Aștept de-o săptămână
Ia-mă ușor de mână
Și inima-mi atinge,
Dureri să nu rămână
În suflet, focul stinge.
Cutează și mă poartă
Spre veșnicii deschise,
Iubiri, noroc și soartă,
Răstoarnă-le din vise.
Păstrează-mă lipită
De trupu-ți ca o taină,
Ce arde și palpită
Abil ieșind din haină.
Ia-mă ușor de mână
Si inima-mi atinge,
Aștept de-o săptămână
Uitările... a plânge.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cântec
Ia-mă de mână,
soare și du-mă,
până în cer
sau până în lună!
Ia-mă de mână
și du-mă departe,
unde-i stâpână
frumoasa nemoarte!
Ia-mă de mână,
zilelor albe,
nopții rămână
stele în salbe!
Ia-mă de mână,
cântec e firea,
marea îngână
veșnic iubirea...
poezie de Angela Irina Ghintuială
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din cioburi de vise
Din cioburi de vise se nasc entitați
De liniște, de dor și candoare,
Ascultă-le șoapta și tu... dacă poți
Și-aruncă-le apoi în vâltoare...
Veni-vor speranțe, tumult și elan,
Imagini de lume nebună,
Dar eu pentru voi am un plan,
Să fim ca și-acum... împreună.
Din cioburi de vise răsar împliniri
Și gânduri rebele-s la poartă,
O mâna le strânge și cerne zefiri,
Pe tâmplele albe de soartă.
Cuvântul e magic, abil vrăjitor,
Plutind spre abisul de stele,
Curgând din penită, atât de ușor,
Ca lacrima, inimii mele.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ia-mă de mână și hai să colindăm prin povești! Tu să-mi fii pulbere de stele și umbra norilor care îmbrățișează cerul infinit cu atingerea lor. Să-mi aduci lumina zâmbetelor calde și mângâierea vântului care spulberă amintirile efemere. Ia-mă de mână și arată-mi drumul către inima ta...
Andreea Palasescu (7 iunie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis mic de mână
În față am vise
Ce-așteaptă închise.
În urmă am vise
Lăsate deschise.
În minte am vise
De gânduri ucise.
În carne am vise
De sânge permise.
În suflet am vise
De soartă decise.
În versuri am vise
De mâna mea scrise.
poezie de Marius Robu (30 august 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te rog,ia-mă!
Strig iarăși in vis...
Te rog ia-mă!
M-am săturat să tot mor
Du-te de îți cheamă
Slujitorii din negrul paradis.
Nu-mi mai zâmbi...
Te rog ia-mă!
Bea-mi sângele cu ai tăi
Hai omoara-mă
Sa nu mai văd când te strâmbi.
Încingi cuțitul...
Te rog ia-mă!
Trebuie să scap
Nu-mi este teamă
Oferă-mi în dar sfârșitul.
Esti fericit...
Te rog ia-mă!
Ca slujitor al tău
Te rog ia seamă
La trupu-mi putrezit.
poezie de Alin Ojog (7 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ia-mă de mână
ia-mă de mână,
așa mă simt frumoasă,
cu apa din mine nesălcie și sarea mai puțin sărată.
într-o alcătuire dintr-o ploaie de frunze,
cu amurgul ce cade din mine înapoi și înainte
sub luna ce ucide și mă împarte-n așchii.
printre vocale rămâne așteptarea,
vibrează deasupra-mi nuanțe-n destrămare,
cuvintele respiră materia-n durere.
desfid hotarul care duce-n haos,
nepăstrând distanța sacră de măsură,
pe-un drum neînsemnat pe nicio hartă
să alergăm, ținându-ne de mână.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De voi pleca
De voi pleca, să nu fii tristă,
Mă vei uita ușor, ușor,
Nu ai nevoie de batistă,
În suflet... n-am să-ți rămân dor.
De voi pleca... îți las păcatul
Și nemplinirile... arunc,
Răstoarnă tu, de vise, patul
Și scaldă gânduri în adânc.
De voi pleca, fii fericită
Iadul m-așteaptă și mă duc,
Nu vreau iubire ne-mplinită,
Nu vreau să fiu, un eunuc.
De voi pleca, voi vinde vise,
La pret redus de bună seamă
O poartă voi lăsa deschisă
Și nu voi cere, deloc, vamă.
De voi pleca, să nu fii tristă,
Ma vei uita ușor, ușor,
Nu ai nevoie de batistă,
În suflet... n-am să-ți rămân dor.
poezie de Constantin Triță din Cioburi de vise
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ia-mă
Ia-mă cu tine pe ulița goală,
ia-ma cu tine, salcii ne cheamă
Apa cea rece piciorul îngheață,
ia-ma cu tine și mă răsfață
Vorba cea caldă, șoaptă să fie,
vântul s-o ducă pe-ntinsa câmpie
Timpul s-oprească ceasornicu-n loc,
ia-mă cu tine și poarta-mi noroc..
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Valurile Dunării
Barca pe valuri saltă ușor
Inima-mi bate plină d'amor
Dulcea speranță e-n al meu pept.
Vino, ah! vino, că te aștept.
Vino n-ai teamă,
Dorul te chiamă,
Să plutim vesel și să cântăm,
Și-n fericire
Spre nemurire,
Brațe-n brațe să ne-avântăm.
Să te sărut cu dor, cu foc,
Timpul fugar să-l țin în loc.
Să mă săruți cu foc, cu dor,
Să tot trăiesc să nu mai mor.
Ah! Cerul atunci e mai-ntins,
Soarele parcă e mai aprins,
Și-n ochii tăi senini zăresc
Un raiu Dumnezeesc.
Barca pe valuri saltă ușor,
Inima-mi bate plină d'amor,
Dulcea speranță e-n al meu piept,
Vino, ah! vino, vin, eu te aștept.
Ah! vino, te aștept, vino, te-aștept,
Dulce speranța e sânul meu,
Vino, ah! vino,
Vino, vino, te-aștept!
cântec, muzica de Iosif Ivanovici, versuri de Carol Scrob (1888)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumină dulce, lină Lumină
Mângâie-mi sufletul, ia-mă de mână
Și du-mă spre înalturile vii pure
În care viața nesfârșiri să-și-ndure!
catren de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ții în mână o mână străină
Eu țin în mână o mână străină,
E caldă sau rece eu nu pot s-o simt.
Gândul meu e la tine ființă haină,
La dragostea noastră pierdută în vânt.
Tu ții în mână o mână străină,
Te faci că ți-e cald eu știu că îngheți.
Mă faci să fiu ființă haină,
Uitarea s-o scriu pe-ai inimi pereți.
Ținem în mâini mâini străine,
De ieri sunt străină să știi,
Și mâna-mi străină îți este de mâine.
Străină fiind, nu aștept să mai vii..
poezie de Guțu Anna Igorevna din Supradoză de gânduri (4 ianuarie 2014)
Adăugat de Simona Micu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept
O ploaie tristă, rece-mi bate-n geam,
Inima mea-i transformată-n scrum
Mi-e dor de zilele-n care-ți șopteam
Că suntem un întreg, avem același drum.
Sufletul meu ușor, ușor se stinge,
Ești departe, dorul de tine nu-l alin
Și mâna mea... chipul tău nu-l atinge,
Iar la răsărit în brațe nu pot să te țin.
Te voi purta ca pe-un talisman în piept
Și-ți promit, vei fi mereu al meu erou.
Pe drumul vieții eu am să te aștept
Până-n brațe te voi strânge din nou!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (2 decembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ia-mă, vântule
Ia-mă, vântule, cu tine,
Unde dorul n-a apus,
Pe orbita de la Lună,
Unde ochii ți-ai ascuns.
Ia-mă, vântule cu tine,
Unde praful de nisip
Știu că, de aleargă bine,
Tot te oprește un pic.
Ia-mă, vântule, cu tine,
Unde sărutul pictează
La inimă câte o cărare,
Apoi se resemnează.
Ia-mă, vântule, cu tine,
Unde roțile de tren
Râd când le convine
Și, apoi, lacrimi își cer.
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ia-mă de mână, mamă, să-ți vezi copilăria cum trăiește în mine, iar tu, tată, prinde-mă de cealaltă mână să vezi copilul de zăpadă.
Camelia Oprița în Niculiță - Copilul zăpezilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casa părintească
Primul meu rai s-a prefăcut în scrum,
Nu pot uita căsuța mea cea dragă,
Spre locul casei, gol, privesc din drum:
-Cât mi-aș dori s-o mai revăd întreagă!
Mama demult la ceruri e plecată,
N-a fost de față să mai vadă focul,
Ne-a părăsit cu inima-mpăcată:
Casa-și păstrează-n liniștea ei locul.
Tata-împietrit de jale și durere
Neputincios privea cum arde totul,
Cu brațele spre cer, fără putere,
Ruga pe Dumnezeu să stingă focul.
S-au mistuit în flăcări lucruri sfinte:
Pozele-n ramă, neșterse amintiri,
Icoana casei o revăd ca mai-nainte,
Mă-nchin în gând la ea, în rătăciri.
Am încercat s-o construiesc în minte,
Am refăcut odaie cu odaie,
Nimic nu seamănă ca înainte:
-Ți-e tare dor de casa ta, Culaie!
Lampa din cuiul din perete-o pregăteam,
Și-o aprindeam pe la amurg de seară,
În podul casei zvârlugă mă suiam
Urcând ușor pe treptele de scară.
Prin geamul de la drum îl văd pe tata,
Mă-ncearcă amintiri și doruri multe,
Aștept să mai deschid-odată poarta,
Să intre, să mă mângâie pe frunte.
Plouă... Ulița Morii tristă plânge,
Un loc viran pe suflet mă apasă,
La poartă plâng și inima-mi se frânge,
Sunt trist... N-am unde să mai trag acasă.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cheiul de foc
O teamă absurdă m-apasă
și sufletu'-mi tace chitic
făcându-se, parcă, mai mic,
iar inima-mi zace, sfioasă.
Îmi trec încă-o dată o mână,
încet, sub cămașă, la piept,
căci mintea mă-ndeamnă s-accept
că rana ce-o am e-o fântână
din care îmi picură sânge
pe care nu pot să-l opresc.
Scot mâna ușor și-o privesc,
iar pumnul deodată se strânge
la gândul că mintea mă minte
iar locul ce arde e-un dor
pe care el, zeul Amor,
cu mica-i săgeată fierbinte,
l-a pus, într-o joacă de zeu,
în pieptul de-un timp dezvelit
pe-un suflet puțin amorțit,
la râul de sânge, un cheu
la care, plutind nevăzută,
iubirea, venind ca un vis,
pe-un drum sinuos, dar precis,
să intre, ușor, neștiută.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă-mi mâna, s-o sărut!
Când din iubire-am apărut
Și-n lume am pornit pe brânci,
De mână Tu m-ai prins atunci
Și mersul, zbor mi s-a părut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!
Când zările mai largi le-am vrut,
Privind orbit spre necuprins,
Ușor de mână Tu m-ai prins
Și ochii nu m-au mai durut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!
Când inima pereche mi-a cerut
Și-n noapte căutam lumină,
M-ai prins atunci ușor de mână
Și inimă pereche Te-am avut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!
Când din iubire-am apărut,
Când zările mai largi le-am vrut,
Când inima-mi pereche te-a cerut,
Cu mâna ta, pe toate le-am trecut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!
poezie de Gheorghe Pârlea
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peste suflet ninge
Peste suflet ninge cu iubiri nebune,
Iarna se așează, locul definind,
Degete abile, lunecă pe strune
Și-n căușul palmei, fulgii îi cuprind.
Vântură zăpada... neștiute vise,
Pe la geamuri gheața pare-a se topi,
Ascultând bătaia... inimii încinse
Și-nvățând tăcerea, tandru, a iubi.
Peste zare ninge, dragoste curată,
Viscolind privirea peste trup de foc
Și în păr, e neaua, tainic asezată,
Tălmăcind destinul... fără de noroc.
Fulguie cu stele mii... peste cuvinte
Și vuiește timpul, la-nceput de drum,
Te aștept în casă cu un ceai fierbinte,
Peste suflet ninge, cu iubiri de fum.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adunarea de luni
Început de săptămână,
Cam pe dos, cam într-o rână...
Stau să mor, parcă mă dor
Mâinile de la picior,
Picioarele de la mână
Și tăcerea ce mă-ngână...
Ca izvorul din fântână,
Setea mută din țărână...
Stau să zac, de vlagă stors
Ca un tors ciorap întors
De o mână, să rămână
Pe față... o săptămână.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (23 februarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bântuit
Scriind...
Iar se transformă cerneala-n sânge
Iarăși o aud cum plange
Din nou o mână atinge
Marginea patului meu
Bolborosind...
Rugăciuni fără vreo noimă
Tot scufundându-mă în spaimă
Încerc să îmi găsesc scăparea
La asa zisul Tată al meu
O văd...
Sfioasă mă privește-n taină
O umbra ca o veche haină
Silueta inaltă din alte vremi
Rătăcind in necunoscut.
poezie de Alin Ojog (9 octombrie 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!