Sora mea

Sub pleoapa cerului cernită
Singurătatea-şi face loc
Rănită fiind la o aripă
La mine într-un colţ de bloc

Încerc s-o consolez în grabă
- Îţi dau un ceai sau o cafea?
Ea mă priveşte cam mirată
- Nu voi pleca, sunt sora ta.

Se pare... ai uitat de mine
În vara care a trecut
Dar vine toamna şi mi-e bine
Aici la tine-n aşternut.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă întreb

Sunt singură
În casa mea
Cu gândurile mele
Răzbate soare
Prin perdea
Si mă indeamnă
A pleca...
O cheie răsucesc
În usă
Si mă intreb
Pe care drum
Mi-ar fi mai bine acum
Cand vine
Toamna rece...
Raspunde gandul
Nu pleca.
E casa ta..
Si nicaieri
Nu-ţi va fi bine
Ca in ea...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare

M-a întrebat pădurea cea de fagi
Pe unde-ţi umbla pasii, ce mai faci?
Eu am răspuns c-ai survolat Ardealul
Şi-acum de sus privesti zambind oceanul.

Să nu îmi spui ca te gandesti la mine
Ar fi prea mult, nu joc la loterie.
La noi sunt ploi si ape se revarsa
O doina plânge toamna in hornul de la casa.

În rest.... e bine, suntem europeni
Aşa zic unii, dar nu de azi si nici de ieri.
Noi nu ne laudam cu aliati
Nu au comportamentul unor frati.

Şi pus la o rascruce de drumuri langa mare
Românul nostru bun a cam uitat se pare
Că marile puteri profita astazi doar
Geografic fiind la margini de hotar

Sa nu iti para rau ca ai plecat.....
Cobzarul a murit, nici hore nu-s in sat
Pe vechile morminte, tacerea este Doamna
Si frunze deseneaza covorul cel de toamna.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce faci, scumpul meu copil?

Ce faci, scumpul meu copil?
Eşti sănătos, îţi este bine?
Sunt tot aici, într-un azil,
Sper că n-ai uitat de mine...

N-ai mai trecut de-o veşnicie,
Şi aşteptându-te am albit,
Din ochi mi-au curs lacrimi o mie,
Dar tu, copile... n-ai venit.

De la voi n-am nicio veste,
Ce fac dragii mei nepoţi?
Ce le-aş citi câte-o poveste,
Mi-e dor de ei, mi-e dor de toţi.

Moartea parcă-mi dă ocol,
Zi de zi îmi sapă groapa,
Din patul meu, cu greu mă scol,
Mă tem că voi închide pleoapa,

Şi nu veţi fi în jurul meu,
Chiar de ne desparte-un pas,
Trist, voi pleca la Dumnezeu,
Fără să-mi iau bun-rămas.

Nu vreau bani, nu vreau nici pâine,
Vreau doar să te strâng la piept...
Poate n-o să mai fiu mâine,
Pe banca asta, să te-aştept...

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: Luci, scumpule... Fiul meu... Nu, nu pleca, te rog, dragul meu! Stai aici... Rămâi aici, acasă, cu mine, lângă mine... Nu pleca...
Lucian: Mamă, e prea târziu pentru aşa ceva. Ştii bine că nu se poate să rămân, că orice protest e inutil, aşa că nu te da în spectacol tocmai acum. Zău că nu mai are rost. E clar: Voi pleca! Dar... Nu-ţi face griji degeaba! Mă voi întoarce. Jur! Tu... Doar aşteaptă-mă!
Diana: Bine, scumpul meu. Am să te aştept, oricât va fi nevoie.
Lucian: Aşa-i mai bine.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasăre rănită

Şterge ura din privire
Uită-ndată tot ce-i rău
Ia si pune dintr-o floare
Alb curat in gândul tău

Lasă vântul să alerge
Peste chipul tău umbrit
Lasă-mi mâna să se joace
In păr negru despletit

Si nu fii atât de tristă
Pasu-ndreaptă către mine
Ştiu, ţi-e frântă o aripă
Dar mai e si zi de mâine.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drumul meu

Mă voi ruga la Dumnezeu
Să te aducă-n drumul meu
Să-ţi văd făptura minunată
Cu ochii tăi de altădată

Priveau zâmbind la mine des
Dar pare că n-au înţeles
Cât îi iubesc şi cât mi-e dor
Când seara genele cobor

Şi noaptea mi se pare tristă
În dimineţi nu mai există
Speranţa zilei care vine
Să pot a fi din nou cu tine

Mai mult ce aş putea să spun?
Te chem şi-n gânduri te adun
În cioburile de iubire
Văd chipul tău, o amintire...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise ninse

Aş pleca cu un pirat
Sau c-un fiu de impărat
In Maldive sau la Soci
Să adun perle din scoici.
Aş pleca c-un beduin
Oaza să-mi fie destin!
Aş pleca pe o stea stinsă
Să îi fiu lumină-aprinsă!

Utopie, ochii tăi....
Deseori imi dau văpăi,
Mă aruncă-n infinit
De unde ieri am venit.
Născută din apă, lut,
Drag mi-e fluierul s-ascult
Când un soare roşu-aprins
Peste mine vise-a nins!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândeşte-te la mine

gândeşte-te la mine
e tot ce vreau să-ţi cer
şi prin telepatie
norii tristeţii pier

gândeşte-te la mine
în faţă o cafea
şi vei zări privind-o
doi ochi căprui în ea

gândeşte-te la mine
privind pe o fereastră
mă vei vedea în zare
plutind pe-o undă albastră

gândeşte-te la mine
când ai o carte-n mână
şi-acolo, printre rânduri
noi suntem împreună

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un colţ de Rai

Cobor uşor din microbuz
Cu un rucsac şi-o pelerină
Zâmbeşte-un fir de cucuruz
Îmi face semn dintr-o grădină

- De ce-ai venit, nu vezi că plouă?
Mă-ntreabă-n grabă o răchită
Răsura cu rochiţă nouă
În părul meu vrea să se prindă

Mai mândru socul flori înalţă
Chiar lângă pod peste Ampoi
Se pierde Plesa-n nori şi ceaţă
Şi gândul meu merge-napoi

Se cerne ploaia peste sat
Un colţ de rai pierdut în lume
Dar paşii mei nu l-au uitat
Aici mă strigă toţi pe nume

Mă simt din nou copil desculţ
Cu tot pământul la picioare
Cu soare prăbuşit în munţi
Cu meri acoperiţi de floare

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artista din mine

Artista din mine priveşte mirată,
Sperând ca ea moartea-i o scenă trucată,
Că însăşi doar scena piere în sine,
Cât ea mai repetă, să-i iasă mai bine

Viaţa, aceea ce-i e hărăzită,
Clipită ce vine şi fuge grăbită,
În acte ce toate-n limbaje străine,
Aşteaptă fatal să se lase cortine.

Premiere-i rămân uitate-n trecut,
Actul doi îl începe cu sufletul mut
Şi repetă, repetă celulele toate,
A lor propagare-n eternitate,

De parc-ar conta cât durează stagiunea,
Înainte şi după numai genunea
Fiind... Dar artistul, artistul creează,
Repetă zâmbind, jucând că visează.

poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chilia

Intr-un colţ uitat de lume
Intr-un colţ umbrit de cer
Incet soarele apune
Si imi este scutier.

Nicio vraja nu mă lasă
Să mă-ntorc de unde sunt
Legământ e pe viaţă
In chilia cu Duh Sfânt.

Anii trec in zbor de vultur
Ducând tot ce e trecut
Un izvor cu gingaş susur
Mi-aminteşte de-nceput.

Flori de colţ imi desenează
Frumuseţea-n orice loc.
Am un pas până la stele
Si o zi pân-la soroc.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub pleoapa cerului iernatic

Sub pleoapa cerului iernatic,
,, Crai Nou" trece singuratic
Vrăjind totul prin ferestre,
Căutând vise maiestre.
Stele mândre în jurul lui
Umplu câmpul cerului,
Întrecându-se în sclipiri,
Ca zăpada în străluciri,
Când soarele se răsfaţă
Ca–n roua de dimineaţă,
Unde doina şi cu dorul,
Fericesc veşnic izvorul,
Potolind setea cea grea,
Iubirea şi dragostea,
Care-mi hrănesc inima,
Înflorind în calea mea
Şi ziua, dar şi noaptea,
Şi iarna, dar şi vara,
Cu,, Crai Nou" sub pleoapa grea.

poezie de Valeria Mahok (27 ianuarie 2021)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de tei

Aş vrea să-ţi spun Părinte ţie
Prin câte am trecut şi când
Ca să te rogi şi pentru mine
Să ştie Domnul Bun şi Sfânt.

Mereu am navigat pe ape
Mai limpezi sau cu mal din munţi
Şi-am dus cu mine mai departe
Doruri furate de pe punţi

Acum când vara îşi aşterne
Culoarea şi căldura ei
Eu mă topesc în amintirea
Parfumului din flori de tei.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Max

Mic, botos şi alintat
Sare Max direct în pat

Dar îl dau frumos afară
Nici nu ninge, nici nu plouă
Şi îl sfătuiesc îndată:
- Uită-te şi tu la poartă
Latră la un trecător
Ia pisica de picior...

El priveşte lung la mine:
- Vreau să beau cafea cu tine!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpul prezent

Mi-e dor de tine foarte rău,
Mi-e dor de tine foarte bine,
Mă simt uitat în gândul tău
Ca sub o viţă, un ciorchine.

Şi ceru-i tot mai jos, mai gri,
Văzduhul parcă stă să ningă,
Mă-ntreb cine-a putut opri
Culegătorii să m-atingă...

Dar nu răspund, căci a-nceput
Mărunt să cearnă peste mine;
Sunt o-ntrebare la trecut
Şi un răspuns la Cel ce vine.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (5 decembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin-când vine toamna

Nu-mi ajungi şi n-avem timp
În fiecare scurtă zi,
Aşteptăm nopţi mai lungi
Să ne putem şi noi iubi.

Mi-a căzut pe gură frunza
Unui ultim arbor frânt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ

Ia-ţi pe umăr haină groasă,
Ia-ţi flanelul tău răsfrânt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ.

Desfrunziri – eu mai mor tu mai mori,
Înfrunziri – şi-nviem uneori.

Mi-a căzut în noapte mâna
Când am vrut să te descânt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ.

Unde e căldura verii,
Paşii noştri unde sunt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ.

Desfrunziri – eu mai mor tu mai mori,
Înfrunziri – şi-nviem uneori.

cântec interpretat de Cristian Buica, muzica de Cristian Buica, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de Cristian Buica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altă ipostază

Trece-un călător grăbit, fără mască, pălărie...
Din ce secol a venit?? N-a ştiut de pandemie?
Trece nor de ciori sub cer într-o mare gălăgie,
Speriate fiind în zori de atâta acalmie...

Trec şi eu cu pasul lent... pentru ce atâta grabă?
Ştiu că mă priveşti atent sub balconul de la stradă.
Mi-am pus astăzi şi mănuşi, "brumărel" zâmbet schiţează
-Te-am văzut pe internet dar în altă ipostază...

Râd şi eu... am haină nouă, vreau să m-asortez cu toamna.
Mi-am pus galben la şiret... de la vulpe am luat blana...
De umbrelă am uitat... sper să fie zi cu soare,
Şi-un albastru nepătat în a cerului culoare!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perspectivă

La tine vine primăvara,
La mine toamna se încruntă,
Hai să furăm din ere vara
Deşi e oarecum înfrântă.

La tine este iarăşi soare,
La mine a-nceput să plouă,
Mă uit spre depărtarea care
Şi-a pus un zâmbet frânt în două.

La tine este prea devreme,
La mine pare-a fi urgent,
Ne-mpiedicăm de-aceleaşi teme
Şi viaţa e în faliment.

Pare c-a fost cândva demult
Iubirea noastră decisivă,
Iar timpul hârâie ocult,
La mine nicio perspectivă.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de străini suntem!

Se-aude pe-un tărâm în depărtare
Cum luna îşi recheamă razele-napoi,
Iar pleoapa mea se-nchide, retezând din zare
Un colţ în care îngeri se roagă pentru noi.

Şi nu este-o poveste ce mâine se va scrie
Pe-o coală de-ntuneric cu raze care plâng,
Eşti numai tu, iubire prin alba mea câmpie,
Rugându-mă din vise sub pleoape să te strâng.

Şi nu este trecutul ce încă m mai doare
Sau lacrima de care înc mă mai tem,
Eti tu, ce încă hălăduieşti prin mine ca o boare
Şi îmi arăţi din cum am fost, cât de strini suntem.

Încă aud cum pescăruşii plâng în mine
Şi se mai zbat murind printre catarge,
Cât de străini suntem imi spune şi ziua care vine
Îmi spui şi tu plecând cu valul ce în larg se sparge.

Cât de străini suntem în noaptea care vine
Şi nu vedem covorul de lacrimi aşternut,
Rupt din durerea mare ce azi o am in mine
Şi pierderea de care atâta m-am temut.

poezie de Florentina Crăciun Fabyola (ianuarie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrie pixul

zorii nu mă mai răsfaţă
şi brăzdată-i faţa mea
chem un soare în fereastră
însă toamna este rea

scrie pixul fără mine
răsuflarea mi-e fierbinte
ştie el.... şi ştie bine
gândul meu dus înainte

zilelor cu nor şi ploaie
le-aş da foc cu un amnar
evadând dintr-o odaie
pe o plajă-n Gibraltar

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!