Eliberarea

Astăzi mi-am spălat gândurile.
Au disparut cele negre,
Şi au ramas cele albe
Ca petalele de nufar
În limpezimea apei reci
A unui lac de munte

O rază de soare
Îmi incalzeste obrazul
Destainuindu-se cu glas soptit
-Si eu razbat greu printre norii
Ce-mi apar in cale
Cu ochii plini de lacrimi.

-Doamne, de ce am aşteptat oare
Pana acum aceasta eliberare?
- Nimic nu este uşor.....
Îmi raspunde din seninul cerului
Aceeaşi rază de soare,
Fără nicio umbră de tristeţe.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efemer

prin valul vremii
trec şi eu
înot în vise
şi în lacrimi
în zâmbete
în curcubeu
în primăveri
şi versuri albe
atăt de efemer
e totul....
încât nu ştiu
ce să adun
o resemnată
nepăsare
sau florile
ce-mi ies în drum
privesc spre asfinţit
de soare
sărut pământul
cu nesaţ...
amprenta timpului
mă doare
rămân adesea
fără glas.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitarea de sine

Mă pierd în ochii tai
Unde seninul curge
Fără stăvilă....
Adorm la ţărm
Unde uitarea de sine
Mă acoperă ca o mare
Cu flux şi reflux...
Mă regăsesc cu greu.
Vreau să fiu eu însămi
Fără aurul tăcerii....
Întind mâna
Şi-mi răspunde
O frunză de carpen
La margini de pădure
Pierdută şi ea
Sub seninul cerului
Ce curge fără stavilă
Prin ochii tăi!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rază De Soare

În ploaie sau ninsoare,
Îmbrăţişarea mamei
Este caldă şi învăluitoare
Ca blânda rază de soare.

poezie de Camelia Opriţa din Poezii Pentru Copii La Castelul Regelui (8 martie 2018)
Adăugat de Elena Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitând

o rază de soare
îmi intră pe geam
zori se revarsă
ceru-i ocean...

zambile şi-arată
albastrul lor pur
ochii albaştri
privesc din contur

adânci ca şi marea
deschişi ca şi cerul
fierbinţi ca şi raza
ce leagă misterul..

sărut în dorinţe
de noi primăveri
trăiesc clipa astăzi
uitând ce-a fost ieri.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora de vară

te-am aşteptat Iubire azi
un semn să-mi dai
la oră matinală
gândind la tine
am uitat
că ceasul înapoi e dat
şi poate tu ai respectat
ora de vară...
aseară norii gri pe cer
fâşii se adunau în stol
dar azi e soare şi mi-e dor
de tine iară
vreau vara toată înapoi
pe mal de mare
doar noi doi
fără busolă, fără ceas
Iubirea mea aceeaşi azi
te-aştept deseară

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E-o tristeţe

E-o tristeţe în gânduri
E-o tristeţe de toamnă
E-o tristeţe în lacrimi
Când din inimi răstoarnă.
E-o tristeţe-n apusuri
Când în nopţi nu sunt vise
E-o tristeţe în soare
Când culoarea dispare.
E-o tristeţe în vreme
Când fugim fără noimă
E-o tristeţe în viaţă
Frica neavând formă
Şi închei cu tristeţe
Într-o zi cu mult soare
Neuitându-ne-n urmă
Unde dragostea moare.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarăşi

Iarăşi gândurile bat,
La o poartă nedeschisă,
Iarăşi sufletul plecat
Să te caute, te-aducă

Iarăşi tristă şi pierdută
Pe aceeaşi întrebare,
De ai ştii cum sunt tăcută,
Fără dor de ploi şi soare

Iarăşi în tăcerea mea,
Ca o neagră nebuloasă
Văd o rază, raza ta,
Este atâta de frumoasă

Iarăşi tu nu îmi dai pace,
Iarăşi tu te-arăţi, revii,
Cu lumina ta de ace
Coşi un dor şi-l ţii, mi-l ţii...

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă întreb

Sunt singură
În casa mea
Cu gândurile mele
Răzbate soare
Prin perdea
Si mă indeamnă
A pleca...
O cheie răsucesc
În usă
Si mă intreb
Pe care drum
Mi-ar fi mai bine acum
Cand vine
Toamna rece...
Raspunde gandul
Nu pleca.
E casa ta..
Si nicaieri
Nu-ţi va fi bine
Ca in ea...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soare alb

Soare alb într-o vitrină
Spune-mi cine e de vină
Că nu port pantof cu toc
Nu-s subţire la mijloc,
Părul mi-este şatirat
Şi obrazul cam ridat.

Soare alb într-o vitrină,
Luminează haină fină,
Chiar de-i neagră la culoare,
Să o port în sărbătoare
La biserica din sat
Unde rugi am înălţat,
Să am bucurie-n glas,
Să iubesc ce mi-a rămas.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culcat în iarbă

ai dormit vreodată
în iarbă?
covor verde
răcoros uşor umed...
ai auzit glasul pământului
din adâncuri
venind spre tine
cu şoapte nedesluşite?
ai văzut
răsărit de soare
şi boabe de rouă
la margini de pădure?
ai alergat
să prinzi fluturi albi
sau petalele unui mac
răvăşit de vânt?
ai strâns în mâna ta
în dimineţi calde
peşti micuţi
din râu de munte?
ai privit în ochi
floarea fragedă
de măr sau de cireş?
ai sărutat boticul unui ied
cu ciucure roşu?
vei râde....
dar nu ştii nimic
din ce am trăit eu!
într-o zi
acolo mă voi intoarce
în veşnicie
culcat în iarbă.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictură

Un chip de floare scuturându-şi
Petalele în plină rază,
Ascunzându-se-n ferestre,
Cu tulpina ei în vază.

Dansa dimineaţă-n soare,
Cu tulpina ei în vază
Şi-nflorea cu încântare,
Cu privirea către rază.

poezie de Adam Ioana Andreea Lenuţa (14 ianuarie 2023)
Adăugat de Adam Ioana Andreea Lenuţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşii desculţi

Murmură in jur pădurea
Este plină de viaţă
Spre a cerului lumină
Pinii falnici se inalţă

Azi din turnul meu de fildeş
Mă cobor in vis la tine
Vom culege albăstrele
Vom fugi inspre câmpie

In meandrele vieţii
Un destin va găsi cale
Să-mpletim in doi iubirea
Unei zile trecătoare

Si-alte zile cer să vină
Luminând cărări in doi
Eu tinându-te de mână
Tu făcându-mi dar din flori

Si-n fâşiile de soare
Vor sclipi ca doi bănuţi
Ochii mei fără de lacrimi
Paşii timpului desculţi.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când sari

în sus de bucurie să ştii
că eu sunt jos şi o să te prind
în braţe te voi strânge uşor
apoi vei intra uşor în suflet
e cald şi bine şi acolo e iubire

când sari să atingi norii şi luna
eu o să te aştept cu braţele
pline de trandafiri roşii
după revenirea pe pământ
îţi voi scrie cele mai frumoase poezii

când sari de fericire să nu uiţi
că rămân să te aştept
adu-mi şi mie o rază de soare
de la mii de kilometri
să-mi lumineze singurătatea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inspiraţie

Mi-am pierdut inspiraţia!
Tocmai ce-o găsisem!
Acum mă pierd în gânduri,
Printre rime, printre muze!

Mi-am pierdut iubirea!
Tocmai ce-o-ntânlisem!
Acum mă pierd în lacrimi,
Printre scrieri şi visări!

Mi-am pierdut visul!
Tocmai ce-l visasem!
Acum mă pierd în deşteptare,
Printre razele de soare!

Mi-am pierdut timpul!
Tocmai ce venise!
Acum mă pierd în infinit,
În tot ce-am asteptat şi...

Şi n-a mai revenit de mult!
Poate c-am să uit..., îmi zic,
În vieţile ce vor urma,
În înc-o toamnă fără Ea!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri de trecut, în ziua de astăzi

seninul de sus curge-n ochii mei
primăvara-mi şopteşte-ncet, am venit
păşesc agale printre petece de ploaie
şi cânt cu paşii mei rătăciţi, un mozaic
cu sufletul pe un asfalt, rece, încremenit

sus, plâng norii printre copaci cu crengi
de gânduri, prin muguri rătăciţi
şi florile-şi scutură-n vânt nebun petale
de ieri gândurile le-am făcut inele, pentru
trei de mâine şi astăzi, visările le-am adunat
de la fereastra trecutului tău şi-al meu, în mine
apoi le-am dat păsărilor care zboară-n, înălţimi
de suferinţă, să le poarte în depărtări, de tine

am rămas cu o rană-n soare, care mă doare
pun lacrimi în ţărână, pansând tristeţi
întorcerea lor îmi va fi balsam în gânduri
să sădesc în pământul vieţii şi-n arături de timp
iubiri în primăveri care renasc şi nu în veri
aştept acum un fragment de ploaie, îngândurat
asfaltul să fie cald, pentru ca lacrima mea
ce-mi picură, să se evapore în calea ta
şi-n gândul tău, să pot sa zbor prin el
pe-o pasare albă, pe cer senin, cu adieri de dor

poezie de Viorel Muha (mai 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

La soare zapada se topeste
din starea solida in lichida se transforma
in mana nu se mai opreste
ramane doar amintirea oarba, paseriforma.
Ca ea si tu ai disparut
esti acum imaginea stocata a unei priviri,
un ochi pierdut si abatut
fugind de intelegeri, nedumeriri, marturisiri.
Esti curcubeul unui adio soptit
in echivocul timpului din clepsidra de foc
In amintirea ta voi pastra inteleptit
inceputul unei noi zile sfintita cu busuioc.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un dezastru natural

Din imensa atmosferă ce doar mintea o măsoară,
Zgomotos se-aude o flamă ce din ceruri se coboară;
Când spre dreapta când spre stânga, printre norii plini de ploaie,
Întâlnind muntele-n cale după forma lui se-ndoaie.

Cine este această flamă? Şi ce veşti ne poate aduce?
Este fulgerul ce-ndeamnă, trăsnetul să ne apuce,
Dar muntele nu îl lasă, în adâncuri îl aruncă,
Într-o grotă fără forme, de ape săpată-n stâncă.

Drumul său lasă în urmă, pulbere neagră de fum
Şi un trăsnet fără milă, transformând totul în scrum.
Un dezastru fără margini, norii spulberaţi de vânt
Provoacă o vijelie, culcă totul la pământ.

Scurmă rocile şi stânca, le aruncă peste deal,
Şi urneşte o mocirlă ce se scurge în aval.
Tot ce-n cale întâlneşte, toacă, macină mărunt,
În faţa ta ce apare? Numai apă şi pământ!

Mă aplec c-o rugăciune: Doamne… Cu ce ţi-am greşit?
Mi-ai luat părinţii, casa, toate mi le-ai mistuit!
Acum… Ia mă şi pe mine, n-are rost să mai trăiesc,
Nu am lacrimi pe sub gene, nici pe cine să jelesc.

Vântul se mai potoleşte, iar puhoaiele se scurg,
Peste tot şiroi de lacrimi…. Doar o rază spre amurg
Mai pluteşte printre norii, de povară descărcaţi,
Ce-şi urmează a lor cale, noi…… Rămânem disperaţi,

Cu speranţa ce ne spune:„Viaţa-şi are drumul său”,
S-o trăieşti cum ţi-e sorocul şi cu bine şi cu rău.
De eşti vrednic, vei fi tare, vei învinge orice greu,
Dumnezeu?... E unul singur, el ne judecă mereu.

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Zalmoxes gratia, ab Romania condita (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râzând în soare

Niciodată nu vei şti
Gândul meu unde va fi
Niciodată ochii mei
Nu-ti vor spune tot ce vrei

Ani intregi te-am aşteptat
Până noaptea-n zori a dat
Ani intregi cer năruit
Aplecat m-a-nvăluit

Si acum râzând in soare
Tot inşir mărgăritare
Vorbe dulci deloc sfioase
Le arunc in prag de case

Niciodată nu vei şti
Gândul meu unde va fi
Si inot plutind pe val
Zi de zi, an dupa an.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alb de liliac

Cu albe flori de liliac
Încerc de norii grei să scap
S-alung tristeţi şi gânduri negre
Să-mi amintesc de altă vreme
Când tot era-n culoare alb
Frumos, curat imaculat,
Doar zâmbet, soare şi răsfăţ
Dar ştiu că trebuie să-nvaţ
Că şi durere-i pe pământ
Dar tac şi nu vreau ca să plâng

Adun doar flori de liliac
Le strâng la pieptul meu cu drag
Şi le păstrez ca talisman
Să mi te-aducă la liman
Din râul dragostei avar
Ce mi te-a luat acum un an

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără lacrimi

Ploua când am plecat
Stropi mari şi repezi
Acopereau cerul
Şi gândurile mele
Ploua la terasa
Dezgolită de vânt
În geamul cabanei
Din lemn
Peste râu aducând
O undă de tristeţe
O despărţire
În ploaie
Fără lacrimi
Pentru noi plângea
Ploaia.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!