
Manolescu ia o floare
Manolescu ascultă aici
Nu mă cunoști curvă
Ce înfingi ca Brutus
Cuțite în mormânt
Vei vedea tu cine sunt
Roninul neinchinat
Aici pe pământ
Unde el a răsfirat
Sânge de tei
Pentru pământul țării sfânt!
Lingău salivar de politici curve
Vei avea de-a face cu mine
Când tu ai răscolit în catafalc
Să-ți atragi lauri..
Ce in versuri o să-i calc
Și o să șterg cu tine pe file
De ai să fugi numai
Când vei auzi de mine
Javră a literaturii contemporană
Cu condei de banană
Condeiul mie katană
Metafora harpie nevăzută
Ferește-te sau cere-ți iertare
De nu o să fiu fără îndurare
Fiindcă tai adânc, tare
De am adus moartea la disperare
Așa că mâine poate
Iei măcar o floare
Și o duci Eminului
Să-l onorezi
Și poate nu o să mă vezi
Cum cu versul te îngenunchez
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre versuri
- poezii despre poezie
- poezii despre moarte
- poezii despre țări
- poezii despre viitor
- poezii despre sânge
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre politică
Citate similare

Eminul eminului sfânt
Emin al eminului sfânt
Cu ce-ai greșit pe pământ?
Să te chinuiască-n mercur
Pentru adevărul pur...
Ce-l vedeai printre obscur
Printre curve și mișei
Râspândind vers de tei
Cu buciumul de condei..
Îți vor plăti cu toții
Când vei vedea cum hoții
Se vor ruga, idioții
Să nu-i arzi cu raze
Când le va sosi timpul
Să-ntâlnească Luceafărul..
Printre îngeri măreț poet
Judecându-i cu drept...
Îi vei fierbe în mercur
Ascultându-ți versul pur
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre îngeri, poezii despre timp, poezii despre plată, poezii despre greșeli sau poezii despre adevăr

Vă rog, secera jos
Celor ce lingeți tușul de pe
Filele mele
Apoi lingând file cu limba
Pentru a căpăta laurii
De reflexie a ceea ce vă doriți
Atât vă spun
Sunt condei ronin
Nu sunt legat de nici o umbră
Care murdăreste fila literaturii române...
Ferițivă....
Si incercați să vă folositi
Inspirația proprie
Nu ceea salivată de pe alte file
Pline de sudoarea sangvină
A poetului ce se usucă
Cu fiecare vers pe care il scrie
In scrum din condeiul trupului
Arzând doar pentru a simți
Că poate zbura de aici
In fum nor ce-o fi
Numai să zboare
Din noroiul tușului
Ce-l radeți lingând alte creații...
Vă avertizez fără să glumesc!
Satira mea e cea mai dură
Din câte se pot găsi
O scot cu vârf de diamant
Al răbdării frământării mele
A cărbunelui cu care scriu
Din scrumul muiat cu cerneală
Ars mine din condeiul meu
Din lava creatiei
Unde turbam când vedeam
Ce faceți din literatura noastră
Cu
P ile
C unostinte
R elatii
Asa că vă rog frumos
Laba jos de seceră
Care taie iarba slovelor
Ce răsare din file
Ce o tăiați voi
Pentru a vă impleti
Cununi de lauri....
Căci voi intra in voi
Si nu cred că vreți să-mi cunoașteți
Fata demonică a roninului menestrel
Ce taie până in lava poeziei
Pentru a scoate diamante
De cuvinte...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre literatură, poezii despre dorințe, poezii despre diamante, poezii despre cenușă, poezii despre zbor sau poezii despre umor

Să nu uitați
Voi, cei ce ați vrut să mă scufundați
În călimara poeziei să mă-necați
În veci de file și versuri nu uitați
De condei de curcubeu o să dați
Fiindcă eu am vrut doar să scriu
Să uit ce aici sunt să nu mai fiu
Acele clipe când doream să fiu
Un zar de nisip prin rece pustiu
Unde versul era un băt de chibrit
Ridicând nacela sufletului-n vis
De voi! Dorit să-mi fie interzis
În drumul meu spre infinit
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre interdicții, poezii despre infinit sau poezii despre curcubeu
Întâlnirea cu Hiroshima
lui Kaoru Yasui
Pământ, pământ tăcut.
Tăcută,
cu pielea pârjolită, cu statura goală,
iertare, Hiroshima...
Iertare pentru fiecare pas
ce-atinge-o rană, rupe-o cicatrice...
Iertare pentru fiece privire,
ce chiar de-i mângâioasă doare...
Iertare pentru fiece cuvânt
Ce tulbură văzduhu-n care-ți cauți
copiii,
noaroadele de prunci pe veci pierduți...
Mormânt
inexistent... Vânt... vânt... vânt... vânt...
Și glasul lor, acum încet sunând,
din zi în zi mai stins,
numai în amintire...
O, cimitire,... inexistente... inexistente...
De vrei să plângi, să nu poți stânge-n brațe
măcar o urnă, un mormânt măcar...
Unde ți-s pruncii, Hiroshima? Poate
în oceanul
de-argint nepăsător...
Poate-n cavoul infinit
al cerului...
Sau poate, chiar pe-acest pământ
pe care-l calc...
Fiece pas ce-l fac, îl fac cu teamă...
Fiece palmă de pământ
ascunde-un catafalc...
Parca-a strigat pământul
Călcat de mine
--- Mamă!
Oh, aripi da-mi, văzduhule de smalț,
să fiu ușor ca tine, să mă-nalț,
să nu ating cu pasul nici o rană,
să taie-aripa-mi cerul îngerește...
... Dar scăpărând din miile-i de răni,
se-apropie de mine Hiroshima,
se-apropie și se înclină lin
și-mi face semn
--- Poftește, prietene,
și vezi ce-a fost,
ce e
și povestește...
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre tăcere, poezii despre bebeluși, poezii despre vânt, poezii despre prietenie, poezii despre plâns sau poezii despre ocean

Sonetul 81
Ori voi trăi, să-ți scriu un epitaf,
Ori tu în groapă pus o să mă vezi,
Însă în versul meu nu te faci praf,
Pe când din mine n-ai ce să salvezi.
Numele tău aici pe veci va sta,
Dar eu, odată dus, voi fi uitat
Un biet mormânt pământul îmi va da,
Când tu la toți în ochi vei fi-ngropat.
O piatră funerară-i versul meu
Și-n viitor de mulți va fi citit;
De tine guri vor pomeni mereu
Când cei ce azi trăiesc vor fi murit.
Condeiul meu te face să trăiești
Pe buze vii și-n piepturi omenești.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- citate de William Shakespeare despre viață
- citate de William Shakespeare despre versuri
- poezii despre salvare
- citate de William Shakespeare despre poezie
- poezii despre gură
- citate de William Shakespeare despre gură
- poezii despre Pământ

Cuvânt promis vouă cu emin sfânt
Nu m-ați crezut voi zei în cuvânt
Că sunt doar ceea sunt să-mi cânt
Și mi-ați arătat ce as putea pentru voi, fi
Să fiu ce în veci nu as putea fi...
Și de aceea vă promit cu emin cuvânt
Vă voi sterge de pe file cu a voastră amăgire
Ce-o vindeți lumii prin teorii despre iubire..
Acest cuvânt cu sărut atât de sfânt...
Ce nu poate fii averea nimănui pe pământ
Căci in palme nu poți prinde o adiere de vânt..
Și totuși dorit de oricine pe pământ
Ce voi ati vrut să mi-l omorâți în cuvânt..
Și de aceea nu vă iert cât aici voi trăi
Căci voi nu știți cum să trăieși fără iubire
Să fi doar întunecime de umbră în prăpăstii
Să auzi doar șoapta de soare...
Intr-un tuș de umbră în abis de călimară
Cum ai sta în mormânt privind afară
Cu urlet în suflet și inimă de fiară
Ce vrea o bucată de carne de lumină...
Sătul de intunericul hoiturilor găsite
Cu viermi ce colcăie în ispite
Dorind să guste sânge de rouă proaspăt
Să simtă că poate să o ia de la capăt...
Să alerge hoinar derbedeu pe curcubeu
Neînchinat bucătii de lanț ce o aruncă un zeu
Să pari că esti sătul inchinat lui cu totul
Să-ti ardă el pentru a se incălzi sufletului, mirul...
Și de aceea cuvântul meu va fi eminul sfânt
Cu care voi tăia cât voi trăi în cuvânt
Și după, când nu voi mai fi... mă veți auzi în adierea vântului
Când îmi veți răscoli filele...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre prăpăstii, poezii despre promisiuni, poezii despre cuvinte, poezii despre viermi, poezii despre sărut sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

Unde este?!!!!
Gustul de ambrozie
a unui poet
se vede atunci
când el nu se mai vede aici
în acel punct
ce numai apare pe file
zi de zi
exclamat după moarte
cu condeiul lui deasupra
dispărut
cu punct dedesubt
cu intrebarea celor a celor ce l-au negat
Unde este?!
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 74
Dacă mă prinde moartea, nu fi trist
N-o să-mi dea drumul nici dacă-i plătești,
Dar eu în versul meu o să exist,
Prin el de mine o să-ți amintești.
Când îl vei reciti să fii atent
La tot ce-ți este ție dedicat
Pământul în pământ dispare lent,
Dar spiritul la tine l-am lăsat.
Numai scursura vieții o s-o pierzi
Trupul meu mort mâncat acum de viermi,
Ca un cadavru spintecat, cum vezi,
Prea josnic ca în gândul tău să-l chemi.
Valoarea e în conținutul său
Care-i aici și este doar al tău.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre tristețe sau poezii despre gânduri
Întâlnirea cu Hiroshima
Pământ, pământ tăcut.
Tăcută,
cu pielea pârjolită, cu statura goală,
iertare, Hiroshima...
Iertare pentru fiecare pas
ce-atinge-o rană, rupe-o cicatrice...
Iertare pentru fiece privire,
ce - chiar de-i mângâioasă - doare...
Iertare pentru fiece cuvânt
ce tulbură văzduhu-n care-ți cauți
copiii,
noroadele de prunci pe veci pierduți.
Mormânt
inexistent... Vânt... vânt... vânt... vânt...
Și glasul lor, acum încet sunând,
din zi în zi mai stins,
numai în amintire...
O, cimitire
inexistente... inexistente...
De vrei să plângi, să nu poți strânge-n brațe
măcar o urnă, un mormânt măcar...
Unde ți-s pruncii, Hiroshima? Poate
în oceanul
de-argint nepăsător...
Poate-n cavoul infinit
al cerului...
Sau, poate, chiar pe-acest pământ
pe care-l calc...
...
poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare

Într-o zi
Va veni
Fiți siguri
Când voi dispare de aici
Și atunci
Voi scrie
Doar pentru iubire
Ea v-a primi tot
Versul inimii mele
Și ea va hotărî
Ce va face cu ele
Eu nu am avere decât poezia
Și i-o inchin toată
Celei ce mă face să uit c-am să mor aici
Iubirea
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre inimă sau poezii despre avere

Candelă - mir de tei
Bat coasele ceasului
Miezul nopții fix
Moare una vine alta.
Și apare iată
Moartea...
Numărându-si acele
Timpului încrucișate
In cruci!
Să-i nu fi înflorit vreuna...
Să atragă din mormânt
Vreun poet...
Mai ales dacă slova marmurei
Înflorește în tei...
E sătulă curva de lumina lui
Și ar vrea să o doboare cu politruci
Ce azi vor veni în coadă cu o floare
Șerpii!
Să-și atragă laurii de zeii
Ce par pe aici ei...
Și stihia la ureche le șoptește
Mârsăvește cum neamul!
Se căsăpește...
Ei zâmbesc ca niște sepii
Colorate mâine altfel...
Dar în unicorni apare
boare de tei.
De înlemnesc cu toții ei!
Moartea nebună urlă în fanfară
Să nu fugă iară pe pământ
Cum fug stropi de mercur
Să invie Luceafăr pur...
Și deodată în costum popular
îmbrăcată,
Răsare Veronica reîncarnată!
Cu privire lungă de rază
Saturnian priviri radiază
Dorului ce-nebunește
Când el Eminul numai este...
Si-ntr-o zarvă stârnită in mulțime
Iată vine poetul cu versuri ronine.
De varsă prin Uniuni scrâsnete nebune
Căci sorbise mercur...
De rouă de privire
Din a Veronicăi șoapte reîncarnate...
Ce-l privea galeș
În priviri înmărmurite
De farisei și Iude împuțite
Ce vin ca niște mișei
Să ia din florile de tei
Neascultând de versul Eminului
Ce-mi v-a fi lumină versului
Cu Veronica reîncarnată
In culoarea tușului
Ultima a curcubeului
Violet...
Ce te admiră și de vers îți grijește
Cum nu găsesti nici în poveste...
Căci ea acum aici este
Candela cu mir de tei
Ție, Luceafăre...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre lumină, poezii despre reîncarnare, poezii despre culori, poezii despre șerpi sau poezii despre zâmbet
Gipsy love
Când mă vezi nu mai ai aer să respiri
Că-s frumoasă și miros a trandafiri,
Mi-ai da haina și cămașa de pe tine,
Și aș fugi da' ce-aș fugi cu tine-n lume.
Au, aș fugi în lume, ce-aș fugi cu tine,
Desculță și numai cu ce am pe mine,
Ai da pentru mine și ultimul ban
Și-o inimă de țigan.
Au, aș fugi în lume, ce-aș fugi cu tine,
Desculță și numai cu ce am pe mine,
Ai da pentru mine și ultimul ban
Și-o inimă de țigan.
Trupul tău și ochii tăi rău m-au vrăjit,
Mi-au luat mințile, ce rău m-au zăpăcit,
Și din mintea mea nu pot să te mai scot
Cânt mereu de dorul tău și nu mai pot.
Au, aș fugi în lume, ce-aș fugi cu tine,
Desculță și numai cu ce am pe mine,
Ai da pentru mine și ultimul ban
Și-o inimă de țigan.
Au, aș fugi în lume, ce-aș fugi cu tine,
Desculță și numai cu ce am pe mine,
Ai da pentru mine și ultimul ban
Și-o inimă de țigan.
Hey
I can't take, can't take it anymore
I'd give it all
There's no change for love
Let's escape far beyond this shore
I'd give it all
You're my Gipsy Love.
Au, aș fugi în lume, ce-aș fugi cu tine,
Desculță și numai cu ce am pe mine,
Ai da pentru mine și ultimul ban
Și-o inimă de țigan.
Au, aș fugi în lume, ce-aș fugi cu tine,
Desculță și numai cu ce am pe mine,
Ai da pentru mine și ultimul ban
Și-o inimă de țigan.
cântec interpretat de Loredana Groza
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre trandafiri, poezii despre ochi, poezii despre muzică, poezii despre frumusețe sau poezii despre dor

S-au terminat cuvintele!
Cuvintele se termină în mine
Încercând să te descriu pe tine...
Zbătându-mă să caut, găsesc altele
Prin găuri de vierme, galaxii de stele
Și toate imi spun"Tu nebunule
Nu vei găsi niciodată altele..."
Și atunci scot katana de condei
A demonului ronin ce nu-l stiu zeii!
Și despic quasari și blazari
Si găuri de viermi și astri stelari
Și o găsesc pe balerina lebedă
Blazarină Violet cu pulsatilă
Intr-un vals ce curbează fila timpului
Scuturând cuvintele din el
Nespuse și nescrise!
Și tot nu aș reuși
Să o conturez pe ea
Ce mi sa topit in privire
Și mi-a luat privirea mea
De harpie ce vede între liane de versuri
Și-a cuibărit-o în pleaope
Pentru a vedea
Ce e ea...
Ahhh Doamne
E vis in vis in vis la nesfârșit
Crezut de mine interzis
Ce mi-a fost de mult prezis...
Si mă scuzați...
Am plecat iar să caut cuvinte
Care nu ar ajunge in veci vecilor
Să o descrie pe ea...
Dar poate...
Cine știe...
Mi-l v-a săruta ea
Pe un quasar cu miros de tei
Pulsând nuferi albaștri
În vers pe univers
În care să-i descriu nesfârsirea
Frumuseții ei
În vers
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre dans sau poezii despre vals

Șotron pe file
Hoinărind printre umbrele
Ce cădeau instant din slove,
In ziduri,.. satrapele
să ucidă versurile.
Ridicând o cărămidă
Aruncată de o pleiadă..
De critici de fațadă
Prea mari să se creadă.
Și am desenat un șotron
Pe caldarâmul filelor
Am început să sar zorzon
Cu al condeiului picior
Unul dintre cele două
Alb sau negru să joc vouă
Pe pătrate versurile
Ajungând în abisurile
Și la vise interzise...
Nestiind ce e sub fiecare
Când săream de disperare
Sau din șoapte promise
Pe târâmul poemelor
Simțind ba jocurile
Fără preț a copiilor
Sau cele de aici a ielelor
Nepăsându-mi de nimic
Jucând acest cathars șotron
Să găsesc pătratul empiric
Al poemului de cordon
Ombilical, ce să lege
De placenta poeziei
Foamea mea a nebuniei
De fi, fiu fărădelege
Cutumelor academiei
Ce-mi legau silabele
In șabloane de zăbrele.
Fără a da bucuriei
De a scrie frâul, liber
Să sar cu condeiul ronin
In baltă ca un copil senin
Să fug prin versuri să sper
Visul meu de avatar
De a găsi infinitul
Jucând poezia ca un copil
Fără griji și a fi avar
De lauri și multe premii
Ce le dau false Uninunii
Celor ce prăvăleau mascat
Peste mine neîncetat
Zidurile umbrelor
Ce ei le ascundeau bine
Cu critici prea venine
Ce nu mai otrăvesc acum
Copilul trezit din mine
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre început, poezii despre șotron sau poezii despre zgârcenie
Refugiul
REFUGIU
Refugiul meu nu e aici, printre litere... Aici eu trăiesc,
Refugiul imi este, sămânța mea de copil, în tine!
Ce-aș fi?.. Că nu aș mai ști, de atâta dor, de foșnesc
Brazi... Prinși în sol omenesc, cu aripi de leagăn se-mbină-
Eu, muma ta, când vin din mine, când vin din mine.
Nici o umbră de ceață nu e pe lume alături de noi,
În spate, simt sufletul stă statuat, refugiul lui e absent,
O noapte și aceea e clară pentru el, e gata de război-
Eu nu am refugiu, puiul meu, mai cald, decât cel împăcat -
Eu, muma ta, când vin din noi, când vin din noi.
Și atât cât voi fi, veștile sunt între noi, ca un greu hotar,
Cu aceste sulițe, toți anii, care mai rămân, se rămolesc,
Eu, însă, la candela aprinsă aș țese zi și noapte la ițar,
Numai tu să vii la mine, gânduri peste tine să-ți tămăduiesc...
Eu, muma ta, cât te iubesc, cât te iubesc...
Aici eu trăiesc, dar pentru voi pot iubi, de dor să contenesc,
Ochiul, care plânge să-l închid, să-l las să mi-l vezi, cum e-
Așa umezit, vei ști, cum am avut curajul să te-ndulcesc
Cu un cânt de- al meu, de mamă, când frunza pare uneori pustie,
Eu, muma ta, când voi să fiu vie, când voi să fiu vie...
poezie de Lilia Manole din volumul "Cuvinte nestinse" (2014)
Adăugat de liliamanole

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte sau poezii despre mamă

Apă de vânt
Odihnește-ți ochii-ntr-o floare
Când privirea prea tare te doare...
Scufundă-ți palmele-n apă de vânt
Când lutul frige zălud aici pe pământ...
Zboară-n zările line a apelor
Când în nisip te adâncești, orbit...
Îmbrăcate-n haina curcubeielor
Când clepsidra sufletul ți la răcit...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lut sau poezii despre apă

Prostie în poezie
Campionatul mondial de poezie
Mi se pare cea mai mare prostie
Dintre prostii ce nu are ce căuta-n poezie
Poetii suntem noi niște jucători
Pe terenul unde alergăm al filei
Cu spectatori ai noștri cititori
Scârbiți de trucajele arbitrajului
Criticilor supusi argintului și rutului
Pentru a desemna cel ce dă gol în gol
Când toti aplăudăm, fugim după o călimară
Aruncată de ai poeziei promotori
Să obtină averi din versuri
Și nejucând propria călimară pe file
Cu proprii ritmuri in zigzaguri
Cu foarfeci de metafore în zbor de fluture
Ascultând doar de antrenorul
Ce pare stăpân pe poemul
Nostru,.. numit și editorul.
Ce a vândut jocul cu poemul
Pentru ași mări argintul
Si fals în altii ochii prestigiul
Ce ar trebui să fie al tău poete
Ca un jucător de golf cu condeiul
Ce aruncă cu versul pe file
Simțind abisul sau nufărul
Unde o fi, jucând călimara
Cu propria lovitură pe file
Nu cu condeiul legat de lanțul
Cel fad al argintului dorit
De editorul ce te vrea robit
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre argint, poezii despre sport sau poezii despre ritm

Vals de moroi
Preavăzătoare instanță
Cerem drept și-ncuviințare!
Să punem zăbrele și stor
Pe albastru și pe soare.
Să plătească, să muncească
Pentru pensia noastră cerească
Fiindcă avem imunitate
Ce nici îngerul nu o poate!
El mai poate între noi decade.
Cei cu drept și pe mirare
Viață, moarte, fericire
Date gratis nouă de prostime!
Ce s-a adunat in turme
Nouă in fund să ne sufle
Cu trâmbițe și turle
Prea orbită de un colț de pită
Când tu justiție!
Numai esti de mult oarbă
Talgerul e cu telecomandă.
De lumină nu au nevoie
Ii conducem noi în iad
Să-i ardem cu codrii țării
Fierți in apa vândută a mării
Căci cu dracul am căzut la pace
Acatiste prin popii ne face!
Și noi drept multumire
Fierbem în smoală roșie, aici!
Pe copii și pe bunici
De ale noastre predici vrăjiți
Să fie intre ei învrăjbiți
Cu lumina noastră mare
Ce dă soarelui paloare
Cu zăbrele și stor pe soare
Țara e a noastră și fără-ncuviințare
Dar noi vrem o legiferare
Căci prostimea-ngenucheată
Crede in a nostre legi
Mai tare decât cele Zece
De popii noștri refăcute
Să putem fura în liniște
Și ultima rază de soare..
Printre ușa întredeschisă
In care au mai rămas
Puțini Icari ai țării...
Căci ceara e la noi
Ascunsă bine printre noroi
De al nostru prea "sfânt" moroi
Cea convins morți să voteze
Promițându-le din moarte să-i elibereze
Și pe oase să valseze
Cu a lui gașcă de hoți
Curve, mârsavi și idioții
Ce ne fură soarele dreptății
La toți...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare sau poezii despre strigoi

Poemul simțirii
Ce sunt eu, doar tu...
Ce poți să-mi simți în mine
Căci eu nu mă cunosc pe mine
Și nu știu ce voi fi mâine
Fără tine...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cunoaștere

Noi
Pentru tine o floare.
Pentru mine pădurea.
Să te-mbeți cu mireasmă
Când te caut aiurea
Și să cazi în visare
Cât e ziua de lungă,
Eu să-mi prind ramuri verzi
În clavicula stângă.
Pentru tine un drum.
Pentru mine abisul.
Să-ntâlnești adevărul
Când cobor Paradisul
Și să vezi mai atent
Întâmplările vieții,
Eu sădind perseide
Pe un cer al dreptății.
Pentru tine refrenul.
Pentru mine un vers.
Să te-aud fredonând
Într-un alt Univers
Și să perinzi iubirea
Până spre absolut
Eu, cu flori să te aștept
Chiar aici, pe Pământ.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre rai sau poezii despre păduri