Trecu precum umbra
Trecu anul cum ai întoarce
Cu slova ambră ce străluce
O filă umbră dintr-o carte
Scrisă-n praf de stele-n șoapte
Pe ramul de condei, coapte
Adiat cu mistralul de glas...
Ce e tot ce mi-a m-ai rămas
Avere spre eternitate.
In lumi ce nu-s prea departe
In care voi căuta șoapte
In univers nemaivăzute
Cu ecou de infinitate
In cântul lebedei prea mute
Lumii de aici cu file-nfipte
In afiș de recompensare
Celui ce copertă-și are
Înăuntru cu fluturi morți
Laudați și admirați
Peste ziduri atârnați
Precum curcubeie-nșirați
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.