Alb

Un vers alb,
o îmbrăţişare albă,
o floare albă,
catarg alb,
răsturnat în mare albă,
răscruce de privire albă,
curcubeu alb,
un zâmbet alb
dintr-o inimă roşie,
doar ea culoare
mai roşie ca albul,
mai albă ca roşul...
şi din nou alb...
mână albă,
flacără albă azi,
flacără albă mâine,
zi albă,
alb azi,
zile albe,
mâine alb,
obsedant alb,
alb...
alb...
alb...
şi din nou,
îmbrăţişări albe,
amurg alb
într-o privire albastră
şi apoi
răsărit albastru
într-o privire albă...

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altare albe

ce noapte albă ce noapte albă
abia acum a înţeles că e albă e albă
femeia cu albă carne şi piele prea albă
femeia
din visele mele albite sub crupele ei
sanguine (?!) atât
de albe atât de pornite pe nas ca şi sângele
femeia
ca ultim popas ca ultimă rugăciune în faţa
altarului alb cum e noaptea

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abator

Albise totul! Caii albi mestecau iarbă albă
fluturi albi devorau varză albă
călăii albi sugrumau flori albe
cireşe albe, moarte albă, pământ alb
marea albă...
Curcubeul
alb
spre alb
spre foarte alb...
Cineva de un dinte alb şi-a muşcat buza albă.
Şi-a curs un copil roşu
cu un strigăt roşu.
Şi Dumnezeu era incolor
incolor
iar greierii roz vindeau culori
pe sub mânâ
în spate la abator.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Livada e albă,
Lumina e albă.
Natura are salbă
Şi coroniţă albă.

catren de Dumitru Delcă (10 mai 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglinda dintr-o baie albă

eram înconjurat de pereţii albi
cu imperfecţiuni albe
într-o baie albă proaspăt curăţată
în oglindă se reflecta
liniştea

zbuciumul

şi cât de puternică
albă
lumină
rece
ca în saloanele spitalelor
bec nepăsător şi sincer

în lumina asta descoperisem riduri noi
în oglinda asta înşelătoare
în care se ascundea
misterul tot al lumii

poezie de Radu Ioan Tudosan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacea Albă

Albă Pace, Pace Albă
Am să-ţi pun la gât o salbă
Din stele, muguri de flori
Să ne iubim deseori.

Pace Albă, gând frumos,
Trup de înger mlădios
Îmi surâzi şi îţi surâd
Tot purtându-te în gând.

Şi în inimă te port
Să tai gordianul nod,
Te desfac şi te prefac
Bob de rouă-n flori de mac.

Albă Pace, Pace Bună
Şi pe soare şi pe lună
Îmi eşti inimă şi dor,
Pâinea dulce din cuptor.

Îmi eşti semn divin în viaţă,
Rodia de dimineaţă,
Mierea ce curge în rai,
Poezia-n scut de nai.

Numele ţi-l cânt în gând
Sărutându-te, râzând
Că-ntre noi ceva se coace
Albă Pace, Bună Pace!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albă floare

Toată viaţa
Am crezut
Ca-s răţuşca
Cea urâtă
Azi
Uitându-mă-n album.
Retro
Vad pe foaia albă.
O fetiţă
Chiar frumoasă
Si o doamnă...
Chiar distinsă.
Albă floare,
Ce eroare

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa

Pasăre albă,
Săgeată spre stele,
Floare de nalbă,
Cânt în vâlcele!

Aripa-ntinsă
Fruntea-mi atingă,
În viaţa-mi stinsă,
Visul să-nvingă!

Pasăre albă,
Vino, să sorbi,
Stropi de-ntuneric
Din ochi-mi orbi!

Pasăre albă,
Zeu al iubirii,
Dă-mi nimbul feeric
Al nemuririi!

poezie de Ştefan Ciuculescu din Umbra dorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poruncă

leg noapte albă
de noapte albă
de noapte albă
şi filozofez de doi bani

dumnezeul poemelor mele
nu-i decât o însumare de anormalităţi
şi un creier jumătate inimă - jumătate normal

poruncă

"să nu-ţi faci chip cioplit după fiara din tine"

poezie de Alina Florica Stasiuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţi îmbrăcate în mătase albă

Nopţi îmbrăcate în mătase albă
În sufletu-mi se-aşează liniştit
Mi-e gândul somnambul şi obosit
De nopţile ce s-au ţesut în salbă.

Însingurat ca floarea cea de nalbă
Care în loc stingher a răsărit
Îmi pare că-n destin s-au contopit
A mele gânduri şi cu noaptea albă.

Mă tot întreb de răsări-va soare
Aducător al timpului senin,
Cât va mai fi până atuncea, oare?

Aştept doar în durere sau suspin,
Speranţa zilei tămăduitoare
Ce-alungă noaptea albă şi-al meu chin.

sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrabia, dacă îmbătrâneşte, se face cu totul albă. Vrabiei, la 50 de ani mai întâi, îi creşte o peniţă albă pe spate, pe urmă îi tot cresc până la 100 de ani; atunci e albă cu totul. O vrabie din acelea când se arată, are să fie anul bun. Dacă o vezi, să n-o ucizi, căci acela ţi-e norocul.

citat din Elena Niculiţa-Voronca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-ai ivit ca o romanţă
Dintr-un Cer cu stele reci,
Floare albă de speranţă,
Floare albă de poteci...

catren de Pavel Coruţ din romanul Să vii ca o părere...
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

O Lună albă
Mai albă decât faţa
Unui trist poet

haiku de Mihail Mataringa (24 ianuarie 2016)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albă, albă ca zăpada de pe culmile basmului e mantia fraţilor Grimm!

N. Petrescu-Redi (februarie 2022)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram tânăr şi muream în tine

Iubita mea este acum o linie albă
O sferă întoarsă spre sine
Un sunet nereverberat în lumea mea
Un vas galben cu iluzii
Alteori, un vas gol
O mare care se zbate de ţărmul ei de dor
Am fost odată un adolescent frumos
Si nu am şovăit să te caut pe îndelete
Erai o femeie frumoasă,
Un sunet, un zbor desfăcut în comete
O barcă albă, albă
Eram tineri în barca albă
Uneori, o armată de suntete
Ce se învrăjbeau în idei
Şi capitulau în iubire
Eram tânăr şi muream în tine.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa-i vopsită albă pe dinafară, ceea ce nu înseamnă că-i albă şi pe dinăuntru sau invers!

Viorel Muha (septembrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai săpat şi lumina a ţâşnit... albă, ondulându-se, o întindere nesfârşită de lumină... albă... la infinit... poezia...

citat din Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O pisică albă se urcă într-un copac. Cum se dă jos?

Se dă albă.

întrebări şi răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpada albă

te-am aşteptat..
zăpadă albă
brăduţul
să-l împodobeşti!
ai apărut imaculată
ca si o zână
din poveşti!
când soarele
discret zâmbeşte
te zăpăceşti
şi te-ai pierdut...
topindu-te
după iubire
sub raza lui
într-un sărut!
-zăpadă albă...
dă-mi de ştire
să nu păţesc
ca tine azi
când soare cald
mă tot alintă
şi mă mângâie
pe obraz!!!!!

poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greutate! Cât de mică albă şi curată poţi fi tu, sărmană coală albă de hârtie, şi câte poţi tu duce şi suporta! Dar timpurile se schimbă, astăzi şi mâine le suportă ecranul, monitorul, plasma, iar în viitor holograma!

Viorel Muha (decembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culoarea cerului e albă

Culoarea cerului e albă
Fulgii se aştern în grabă
Şi nu ştii ce este mai alb -
Văzduhul sau pământul dalb?

În acest cosmos de gheaţă
A luat gândirea viaţă
Şi-acum ideile-şi înalţă
Evident în albă nuanţă...

Şi cu fiecare zi ce trece
Mie-mi este tot mai rece.
Ah! La ale lumii farmece
Gându-mi să se-ntunece!

poezie de Alina Gurban
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!