Anotimp de cuvânt

Sub fiecare piatră
stă o vorbă umbră.
În fiecare floare
stă parfum de şoapte
In fiecare strop de ploaie
se ascund vorbe mute
In fiecare rază soare
sunt cuvinte pure
In fiecare ninsoare
stă glas de amăgire
Vorbele
ne sunt anotimpurile

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glas de floare

Fiecare fiinţă are un suflet
Chiar şi o stea!
Numai că...
Noi nu le întelegem pe al noastru
Şi visăm să avem glas de floare...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâncarea, mult mai mult decât sexul, este cel mai înalt nivel al unui om. Aşa cum fiecare rege, fiecare profet, fiecare războinic şi fiecare sfânt are câte o mamă, aşa fiecare Napoleon, fiecare Einstein, fiecare Isus trebuie să mănânce.

citat din Betty Fussell
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi m-am desprins de fiecare nor pentru a-ţi urmări zborul... Şi m-am desprins de mine. Şi te-am iubit cu fiecare strop de ploaie mai mult, în zorii fiecărei zile... în fiecare apus ce s-a aşternut peste cărarea vieţii mele, cu fiecare rasărit. Mai mult. Şi-am învăţat să te iubesc.

citat din Tai Bu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glas de potir

Tuşul mi-e otrav mercur
Hoinărindu-mă prin obscur,
In patru zări fad mă răsfir
Să aud glasul de potir!

Dar mă adună înapoi
In călimara de abis...
Şi-n fiecare strop sunt ucis!
In versul jertfit pentru noi..

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsărind răsăritul ei în mine

Speranţa mea în fiecare dimineaţă
Puful de păpădie din galbena păpădie
Ce bate în fereastră fără gălăgie
Cântând în raze ce o răsfaţă

Când ridică pleoapa ea, adormită
Cu o culoare de feerie din feerie
Ce nu o vezi în nici un răsărit de galaxie
Când roua de pe iarba genelor uimită

Răsare in mine cu puf de privire, minunătie
Ce trezeste fiecare nisip din mine
Arzându-l în clăbuci de cristal în retine
Ca o ninsoare în fiecare cu o petală, verzuie

Şi mă scaldă de tot şi toate în divine
Şoapte curcubeie din a ei privire
Răsăsărind răsăritul ei în mine
Doamne cu simplă clipire, de fericire

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A venit primavara

Iată cum soarele se pleacă,
voios,
‘naintea mea;
Fiecare floare,
fiecare frunză,
fiecare zumzet,
fiecare adiere de vânt
mă îndeamnă a râde.

Copii cerşesc, încă.

poezie de Raluca Maria Ganciu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un copac ciudat

fructele mele zboară precum îngerii
când frunzele-mi tânjesc la nemurire
în fiecare toamnă prin fiecare iarnă
rămân cu atâta gol încât fac loc fulgilor
să-mi doarmă a primăvară fluturi albi
.............................................
să nu mă întrebaţi de unde începe moartea
pentru că de fiecare dată uit asta la fiecare nouă încolţire
.............................................
sunt cel mai ciudat copac
îmi cresc păsări spre cer
din fiecare ghindă aruncată-n soare

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priveşte din nou acest punct. Acesta-i aici. Acesta-i acasă. Acesta suntem noi. Pe acest punct se află toţi cei pe care-i iubeşti, toţi pe care-i cunoşti, toată lumea despre care ai auzit vreodată, fiecare fiinţă umană care a trăit vreodată... Acest punct este agregatul de bucurie şi suferinţele noastre, pe acest punct există mii de religii încrezătoare, ideologii, doctrine; aici trăieşte fiecare vânător, fiecare erou şi laş, fiecare creator şi distrugător de civilizaţie, fiecare rege şi ţăran, fiecare cuplu de tineri îndrăgostiţi, fiecare mamă şi tată, fiecare copil plin de speranţă, fiecare inventator şi explorator, fiecare profesor de morală, fiecare politician corupt, fiecare "superstar", fiecare "lider suprem", fiecare sfânt şi păcătos, din istoria speciei noastre; toţi aceştia au trăit aici – pe un firicel de praf, aflat în suspensie într-o rază de soare.

Carl Sagan în Cosmos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt polenul din cuvinte...

1. Eu sunt polenul din cuvinte
şi plâng în fiecare floare,
o lacrimă de-a ei mă doare
căci toate lacrimile-s sfinte.

Eu sunt polenul din cuvinte.

2. Eu sunt polenul din cuvinte,
peste câmpii vântul mă poartă
şi bat la fiecare-n poartă
şi plâng în ochiul tău fierbinte.

Eu sunt polenul din cuvinte.

3. Eu sunt polenul din cuvinte,
Hristos din slovă mă coboară
şi mă împraştie prin ţară,
balsam pe rană să alinte.

Eu sunt polenul din cuvinte.

4. Eu sunt polenul din cuvinte,
eu vin acum cu vestea bună
să-ţi fie pavăză-n furtună
şi pentru zilele cumplite.

Eu sunt polenul din cuvinte.

5. Eu sunt polenul din cuvinte
şi plâng în fiecare floare
ce rodu-n pântecul ei moare,
alerg acum printre morminte.

Eu sunt polenul din cuvinte.

poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binecuvântare irlandeză

Fie ca Dumnezeu să vă dea...
Un curcubeu pentru fiecare furtună,
Un zâmbet pentru fiecare lacrimă,
O promisiune pentru fiecare grijă,
Şi o binecuvântare în fiecare încercare.
Pentru fiecare problemă din viaţă,
Un prieten credincios căruia să i-o împărtăşeşti,
Un cântec dulce pentru fiecare oftat,
Şi un răspuns pentru fiecare rugăciune.

poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Doina-Maria Tudor
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt poemul tău de vineri - Violetta Petre

Mă-ntreb, înfierbântat, de ce n-ai fi,
Sensibil, adorat, rostit în şoapte,
Poemul meu de fiecare zi
Şi, mai ales, de fiecare noapte.

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai vreau

Nu mai vreau să te văd
Te văd in fiecare picătură de ploaie

Nu mai vreau să-mi fi in sânge
Fiecare celulă poartă ADN-ul tău

Nu mai vreau să te aud
Te aud in fiecare pasăre şi adiere de vânt

Numai vreau să te imbrătişez
Te simt in tot ce ţin in palme

Nu mai vreau să-ţi ating părul
Doar pe el in flori-l zăresc

Nu mai vreau să fie in mine
Vreun fir de praf fără iubirea ta

Nu mai vreau in mine
Să fie vreun colţ fără vocea ta

Nu mai vreau să te iubesc o secundă de viaţă
Vreau tot timpul din univers

Şi tot nu mi-ar ajunge să-ţi spun cât te iubesc

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Publicul este elementul cel mai onorat al teatrului. Fără public, nu există teatru. Fiecare tehnică învăţată de actor, fiecare pânză şi fiecare practicabil de pe scenă, fiecare analiză atentă a regizorului, fiecare scenă bine coordonată sunt pentru plăcerea şi distracţia publicului. Ei sunt oaspeţii noştri, parteneri de joc şi ultima spiţă într-o roată ce abia apoi poate începe să se învârtă. Ei dau sens spectacolului.

Viola Spolin în Improvizaţie pentru teatru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absint de dor

Te întreb de ce stropii ce cad
Au glasul tău de esmerald
Şi crepuscular în muguri ard
Pieleii ca un absint casap
Aprinzând artificii inimii
Flambate de zări de şoapte
Cu lampioane de ciocârlii
Şi fulgerele cutanate
În tatuaje cu numele tău
Arzând pe pieptul meu
Ce se aprind şi mai tare
Cu fiecare strop de ploaie..
Ca un suflător de flăcări
În ascunsele reci goluri
Ivindu-mi trupul tău de jad
Străveziu cu mine închis în el

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucură-te de fiecare clipă, de fiecare loc, de fiecare moment, de fiecare om pe care-l întâlneşti. Totul este exact aşa cum trebuie să fie!

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubindu-te simt fiecare
Bătaie a inimii
Răsarind ca un soare

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare are loc sub Soare
Şi sub coroană, lângă floare.
De ce atunci fiecare
Se vrea numai el sub Soare?

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai vreau

Numai vreau să te văd
Te văd in fiecare picătură de ploaie

Nu mai vreau să-mi fi in sânge
Fiecare celulă poartă ADN-ul tău

Numai vrea să te aud
Te aud in fiecare pasăre şi adiere de vânt

Numai vreau să te imbrătişez
Te simt in tot ce ţin in palme

Numai vreau să-ţi ating părul
Doar pe el in flori-l zăresc

Numai vreau să fie in mine
Vreun fir de praf fără iubirea ta

Nu mai vreau in mine
Să fie vreun colţ fără vocea ta

Nu mai vreau să te iubesc o secundă de viaţă
Vreau tot timpul din univers

Şi tot nu mi-ar ajunge să-ţi spun cât te iubesc

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare lucru te caut

În fiecare poem mor câte un pic de dragul tău,
când scriu, mă trec cruci de jar
şi cerul începe a mă ustura sub pleoape,
simt picioare de sfinţi, trecându-mi prin ochi
apăsând-i până la lacrimi,
dar eu nu mă opresc
până nu storc din cuvinte toată viaţa.

În fiecare piatră te caut cu dalta sufletului
şi te cioplesc până îţi simt zâmbetul că se zbate,
la fel ca pasărea din colivie, flămândă de cer,
apoi te pipăi cu toate simţurile
ca şi când aş sărută degetele lui Dumnezeu
în care stau atârnată...

În fiecare durere mă sprijin de tine
şi tot ce sunt mă transform
într-o pâine fierbinte, din care aş vrea
să rupă îngerii în fiecare dimineaţa,
să înfloresc la fiecare înghiţitură a lor,
fluturând in tine rochia de mireasă a cărnii mele.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacea poate suna simplu - un singur cuvânt frumos - dar pentru a-l realiza este nevoie de tot ceea ce avem, fiecare calitate, fiecare putere, fiecare vis, fiecare mare ideal.

citat clasic din Yehudi Menuhin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!