Petru Daniel Văcăreanu

Trecu precum umbra

Trecu anul cum ai întoarce
Cu slova ambră ce străluce
O filă umbră dintr-o carte
Scrisă-n praf de stele-n șoapte

Pe ramul de condei, coapte
Adiat cu mistralul de glas...
Ce e tot ce mi-a m-ai rămas
Avere spre eternitate.

In lumi ce nu-s prea departe
In care voi căuta șoapte
In univers nemaivăzute
Cu ecou de infinitate

In cântul lebedei prea mute
Lumii de aici cu file-nfipte
In afiș de recompensare
Celui ce copertă-și are

Înăuntru cu fluturi morți
Laudați și admirați
Peste ziduri atârnați
Precum curcubeie-nșirați

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Tudor Gheorghe Calotescu

Nu mă căuta prea departe

nici prea adânc
nu am aripi albe
călăresc doar cai verzi
mâncători de cenușă
un fel de pegași absurzi
care prin deșertul roz
scurmă-n dune după atlantida
și găsesc doar oaze morgana
precum cactușii supuși înfloririi
inventează primăvara și în vara veșnică
pentru dospit de fluturi imenși
cât muzeul antipa
asemănători cu două pleoape amorțite de vise
parcă niciodată terminate
un fel de avortoni monstruoși
numai buni de pus în formol
dovezi peste vreme că există inefabil
precum îndrăznesc câteodată să presez sentimente
pe o filă de carte

nu mă căuta prea departe
nici eu nu mă găsesc întotdeauna
strig în mine cu disperarea înecatului
cuvinte ecou îmi răspund enervate
din visul meu prin visul tău
prin fiecare nouă viață

prin fiecare dulce moarte

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Anotimp de cuvânt

Sub fiecare piatră
stă o vorbă umbră.
În fiecare floare
stă parfum de șoapte
In fiecare strop de ploaie
se ascund vorbe mute
In fiecare rază soare
sunt cuvinte pure
In fiecare ninsoare
stă glas de amăgire
Vorbele
ne sunt anotimpurile

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Cojocariu

Nu te intoarce

Mi-a fost frică...
Când singur am rămas.
Te-am implorat rămâi...
Dar n-ai făcut un pas.
Tot cerul...
Asupra mea s-a prăbușit,
Că tu erai femeia,
Ce prea mult am iubit.

Nu te întoarce...
Nu te voi aștepta.
Chiar dacă lacrimile mele,
Pe obraz se vor usca.
Nu te întoarce...
Aici... nu voi mai fi.
Chiar dacă zilele..
Curând mi s-or sfârși.

Te-am sărutat...
Pe buzele-ți fierbinți,
Eram prea tânăr,
Ușor m-ai scos din minți.
Nu încetăm in brațe să te strâng.
Iar tu râdeai,
Pe altul aveai in gând.

Nu te întoarce,
Tot va fi pustiu.
Și pietre vor seca
Pe fundul unui râu.
Nu te întoarce...
Tot singură vei sta.
Și când ți-o fi mai greu,
Să știi... vei regreta.

Și acuma- ți aud pașii...
Ce parcă în vânt pluteau,
Și vocea ce-a de zână,
Cu șoapte mă trezeau,
In inima-mi deschidă,
Un trăznet m-a lovit.
De ce î-mi era frică
Tot nu am fost ferit.

Va veni o zi... sunt sigur ziua ta.
Când lacrimile mele,
Sigur vei regreta.
Albastrul... din ochii tăi,
Încet va dispărea.
Vei căuta iubire,
Dar nu vei mai avea.
Acum... ești prea departe,
Și... ce folos... n-ai pace.
Bagajul ți-e la ușă...
Te rog... nu te intoarce.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Umbre

șoapte necunoscute se izbeau de pereți
în labirintul cunoașterii
la răscruce de gânduri
umbre pășeau printre coloane atemporale
așteptând reîntoarea
cumplită stare
să plec, să fug
cădeau pescăruși pe țărmuri de mare
în curcubeul luminii
fulgere albe peste oceanul de întrebări
în nemărginirea cuvântului la focul creației
necunoscut între voi
ciopleam neantul
spărgând obloanele lumii
aici nu mă aștepta nimeni
cărările curgeau în timpul rămas
pășeam dintr-o umbră în altă umbră
poate nu mă voi mai întoarce aici
mă ardeau depărtările
în zori, din palme se scurgea cenușa stinsă
sub picăturile crude de rouă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Clovnul filosof

Vodevil de nisip
Vă arăt și vă țip
Dune de miraje
Chipuri peisaje

Lumea-și prezintă
Șoapte ce alintă
Timpul să și-l mintă
Părând influentă

Turmă prea decentă
Prezentând corectă
Tăvăleala-n vise
Ce le vor permise

Peste jurăminte
Smoală turnată
Frescă de erată
Incepând a minte

Că mi-s neștiutori
Ca niste băutori
Ce nu știu ce sorbesc
Declarând "te iubesc"

Și apoi te orbesc
In copite rănesc
Lăsându-te-n urmă
In gropi ce scurmă

Cu viermi șoapte
Sfruntate-fipte
In vortexuri
De amintiri...

Cu jurămintele
In hangerele
Precum ramurile
De sub apele

Ce iesă-n secetă
Păduri-necată
In baraj de beton
Balconul cel amvon

Unde oratoric
Clovnul filozofic
Cu glasul malefic
Pare un excentric

Pastor în religie
Ce pare efigie
Turmei prea juisată
Și incolăcită

Precum șerpăriile
Ce trăiesc ruturile

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

O admir fiindcă are un mir
De șoapte agere în turnir
Înfruntând pe oricine calcă
Chilia de fluturi, angelică

catren de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Se iubesc frunzele

Preludiu

De doruri in vânt mlădiate
O vară intreagă-și șoptesc.

Cu tremur și șoapte umbrite
Așteaptă toamna neprihănite,
Și in arămiu se contopesc

Imbrățisare

În adieri de pofte coapte
Când trandafiri-și scutură șoapte.

Frunzele cad imbrățișate
Nepăsătoare față de moarte.

Sărut

Și in iarna ce v-a veni,
Se vor iubi, iubi, iubi...
Sub mătase de zăpadă.

Și din seva lor sărutată
Dragostea si-o vor dărui,
Florilor, pomilor, ierbii.

Și în șoapte inmiresmate
Din nou-mi vor inmuguri.

Acum priviți-le cum tandru... se iubesc

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Sens al sensurilor

File albe negre cad din zare
Scrise alb și negru-n renegare...
Alba scrisă-n negru dă dreptate
Neagra-n alb scrisă-ntoarce toate.

Renegând sensurile predicate
Lumii de minți prea luminate!
Căzând in frunze ying yang cu lame
Tăind fante ce-mi ard napalme...

Fila-ntunecată a zării mele
Intr-un deja-vu-n ploi de stele,
Zărind sensul sensurilor mele
Cunjurată de hore cu iele.

Recitindu-mi duios poemele
Transformând toate gândurile,
In ninsori de astrale petale
Tu, dragă,.. sens al nemuririi mele...

Căci ne vom întâlni, poate aici
Sau-n viețiile-n care voi căuta:
Talpa, sărutarea, șoapta ta...
Prima! Ce mi-a născut menirea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Poem Nazteca

Condeiul am să-l bag în buzunar
Pe fila lumii să plec hoinar...
Lăsând în urmă, poemele cărare
Spre muntele ce se vede-n zare.

Unde am să aștept cu o floare
Să apari poem de mirare!
Cu șoapte de metafore
Să dai lumii mele culoare.

Căci acum sunt conturul de tuș...
In lumea lui Gopo în rostogol
Un cerc de ochii fără tine gol
In vortex de nisip prea nesătul.

Ce lasă in urmă doar pietre
Cu numele tău scris Nazteca...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Răsuflare de mirare

Gerule ce sufli oglinzi
Peste lacuri le întinzi,
Inima în gheață o prinzi
Cu argint de dor mi-o închizi.

Până apare-n primăvară
Și mă topeste ambră, iară...
Mândra in flori cu un sărut
De cireș albastru de zenit.

Cu mistralul mult iubit
Din adierea buclei de infinit
Ce taie in mercur înghețat
Inimii, răsuflare de mirare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Lupul din mine

Pe albul nesfârșit in noapte
Umblu de dor hăituit și aud
Cântec de zurgălăi, iar asud...
Alergând după calde șoapte

Trase de doi armasari negri
Cu stele in coame împletite
Aruncând praf de stele-n copite
De se vede dincolo de zări

Iar tu in cojoc ațipită
Dormi visând basme liniștită
Si dintr-o dată lupii în haită
Te trezesc, privindu-i speriată

Tragi de hățuri si caii zboară
Inspre lună iubito, iară
Cu sania albastră aurită
Lasându-mi in piept o gheară

A lupului ce ieși din mine
Din dorul sângelui din tine

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

* * *

Mi-ai oprit răsăritul între...
Două șoapte de iubire
Si am rămas intr-o picătură de rouă...
Pe pielea ta...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Șoapte multe cu miezuri dulci
Lasă coji de vipere nuci
Și nu știi pe unde să-o apuci
Și-n ce umbră să te culci

catren de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Vise-mi recitau

Druizi-mpietriți, fumegând
In labirint de arcade...
Cu aripi spânzurate
Cu brațele îndreptate
Căii-ncețosate de gând.

Murmură grave șoapte
Cu plânsete ruginite
De uși vechi descuiate
Întredeschise-n fante
Cu suflete decarnate...

Privindu-ne-ncătușate
Visele îngenuncheate...
Recitând dintr-o carte
Trupurilor adormite
Poeme de zbor netrăite

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Botezată clipă

Catadicsit iar cu singurătate
Lungă cu o clipă peste eternitate...
Mă rătăcesc gol în imensitate
Ca o clepsidră ce nu-și are brațe.

Să se rostogolească singură
In clipa asta inodoră, surdă,
Ce-n secunde de Hidră prea abundă
Cu același nume șarg de umbră.

Clipa ce nu trece și vine mereu
Ce se botează cu numele meu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Mialgic mers

Lacustre gânduri pe drumuri de oase
Priviri pline de coase de nebuloase
Chipul tău pierdut în galaxii cu dorul
Cu cometa albastră deasupra-n mersul

Acesta ciclic și mialgic al bătăilor
După adierea ambră a buclelor de stih
Mirabolantelor șoapte cu dulce acrostih
Care mă învie din lumea șargă a demonilor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Armăsarul negru

Ecouri de potcoave
Străbat ulițele pietruite
A coamei de bucle
Pe un pervaz de șa

Privești nechezatul sălbatec
Al ochilor jinduiți de galopuri
Prin păduri de amintiri
Cravașate de șoapte

Zburdând in insomnii
Pe hipodroame ziduri albe
Armăsarul negru fuge
Mereu spre tine!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Luminătorul și lebăda de rouă

Mergeam lângă măști oglindă
Cu privire ce părea prea senină
Cu soapta reflexiei mele blândă
Neștiind că mă uitam la a mea ocnă..

Si le intrebam "am eu pereche"
Hoinarul nebun într-o ureche
Ce nu-i pasă de nisipul ce curge
Dacă talpa obosită-i plânge

Nevoit cu un trandafir să alerge
Cercul pământului și-ncă o leghe
Să stea la geam cu gerul de veghe
Iubita-năuntru poate-l întelege.

Ce trufasă mândră rece-mi zice...
"Esti trecător lumii ce trece"
Ce mă îngheată in cocon rece
Cu poezia arzând în foc atroce...

Ea,.. care ma salvat de la moarte
Făcându-mi pat din a ei carte
Hrănindu-mă-n blid de stele ciobite
Mângâiat doar de fluturi cu lăute...

Ce mi-au adus în roi de quasari
O lebedă de rouă din curcubeie
Ce mi-a dat iarba șoaptelor, zeie!
Poeților! Pentru a lor samsari!

Șoptind tandru poemul poemurilor!
Metafora avatar a versurilor!
Piatra filozofală a poeziei!
Dându-mi strălucire întuneciei!

Cu glas mai alb decât orice alb
Ea, lebăda de rouă din călimară...
In acest Univers fără vreo umbră.
Ce mi-a soptit tandru-n înger dalb

"Esti poetul nepereche în veci
Prin toate lumile ce o să treci!
Nu te uita-n oglinzi perfide...
Privește roua ce mă cuprinde

Ea te auzit și sa evaporat
Intr-un miros nemaisimțit aici
De când a plecat Luceafărul
Ce acum ție-n vers Luminătorul"

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Condei sceptru de umbră

Când imi vei simți
că sunt aici singura
umbră mereu ce-ti
v-a sprijini lumina

să vi să mă retopesc
in tronul de poale
arzând aure ireale
când mi te invăluiesc

ca un inger negru
nevăzut intr-un sceptru
serpuitor noptilor
si umbrelă ploilor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Poem

Oasele mele
sunt catedrală
clopotului de șoapte
a iubirii tale.

O inimă în inima mea
clopot cu aripi
și dangăte jerbe
de lumină
lutului de aici

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook