
Coșmarul de sfârșit
S-a îngrozit pădurea trezită-n dimineață
De albul ce-a-nvelit-o cu nedoritu-i voal,
Se zvârcolește râul sub platoșa de gheață,
Iar frigul este rege-n tabloul hibernal.
Nici nori nu se arată, iar Soare nu mai este
Deasupra de regatul odată înverzit;
E albul simplu, rece, tablou, miraj, poveste,
Coșmarul unei toamne în clipa de sfârșit.
Își tremură mirarea în frunze-ngălbenite
Un fag ce își retrage șuvoiul vieții-n el,
Lăsând în scoarța-i aspră durerile venite
Cu albul ce-l întinde un nemilos penel.
E albă nemișcarea și-n umbre e tăcere,
Pădurea e decorul tabloului neviu
Cu tușe-nfrigurate, atingeri de durere
Și strigăte-nghețate, lăsate în pustiu.
Când, amenințătoare, apar, din vremi trecute,
Sub pelerine albe, stihiile ce sorb
Din ultimele frunze culorile pierdute,
În cer, pe aripi negre, se leagănă un corb.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre alb
- poezii despre durere
- poezii despre verde
- poezii despre tăcere
- poezii despre toamnă
- poezii despre sfârșit
- poezii despre râuri
- poezii despre păduri
- poezii despre nori
Citate similare

Alb
Presărați alb mult,
Preluat din prezent
Amintiri din trecut.
---
Culegeți alb imaculat
Trimiteți albul curat
Priviți alb neîncetat.
---
Puneți alb
În tot ce aveți,
Albul e fericire
Albul e nemurire.
---
Albul din flori,
Albul din ninsori,
Albul din nuferi
Să nu te superi
---
Plecăm în alb înalt
Pe tărâmul celalalt.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre trecut
- poezii despre supărare
- poezii despre prezent
- poezii despre nuferi
- poezii despre ninsoare
- poezii despre flori
- poezii despre fericire
- poezii despre curățenie
Nesfarsit e albul
Nesfârșit este albul,
mi-e gândul pustiu.
Evadarea-i tardivă,
să plec nu mai pot.
Unde e meșterul,
ucenic să îi fiu?
Taina să-i fur,
și visul,
și tot.
Veni-va și ceasul,
când albul de crin
va duce povara versului rar.
Lumină va fi,
fără spaime,
suspin.
Culoare,
parfum,
închinare și har.
poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre versuri, poezii despre spaimă, poezii despre poezie, poezii despre meșteri, poezii despre lumină, poezii despre gânduri, poezii despre crini sau poezii despre ceas

Moartea albă
Mă uit în ochii iernii și îi trimit căldură,
însă ochii-i de gheață mă-ntâmpină cu ură.
O ură neagră, -ascunsă în albul pur de nea,
să-mi stingă-ar vrea privirea din ochi de albăstrea.
I-ntorc spatele-ndată și plec pe drum, voioasă,
dar ea mă însoțește, să-mi intre-n gând și-n casă.
Pe câmp plâng imortele ce-și frâng trupu-mpietrit
sub giulgiul de zăpadă, de ură pângărit.
Într-un sfârșit se-mbracă pământu-n albul morții...
Târziu ajung acasă, m-opresc în fața porții,
intru doar eu și-nchid cu lacăt de Lumină,
lăsând iarna în drum, fără să simt vreo vină...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre moarte, poezii despre iarnă, poezii despre zăpadă, poezii despre vinovăție, poezii despre plâns sau poezii despre negru

Dragostea perfectă este pentru sentiment ceea ce albul perfect este pentru culoare. Mulți cred că albul este absența culorii. Nu este așa. El include toate culorile.
Neale Donald Walsch în Conversații cu Dumnezeu, volumul I (1995)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre perfecțiune, citate de Neale Donald Walsch despre perfecțiune, citate despre iubire, citate de Neale Donald Walsch despre iubire, citate despre alb sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

Plecarea ultimei zile
Se-aude, ca un murmur printre ramuri,
un vaier scurs din frunzele căzute,
scurgându-se în moarte, fără flamuri,
războinice-ale zilelor trecute.
Ca o plecare pe furiș, tăcută,
își duce-n noapte albul tot mai rece,
o zi cu disperare-n șoapta mută
spre nori ce vor, degrabă, s-o înece.
Se mai privește-n ape și, pe față,
își vede adâncimi de neodihnă;
se pierde-n lupta c-un sfârșit de viață
pe care l-ar dori trecut în tihnă.
Își amintește viața câștigată
în zorii ce-au lăsat-o să apară,
dar vede-o înserare ce-i arată
sfârșitul ei, zi ultimă de vară.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre seară sau poezii despre noapte
Rondelul primei zăpezi
Cu albul tău imaculat
Ai mai venit odată iarnă,
Ca din norii tăi să cearnă
Câte un strop de apă înghețat...
Apoi, alert și cadențat
Ascunzi geamul la lucarnă,
Cu albul tău imaculat,
C-ai mai venit odată iarnă.
Copii cu obrazu-mbujorat,
Joviali, te iau în seamă
Deși îi târziu, e înserat
Și caldul lor cămin îi cheamă
Din albul tău imaculat.
rondel de Ioan Friciu (28 noiembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gheață
Am căutat puritatea
Am căutat puritatea
în albul trandafirilor.
Am căutat puritatea
în lacrima zorilor.
Am căutat puritatea
în albul zăpezilor.
Am căutat puritatea
chiar și-n albul mieilor.
Am căutat puritatea,
n-am găsit-o nicăieri.
Am căutat ziua, noaptea,
astăzi, ieri și-alaltăieri.
Un înger m-a ajutat
să descopăr puritate,
în sufletul tău curat,
care-acum îmi este parte.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre trandafiri, poezii despre suflet sau poezii despre oi
Albul rochiei de mireasa
Mi-e teamă să adorm în coajă de fluture.
Poate albul rochiei de mireasă este prea strâmt
și mâinile mi se vor sparge de muchiile crinilor
câte mirări lăsând la vedere gleznele pe rând
vor arde în acest palid dans,
cât amurg a mai rămas plăpând, să ne împartă
va fi cândva această trecere-
roșul sângelui se va împleti în invers contur
și ploaia ne va purta îmbrățișați, departe de-ntâmplare,
atât cât să ne fie zbor.
Mi-e teamă să-mi supun iarăși clipa.
Adorm, cu tine cuibărit sub umărul drept,
Prin albul concentric al rochiei de mireasă.
poezie de Alina Emandi
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre nuntă, poezii despre sânge, poezii despre somn, poezii despre roșu, poezii despre rochii, poezii despre rochia de mireasă, poezii despre ploaie sau poezii despre mâini

Poiana iubirii
Să mergem, iubito, la munte,
în primele zile din an,
când brazii au plete cărunte,
ițite sub albul turban.
Să facem un foc în poiana
în care, sub stratul de nea,
poveștile-așteaptă doar pana
ce-n vers, de uitare-ar salva.
Ne fie o ciornă zăpada,
iar albul din jur, va fi scut
la tot ce n-ar face dovada
că-i pur tot ce noi am avut.
Căci este poiana iubirii
în care, ades, ne-ntâlnim
plătindu-i tribut fericirii
când visele,-acolo,-mpletim.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre păr cărunt sau poezii despre păr

Roșu în albul iernii
Cu zile în urmă, ai vrut o garoafă.
Mirat, m-am gândit: "Nu mai vrea trandafir!"
Simțeam tremurând tot ce-aveam în carafă,
Iar gândul... taifun s-a făcut, din zefir.
Să-l schimb pe acela pe care-l cred rege
În lumea în care e-atât de frumos,
Îmi pare o crimă, o fărădelege
Ca aripa ruptă la un albatros.
Ce iarnă e-n mine, ce iarnă-i afară,
Ce luptă prin gânduri!... și totuși, senin
În sufletul care nu mi se-nfioară,
Nu are vreo teamă, nu simte venin.
E liniște-acolo: garoafa-i o floare
Și-n albul zăpezii tu vezi roșul ei
Ca buzele iernii atinse de Soare,
Ca buzele tale din anii acei.
Ei bine, să fie garoafă, iubito,
Să fie și-acum tot ce vrei, ce-ai dorit,
Să-ți fie iubirea cum ieri ai trăit-o,
Cum este și azi, cum va fi la sfârșit!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi de zori
În albul rămas
din trecute ninsori,
priviți înspre ceruri
cu lacrimi de zori.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină în pustiu
E toamnă, e ceață, iar frunzele mint
că-s picuri de aur din nori de argint;
E rece sub cerul închis, mohorât,
cu Timpul zbătându-se-n el, zăvorât;
Rafale de vânt, nevăzuți bidivii,
scurtează durerea din lungi agonii;
Pe-o ramură udă, -n tărâmul neviu,
o frunză vibrează a doină-n pustiu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre vânt, poezii despre minciună, poezii despre crengi sau poezii despre cai
Regrete albe
Păcat că toamna-i petrecută
și vara a rămas pierdută
păcat că ninge iarna mată
pe câmpuri fără de verdeață
Păcat că ninge prin pădure
și fulgii cad și-s albi pe mure
și murele sunt prea uscate
și vântul rece mă răzbate
Ninge de ieri și flori de gheață
au răsărit de dimineață
păcat că iarna-i viscoloasă
și tu nu vii prin alba-i ceață
Sunt frunze albe pe cărare
și înghețate lăcrămioare
și tu nu ești mângâitoare
și tu nu ești s-apară soare
Păcat că timpul nu așteaptă
să mă mai chemi ca altădată
păcat ca ora e târzie
și tu nu ești ca să îmi fie...
Ninge mai des de data asta
și iarna smăltuiește viața
și albul ei s-a pus pe mine
și încă îmi e dor de tine
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cocorul
se tulbură albastrul cer
de-atâtea aripi care bat
de zborul geometric în echer
când spre apus cocorii au plecat
pe câmp măceșele sunt rumene
pădurea plânge cu stropi de aramă
în sufletu-mi pustiul se așterne
și visele mi se destramă
iar tu cocor bătrân n-o să mai pleci
și nici n-o să mai vezi vreodată marea
de-acum vei îndura aici
singurătatea disperarea
tu singurul rămas în cuib
privești tăcut spre zarea necuprinsă
curând va fi o dimineață ninsă
și albul tău se va topi în alb
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre geometrie sau poezii despre dimineață

Zori de iudă
Se-aștern straturi-straturi petale
pe zori dureroși de-ndoială
ce dau, făr' de veste, năvală
din gânduri crezute-abisale.
Se scutură, brusc, neîncrederi
pe albul nevinei pierdute
în seri cu atingeri făcute
să fie-n plăcere purcederi.
O jale din lacrimi răzbate
și-atinge, cu mantia-i udă,
voința perversă și nudă.
Se-adună, prin gânduri săpate,
credințe rebele, de iudă,
și-ncearcă, acum, să se-audă.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plăcere sau poezii despre nuditate

Din iarnă
Blânda toamnă dunăreană desmierdindu-ne s-a dus.
Totu-i alb și rece totul: josomătul, bruma sus.
Moartă-i lumea cea albită, peste care fără față,
Fără nori și fără soare greu atârnă alba ceață.
Șerpuește-n aer fumul și se întinde alburiu
Din colibe troenite ca sicriu lângă sicriu.
În zădar privirea-ți cată negre benghiuri în albeață:
Pan'și umbrele sunt albe pe cea marmură de ghiață.
Însă iată, că șiraguri de calugărei în sbor,
Văd ceva negrind în zare: doar ele pe șes cobor
Și de spânul chip ai ernei vesel croncănind s'agață...
Mult mai drag mi-e viul negru, decât albul fără viață.
poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fum

Alb
Un vers alb,
o îmbrățișare albă,
o floare albă,
catarg alb,
răsturnat în mare albă,
răscruce de privire albă,
curcubeu alb,
un zâmbet alb
dintr-o inimă roșie,
doar ea culoare
mai roșie ca albul,
mai albă ca roșul...
și din nou alb...
mână albă,
flacără albă azi,
flacără albă mâine,
zi albă,
alb azi,
zile albe,
mâine alb,
obsedant alb,
alb...
alb...
alb...
și din nou,
îmbrățișări albe,
amurg alb
într-o privire albastră
și apoi
răsărit albastru
într-o privire albă...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albastru, poezii despre zâmbet sau poezii despre viitor

Pe Valea Cernei
Pe Valea Cernei, un apus de soare
se-ascunde printre stânci pierdute-n nori
ce își transformă albul în culoare
împrumutată dintr-un câmp cu flori.
Pădurea înceteaz-orice mișcare
și totul pare c-a încremenit,
petalele se strâng la câte-o floare,
chiar apa din izvor a adormit.
Se-aprind, pe cer, lumini, apare Luna,
pe râu, se duc la vale vechi povești,
ce se aud aici dintotdeauna,
cu iorgovani și fețe-mpărătești.
Pe malul apei, două siluete
se-apropie încet, cu pași timizi,
și nu-ncetează ochii să-și desfete
cu frumuseți de care sunt avizi.
Se-apropie cabana și, -n surdină,
se-aude-o melodie... se opresc...
... un singur martor au: e luna plină.
Îmbrățișați, dansează... se iubesc.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre stânci, poezii despre ochi sau poezii despre muzică
In absenta cuvintelor
Dintii tai
Au stralucirea durerii.
Zambetul tau
Este atat de trist
In absenta cuvintelor....
Ochii tai
Fac sa devina transparenta
Rana din suflet,
Unde numai albul se coboara
Pentru iubire,
Albul incesibil,
Prin care intelegem ca
Doar prin iubire si durere
Putem deveni eterni....
poezie de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre devenire sau poezii despre cuvinte

Iarna clipelor reci
Poate că zăpada va putea să șteargă,
În adânc de clipe, toate câte dor
Și își va așterne-n strat amăgitor
Albul ne-ntinării peste lumea largă.
Nimeni n-o să vadă clipele ascunse
În adâncul rece-al stratului de nea,
Nimeni n-o s-audă clipa ce plângea
Printre rugi de frunze veșnic nerăspunse.
Poate că, sub stratul ce se va așterne,
Sufocată-n gândul unei îndoieli,
În sămânța vie-a ultimei greșeli,
Frigul va pătrunde cu-ale sale berne
Și, din întuneric, dintr-un somn de moarte,
Din pământul rece, nu vor încolți
Urmele durerii toate vor muri,
Nimeni să le știe, nimeni să le poarte.
Va veni zăpada, cu povești să cearnă
Peste-o lume-n care viața bate-n piept
Și-o așteaptă, iară, să-și reintre-n drept,
Cum a fost pe vremuri, cum n-a fost de-o iarnă.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric sau poezii despre greșeli