Poem cu nimb violet

ploaia mătură strada de praful hoinar
spală frunzele la arbori rubiconzi
eu cu poetii particip la un seminar
nori negri se descarcă de fiorii pudibonzi.

pe o scenă decorată joacă îngeri blonzi
Mona Lisa ne azvârle zâmbete caline
lumea asta e pestriţă cu regi şi vagabonzi
dar eu mă simt împăcată cu zile senine.

mă pierd în desfătare cu o stare senzitivă
pictori îmi pictează cerul cu nimb violet
mă zidesc între poeme cu trăirea emotivă
mă agăţ de virful Omu înfingând un piolet.

steaua mă înzestrează cu tandreţe creativă
printre mândre sibiline cu-al literelor balet.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertate de simţire

mă rostogolesc febrilă pe un covor floral
poiana fericirilor e rai plin de lumină
privighetori mă cheamă la madrigal coral
toată natura vibrează în albumină.

supremă desfătare să zburd printre fluturi
aripi diafane sublim mă ridică la cer
de praful iluziilor vântule mă scuturi
şoptindu-mi la ureche că durerile pier.

mândre anotimpuri le-am prins în salbă
în dansul luminii să tresalte pe piept
mă răsfăţ cu soarele pe petale de nalbă
se umple de miresme destinul înţelept.

îmi agăţ speranţa de o simţire dalbă
suprema împlinire încă o mai aştept.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La margine de extaz

(iubitului meu Alexandar )

te simt ca pe-un poem în gândul meu exişti
o livadă cu meri azi a rodit în mine
să nu mă laşi strivită de nori trişti
fii ploaia de iubire cu semnele caline.

cu ţine în Parnasul muzelor mă afund
în visul cu stele să mă prefac lumină
să ningă cu poeme în suflet profund
mângâierile tale doruri grele-mi alină.

vin-o ca o adiere de la polul Nord
alungă-mi coşmarul durerilor din oase
trezeşte-mi extazul să îl simt în cord
îmbracă-mă-n săruturi până la coapse.

în iubirea noastră am topit un fiord
secundele cântă lunecând prin sinapse.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de mătase

e noapte diafană cu ea mă învelesc
şi-aştept din steaua mea să vină visul
în lumina dragostei să mă adăpostesc
de coşmarul care adânceşte abisul.

e noapte de mătase cu ea mă răcoresc
gânduri călătoare cuceresc Paradisul
oriunde-s fericită şi viaţa o iubesc
la masa visării mă recheamă scrisul.

sun ploaia de stele astăzi mă mâhnesc
mor lumini astrale, suferă universul
dar ştiu că îngeri steaua mea o păzesc
din strălucirea ei se naşte versul.

dragostea mă inspiră poeme să sădesc
sub cerul albastru le grăbesc progresul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de vară

ploaia tropoteşte sus pe acoperiş
cântă să se audă în întreaga zare
arborii se fericesc nu stau pieziş
în faţa averselor ce cad ameţitoare.

copiii se joacă uzi până la piele
căci ploaia este caldă, diafană
se-ntrec în lupte cu arcuri de nuiele
în nucul fericit se-ascunde-o coţofană.

şiroaie repezi se scurg pe trotuare
strada e inundată canalu-i înfundat
edilii dau din umăr cu mâini în buzunare
nu au făcut nimic bun de aplaudat.

dar ploaia de vară aduce desfătare
pentru pomi şi flori ce s-au înfometat.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nori negri

Cerul îşi schimbă culoarea,
Nori negri ce apar din senin,
Văd cum se-aşterne uitarea,
Iar tu mă priveşti-un străin.

Şi ploaia se scurge pe ziduri,
Câteodată mă mai uit înapoi,
Lacrimi îmi curg peste riduri,
Răpusă-i iubirea între noi.

poezie de Alex Dospian (martie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proiect nou

trăiesc o nouă stare încep un nou proiect
sap în mine adânc ca într-o fântână
n-am în suflet ură sau vre-un gând abject
turma mea de vise stă în magica stână.

izvoresc în mine iubiri fermecate
îmi e drag pământul ticsit cu splendori
îmi e drag şi cerul cu sfere înstelate
îmi e dragă lumea plină de candori.

vreau să se oglindească Luna-n mine
ca într-o mare plină cu valuri limpezi
în noaptea albastră când gânduri senine
asaltează cerul cu aripile repezi.

sunt plină de lacrimi dar totuşi mi-e bine
colind cu bucuria printre mândre zăpezi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filozofia ploii

se bucură câmpul sub ploaia mocănească
şi arborii se spală de praful poluant
doar ploaia divină poate să hrănească
pădurile gliei într-un ritm vibrant.

cântecul stropilor răsună pe umbrelă
vântul voios îngână romanţa toamnei
ţesătura zilei cea mai fină dantelă
se armonizează cu lumina icoanei.

în grădina primenită zâmbesc crizanteme
ploaia brodează iubire din melancolie
varsă-ntr-o veselie pe alei reci poeme
modelează viaţă până la temelie.

filozofia ploii azi o aprofundez
luciditatea cerului se scurge în crez.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi de vers

privesc cu ochiul frunţii ca un ciclop
veacul amăgirilor cu munţi de speranţa
am înfipt în glie rădăcini ca un plop
frunzişul de gânduri să capete nuanţă.

îmi extind destinul în magic Univers
în palmele căuş să adun stele
din inima credinţei curg lacrimi de vers
mă spovedesc la Lună cu păcatele mele.

îmi reproşează că n-am iubit destul
lumea aceasta cu demoni vagabonzi
de zei incompetenţi pământul e sătul
şi tremură lumina în îngeri pudibonzi.

sufletul se zbate în carnale corzi
Doamne iertarea te rog să-mi acorzi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub steaua versatilă

steaua mea îmi face cu ochiul
îmi aruncă priviri versatile
visului verde i-a venit sorocul
să răsară-n lume - slove febrile.

steaua mea mă-nvaţă să mă schimb
să adun doar lumină în gândurile mele
îmi pune pe creştet un azuriu nimb
o seamă de emoţii vibrează sub piele.

steaua mea îmi pregăteşte veşnicia
fericiri diafane îmi cântă sub plasmă
conjug bătrâneţea cu trăinicia
păcatul visceral îl spăl cu agheasmă.

steaua mea mă-ndrumă la tot pasul
să străbat cu slova cerul şi atlasul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia si apusul

Apusul roşiatic se-mbină-n violet
Cu galbenul jăratic şi-albastrul amanet,
Mai ia tăcerea-n dreapta şi frumuseţea-n stânga,
Apoi se pierde-n noapte, cu stele-şi joacă fuga.

Negrul se-aşterne-n grabă pe cerul plin de nori
Şi ploaia cade sumbru prin văi şi lacuri ori
Pe câmpul ars de soare şi munte întristat,
Peste pădurea care pe mine m-a uitat.

De dimineaţă cerul e vesel şi haios,
Soarele străluceşte şi astăzi cu folos,
Doar eu mă pierd şi zarea, în amintiri ce dor,
Căci ploaia şi apusul erau al meu amor.

E cald şi-mi arde visul, mă pierd în raze dulci
Ce mişună pe trupul fierbinte, dar m-arunci
În nepăsarea-ţi rece ştiind că te ador,
Să moară ploaia veche ş-apoi şi eu să mor.

Apusul să înghită balaurii din vis,
Să se prefacă-n flăcări, să fie mai închis,
Să cadă peste valuri, furând sărutul nostru,
Apoi să moară-n chinuri, cum mor şi eu sub astru.

poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amănunte

desfac firul vieţii în patru în opt
să multiplic gustul trăirilor sublime
fericiri codrene ca murele s-au copt
lumea-i romanţioasă ştie să mă anime

cu versurile calde pline de nostalgie
în care aminteşte despre lucruri simple
insuflă fericiri pentru nevralgie
razele solare mângâie mândre tâmple

pe strada speranţei prin miresme mă plimb
îmbrăţişez cu gândul arbori arămii
romantice emoţii nu vreau să le schimb
ritmurile fericirii alungă stihii

pe tâmplele cărunte soarele-mi pune nimb
în orice anotimp să-mi cearnă frenezii

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între pozitiv şi negativ

am cucerit minuni, lupte am câştigat
cu bolile care au vrut să mă răpună
am dobândit lucidităţi ce m-au legat
de cerul afirmării stele să mă compună.

pentru destinul meu simt o înfiorare
extaz conceptual care trezeşte simţuri
credinţa ce mă poartă pe-a binelui cărare
printe regi şi zei ce conduc din jilţuri.

plenitudini suportabile, nebuniile zilei
ploaia de gheaţă care ucide muguri
obişnuiţii străzii ce stau la mâna milei
străpunşi de gerul groazei întotdeauna singuri.

viaţă, printre slove pe albur pur al filei
cu o seamă de splendori totuşi mă asiguri.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fashion

zori-s înveşmântaţi cu salopetă roz
pictează pe tapet o zi însorită
vântul vesel scutură praful de rogoz
timpul îşi etalează mintea iscusită.

pleoapele naturii sunt fardate cu verde
inima-i surâde sub rochia cu fluturi
monotonia zilei în modă se pierde
cerul rezonează cu albe alăuturi.

culori curcubeice am îmbrăcat şi eu
zâna primăverii mă ţine de mână
albine şi flori poartă în decolteu
fiorii fericirii ţin câte-o săptămână.

focul dragostei mi-e dat de Prometeu
adânc în mine vreau să rămână.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri mirabile

toamna se pictează în acuarelă
nori gri şi reci acaparează cerul
plouă, dar noi doi sub aceaşi umbrelă
dezlegăm la limbă taina ca misterul.

timpul se dizolvă în oceanul divin
converteşte la iubire valuri de smarald
mă-mbăt de fericire cu un pahar de vin
lumina mă-nfăşoară cu diafanul fald.

petrec ore de doină şi de romanţă
curcubeul dragostei răsare dintre nori
colorează gândurile cu albastră nuanţă
sub cerul fermecat superb cântă viori.

ridic la soare o sublimă speranţă
când dansul printre raze angrenează fiori.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rapsodia lunii

e noapte admir Luna, lumina ei blândă
leagăn de mângâiere de dragoste supremă
nu credeam atâta vrajă să mă cuprindă
cutreierând cerul... sublima-i diademă.

nutresc iluminarea pe timp de întuneric
vreau să se convertească la un nimb albastru
să se destrame-n raze gândul meu coleric
s-atingă nemurirea visul curat, maiastru.

regină printre stele Luna mă veghează
alungă nori netrebnici din drumul meu
simt cum mă ţine-n braţe mă înseninează
cu harul poetic să mă mândresc mereu.

pe cerul fericirii sufletul se-ntremează
Luna-mi arată calea dreaptă spre Dumnezeu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rapsodia ploii

toată noaptea cântă broaştele pe lac
emit incantaţii ploaia să revină
fără apa sfântă pământul e sărac
arbori şi flori mor fără nicio vină.

atunci să vină ploaia cea mireană
rapsodia izvoarelor să se audă iar
pe dealuri să răsune fericirea codreană
în lac să se-nmulţească armonii de cleştar.

pe scenă intră vântul norii păstoreşte
minunaţii scutură diafanii stropi
curcubeul răsare când cerul zâmbeşte
cu lumini ce nu se-mpiedică de gropi.

agheasma cerului glia o sfinţeşte
mult mai profund ca un sobor de popi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idealuri în devenire

curg minuni din stele în sufletele noastre
ploaia de lumină ne spală de păcate
fereşte planeta de marile dezastre
ne înconjoară cu iubiri fermecate.

se revarsă din cer pronia divină
ca să se vindece lumea de boli
apostolii lui Iisus vreau să revină
să crească armonia între patru poli.

stropii mireni mă mângâie pe pleoape
am învăţat că sunt lacrimi de îngeri
ei imploră demiurgul să ne scape
să nu se mai ridice la cer plângeri.

în casele Domnului se petrec mirungeri
evlavia e sfântă cu pure convingeri.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seductii sufleteşti

poemul e momentul de răsfăţ al zilei
mă simt inspirată de raze de soare
îmi aşez inima pe albul pur al filei
scăldată de sânge cu parfum de floare.

mierle la fereastră îmi fac o serenadă
emoţii roz aleargă prin sufletul meu
mă fericesc pe-a vremii esplanadă
şi uit pentru o vreme de oftatul greu.

muzica şi poezia mă menţin activă
strâng toate splendorile din univers
n-aş fi crezut că sunt aşa de emotivă
lacrimi de iubire să curgă prin vers.

pe reţele literare gândirea e creativă
cu mirabile lumini mereu am convers.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

în tinereţe

m-am îndrăgostit de mona
lisa care m-a sedus
şi
şi-mi vine să-i tai sânii cu lama
de tăiat afişe electorale
trag o tuşă la ultimul tablou
şi
şi mă urăsc iremediabil
pentru că femeia din pânza surfilată
seamănă cu mona lisa

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faptul divers

în lumea asta plină de cruzime
eu mă scund în poem violet
respir culoarea cerului în profunzime
departe de suspin şi de urlet.

în lumea mea nu este violenţă
nu agresez lumini nu le sugrum
gândurile mele păstrează inocenţă
ridic în slavă trăirea de acum.

din a iubi mi-am făcut un ţel
pictez pe vitraliu iubirea târzie
pecetluiesc prietenia în pastel
când dintr-un curcubeu storc frenezie.

în sufletul meu e un viu univers
venerez luceferi la faptul divers.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!