un semn
cât dunga unui bisturiu
doar ca să știu că treci
cu marea la reflux
în altă jumătate
lasă un semn aici pe țărm
un bob de grâu adus de vânt
în ochii unei scoici
și îți promit si-ți jur
că n-am să mai culeg nicicând
din ape tulburi
cu mâna amforă
vreun crab
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!