Carusel de condeie

Poezia.. goblen dorim să fie.
Cusută-n cutume şi erezie!
Când mie rama nu-mi place
Căci-mi seamănă a carapace..

De catafalc printre silabe
Ce par acum bolnave, slabe!
Inlănţuite pentru interese
De metrese, lingăi de fese..

Cu banchete şi dezmăţ
Ridicând poetul în cruce,
Când nu vrea să vi se culce
Înhămat prea măgăreţ!

Măştilor de reci marmure
In caruselul de condeie..
Ce slavă trebuie vouă să vă deie
Editori şi critici cu "pure"!

Idealurilor pe aici pe file
Murdărite şi prea ostile!
Tinerelor de tuş lăstare
Când nu sărută mâini murdare..

De argint şi dezmătare
Unde poezia-mi moare

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râd lupii

Zeilor mă făceţi să râd
De nisipul vostru prea hâd
Colorându-l în curcubeie
Slavă omul să vă deie

Dar pe mine nu mă stiţi,
Când priviţi închirciţi.
In gânduri şi oratorii,
Lupii mei cu trandafirii

Muşcături printre sclavii
Inhămate să părem vii

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şotron pe file

Hoinărind printre umbrele
Ce cădeau instant din slove,
In ziduri,.. satrapele
să ucidă versurile.

Ridicând o cărămidă
Aruncată de o pleiadă..
De critici de faţadă
Prea mari să se creadă.

Şi am desenat un şotron
Pe caldarâmul filelor
Am început să sar zorzon
Cu al condeiului picior

Unul dintre cele două
Alb sau negru să joc vouă
Pe pătrate versurile
Ajungând în abisurile

Şi la vise interzise...
Nestiind ce e sub fiecare
Când săream de disperare
Sau din şoapte promise

Pe târâmul poemelor
Simţind ba jocurile
Fără preţ a copiilor
Sau cele de aici a ielelor

Nepăsându-mi de nimic
Jucând acest cathars şotron
Să găsesc pătratul empiric
Al poemului de cordon

Ombilical, ce să lege
De placenta poeziei
Foamea mea a nebuniei
De fi, fiu fărădelege

Cutumelor academiei
Ce-mi legau silabele
In şabloane de zăbrele.
Fără a da bucuriei

De a scrie frâul, liber
Să sar cu condeiul ronin
In baltă ca un copil senin
Să fug prin versuri să sper

Visul meu de avatar
De a găsi infinitul
Jucând poezia ca un copil
Fără griji şi a fi avar

De lauri şi multe premii
Ce le dau false Uninunii
Celor ce prăvăleau mascat
Peste mine neîncetat

Zidurile umbrelor
Ce ei le ascundeau bine
Cu critici prea venine
Ce nu mai otrăvesc acum
Copilul trezit din mine

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitări marmurale

Tumefiate marmure
Oameni le iubesc!
Şi mereu le înfloresc
În regrete mahmure..

Căci şi florile pălesc
Dăruite morţii-n turme
Şăgălnuind cutume
Celor ce nu mai iubesc...

Muţind fad culorile
În vidul prea ascuns
Prefăcut de noi şi plâns
Când ne iubim umbrele...

Ce-nlănţuite şarg ne cresc
În crezul lumii firesc!
De a muri-naintea morţii
Lăsându-ne-n val sorţii...

Naufragiaţi pe coase
În stropii de angoase...
Ce ţeluri-şi ruginesc
Pe marmure nebunesc!

Înainte de a sfârşii
Uitând şi a mai iubii...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doine sub caldarâm

Merg pe caldarâm în nor de fum
Şi aud sub el flori ce şoptesc
Cu iarba să răsară acum
Închise-n bitume ce-nlăţuiesc

Cu lanturi de beton turme
De asini de cauciuc cu fum
Ce ni se pare că ne fug
Mai repede prin astă lume

Să-nselăm timpul în viteză
Când de fapt el înaintează
Cu cât mai repede noi fugim
Să încercăm să-l păcălim

Invârtindu-i în fum acele
Spre ce nu dorim, cafalcele
Ce le-am pus roţi de dorinţi
Să ajungem in clipe prinţi

Cu o secundă mai repede
Să o trăim in plus prea efemer
Când nisipul ne fuge ager
Cu noi oricând, oriunde

In era vitezei malefice
In scriie de metal carapace
A unor melci mult prea lenţi
Să întrecem in fugă neglijenţi

Timpul ce nu se stă decât
Când privesti ce e dedesubt
În umbra florii ce va înflorii
Atunci când noi nu vom mai fi

Prin crăpături de caldarâm
Unde aud doine de flori acum

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ambrozie de zbor

Ambrozie de zbor din cocon
De călimara mea de demon
Fetiţa care-şi răsare ploii
Să spele tuşul unde mă-nmoii

In acel noroi bântuitor de moroi
Plin lumea viselor închise-n noi
Ce-o arzi cu ai tăi stropi-n culori
In curcubeie cu soarele priviri

Arătându-mi aripile de condeie
Ce alţii ar fi vrut să mi-le ieie
Să se împodobească cu ele
Lăsându-mi doar vârfurile

In cuie de răstignire adânci
Din a lor invidios brânci
In abisuri de carapace de scoici
Pe care tu le-ai atins pe aici

Topindu-le in aripi de file
Cu quasari din şoaptele
Ce-mi spunea scrie visele
Ele vor invia de printre file

Cu puf de păpădie în ciocârlie
Din palma ta plină de evlavie
Închinată menestrelilor derviş
In al junglei meschin desiş

Cu liane ce se infing în şiş
Celor neînchinaţi in primate
Sefilor de trib cu literate
Autoadulări în toteme moarte

De prin epoci comuniste
Cu drepturi fals câstigate
Când nu a făcut dreptate
In Uniunea plină de măsti corupte

Cu lingăi şi multe mascote
Rămase mosteniri defuncte
Din cenzuri ce nu sunt moarte
In această coruptă societate

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu am înţeles

Eu fără tine Adriane
Am văzut...
Că poezia e un carusel
Cu poeţi legaţi cu lanţuri intre ei!
Ce se învârtesc în gol ca nişte asini
Să-şi fure sau soarbă din seva poeziei
Între ei...
Şi înconjurat pe piept cu sârmă ghimpată de ascet, Nichita...
Unde eşti să vezi...
Cum e lumea poeziei acum...
Plină de neruşinare şi mârlănie
Şi interese corupte de arginţi de o uniune de lingăi a scriitorilor
Ce ridică pe interese şi corupţie în slăvi
Nişte iudei şi profitori...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vrei să mă cunoşti

De vrei să mă cunoşti
Cu tuş să mă împroşti..
Să mă scald în el nebun
E mercurul cel chiaun.

Ce nu mă lasă să si dorm
Nu-mi dă voie să torn,
Apă şi zoaie în blide
Să-mi ostoiesc hâde

Nevoi, aici de nisip!
Un lant uman de tertip
Ce uneori mă leagă
C-un vin într-o bodegă..

Să uit de nebunie
De beţia de poezie
Ce altii o fac erezie
Cu măsti ce râd mie...

Trezindu-mă mahmur
C-un condei prea marmur,
Si incep să scriu fresc
Ce e firesc, nefiresc.

Şi-n abis mă adâncesc
De călimară, drăcesc!
Si cuie tuş crud rănesc...
Palma... şi o hăituiesc.

Pe câmpuri de file
Printre hiene cuvinte
Serpi ce curg din minte
Muscând inimii petale

Ca intr-un joc de copil
Mă iubeste sau nu
Scuturând prea infantil
Din sânge delfini boutu

Ce eşuaează pe plaja
Clepisdrei unde sunt
Un fir de praf in vânt
Ce nu vrea a deranja

Floarea, lupul, pădurea
Căci e aici mirarea
Nu eu, viermele de lut
Cu scâncetul pietrei mut

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Zeilor poeţi", vouă, o rimă

Poeziile cu puţine silabe în vers!
Sunt foarte greu de scris!
Rima o simţi...

Pe când la cele cu multe silabe în vers!
Rima o pregăteşti..
Ca o capcană!

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Silabe moarte

Am renăscut din săbiile..
Înfipte de zei poeziei
Perverşi cu interes
De gusturi carnale...

Obidit de muza mea,
Zeiţă neasemuită
În toate universurile
Şi versurile ucigaşe...

Cu cerneluri săgetate
Pe file de piele
În treceri scârbite
De lumea călimarelor

Juguitoare de bani
Şi interese vulgare
A univesului sacru
Unde am să-mi ard cadavrul...

Pe o frunză de arţar
Fără casă si hoinar
Prin cuvintele proscrise
De răstigniri academice

Şi in canoane de silabe,
Rame de puşcărie
Pentru adevărata poezie...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu uitaţi

Voi, cei ce aţi vrut să mă scufundaţi
În călimara poeziei să mă-necaţi
În veci de file şi versuri nu uitaţi
De condei de curcubeu o să daţi

Fiindcă eu am vrut doar să scriu
Să uit ce aici sunt să nu mai fiu
Acele clipe când doream să fiu
Un zar de nisip prin rece pustiu

Unde versul era un băt de chibrit
Ridicând nacela sufletului-n vis
De voi! Dorit să-mi fie interzis
În drumul meu spre infinit

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boare de dor

Vinde-mă de nu mă doreşti
Unei palme rătăcitoare
Ca un trandafir ce-l jeleşti
Când pe marmure fad moare

Să mă ridic in boare de dor
Să cad în ploii suviţelor
Arzând în aure de curcubeu
Floare a sufletului meu

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dinozaur cutum

Va veni aceea zi, bine ştii...
Când semnătura mi-o vei cere!
Te voi refuza fără grea părere
Când tu mai fugărit de ce tu ţii...

Lanţuri în vers pentru interes
Neaducându-ti bine aminte!
Cum ai fost fugărit înainte
De ciuma roşie ce e acum dres!

Aruncat poeziei prea pervers
De curve şi ai tăi lingăi
Dând din meliţă cu năbădăi
Dreptului de autor, imens!

Impărtit de foşti sifonari
Lăgărului adulatori!
Cu zăbrele cenzurate
Cu strigăte antifonate..

Ce nu le mai auzi şi acum
Fiind prin poezie mare păun!
Ce nu mă tem mereu să-i spun
Dinozaurul Schenk cutum

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbet de tei măiastru

Ce e firesc şi ce e nefiresc?
Ce e lumesc şi ce-o fi drăcesc!
Când spini-n luturi-nfloresc
Când flori-n fum se îmbolnăvesc
Când pentru argint codrii jelesc.

Să te iubesc să nu te doresc...
Lume pe unde eu hoinăresc.
Să spun în vers teilor prea fresc
Cât de mult pe tine te iubesc
Ce-mi pictezi când mă zidesc.

În albastru de Voroneţ
Cu zâmbetul tău, mie, semeţ
Chilia smoalită a călimarei
Şi-n jerbă de cuvânt a turlei
Cu prea curată şoaptă a Mariei

Născătoare-n veci, iubirii
Îmi scalzi trupul în mir de tei
Şi să mă laşi morţii nu vrei..
Ce-as mai putea-n veci dori
Îngerul cu aripi trandafirii

Decât doar să-mi zâmbesti
Şi-n codrii de condei să-nfloresti
Teii,... cu surâsul tău prea dulce
Ce fericire-n lume-mi aduce
Când aud cum tu-mi surâzi...

Căci in lume pentru mine
Zâmbetul tău nu-mi are preţ!
Râzând cântecului de harleţ
Ce biciuie în mine hrăpăreţ
În răsuflările venine..

Când stihia e lângă mine
Legând şiretul încălţării
Când ea curge viaţa din vene..
În urletul lupilor mei albaştrii
Ce muscă din ea ca aştrii!

Să o pot săruta pentru tine
Să-i smulg o pană de inger
Negru cu miros de rece vaier..
Să le albesti a mea minune
În aripi cu lucire de genune!

Să vază o întreagă lume
Cine mi-a dat din nou nume
În iaduri pline de cutume..
Şi-l scrie mai albastru decât albastru!
Tu, zâmbet de tei măiastru

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce să mai vreau

Ce-mi place aici să trăiesc
Femeile ce le iubesc
Se transformă prea nebunesc
In versul meu ce nu-l amăgesc
De alţii se îndragostesc

De ce înainte nu vedeau
Şi ce as vrea să mai şi vreau
Dacă eu văd femeia un meandru
Ritm inimii cu sunetul tandru

Şi când ei sunt umbră şoaptei
Ce eu o nasc din florile de tei
Ce ai putea la viată să mai vrei
Decât să zâmbeşti printre ei

Căci când vezi că te studiază
Şi incep din nou să viseze
Ce-o fi, amăgiri sau noi teze
Privesti cum versul tău vibrează

Minunându-te de ce poti ţine
Ascuns şi îngheţat în tine
Sub ţurţurii lumii venine
Minuni ale iubirii senine

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apă de vânt

Odihneşte-ţi ochii-ntr-o floare
Când privirea prea tare te doare...
Scufundă-ţi palmele-n apă de vânt
Când lutul frige zălud aici pe pământ...

Zboară-n zările line a apelor
Când în nisip te adânceşti, orbit...
Îmbrăcate-n haina curcubeielor
Când clepsidra sufletul ţi la răcit...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Manolescu ia o floare

Manolescu ascultă aici
Nu mă cunoşti curvă
Ce înfingi ca Brutus
Cuţite în mormânt
Vei vedea tu cine sunt
Roninul neinchinat
Aici pe pământ
Unde el a răsfirat
Sânge de tei
Pentru pământul ţării sfânt!
Lingău salivar de politici curve
Vei avea de-a face cu mine
Când tu ai răscolit în catafalc
Să-ţi atragi lauri..
Ce in versuri o să-i calc
Şi o să şterg cu tine pe file
De ai să fugi numai
Când vei auzi de mine
Javră a literaturii contemporană
Cu condei de banană
Condeiul mie katană
Metafora harpie nevăzută
Fereşte-te sau cere-ţi iertare
De nu o să fiu fără îndurare
Fiindcă tai adânc, tare
De am adus moartea la disperare
Aşa că mâine poate
Iei măcar o floare
Şi o duci Eminului
Să-l onorezi
Şi poate nu o să mă vezi
Cum cu versul te îngenunchez

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea...

Prea-ntuneric, prea lumină,
Prea curată, prea sordidă,
Prea domoală, prea rapidă,
Prea codalbă, prea... hermină!

Prea înaltă şi prea scundă,
Prea tăcută, prea vocală,
Mult prea fină, prea imundă,
Prea proverb şi prea... zicală.

Prea dulce şi prea amară,
Prea calmă şi prea nervoasă,
Prea de râs şi prea şucară,
Prea tristă şi prea... haioasă!

Prea stinsă şi prea aprinsă,
Prea confuză, prea lucidă,
Prea sumbră şi prea distinsă,
Prea plouată, prea... aridă!

Prea şuie şi prea frumoasă,
Prea pe dungă, prea pe lat,
Prea departe, prea acasă,
Prea Arghezi, prea... Pillat!

Mândro, doru-mi să te poarte,
Prea curând sau prea târziu,
Când prea prea, când foarte foarte,
Când prin Rai, când prin... Pustiu!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tuş de înalt

Sus pe crestele munţilor
Aşteaptă tuşul versurilor
Surd la urletul clepsidrelor
Cu adormirea demonilor

Să-l sorb însetat şi ostoit
De caruselul lumii hanger
Infipt în bătăile ce-mi pier
In globuri de cristal lucit

In deja-vuuri de ecouri
Pline de petale cu doruri
Topite pe piept în jaruri
De stele şi demoni fauri

Cu vătraie din condeie iele
Cu flamuri arzând din file
Stinse de lacrima albastră
Ce mă strigă la ea măiastră

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Trestia de condeie taie
Fila trupului-n văpaie,
Ea le încremeneşte
Şi-n crini le înfloreşte.

Sălbatici în miresme
Prin a le mele fantasme!
Cu adierile de poeme
Lângă lacul călimarei.

Când ca o lebădă trece
Printre valurile fresce,
Inima o limpezeşte...
Când tandru-mi reciteşte.

Recitându-mi salciile
Inflorite în nuferi!
De rime ce le suferi
In biciuri cu versurile..

Renegând pe file albe
Ce e scris cu negru pe faţă!
Apare scris alb pe smoală
Filei pe cealaltă parte...

Incet mă si omoară
Ca un condei-n mlaştină...
De nu ea şi împresoară!
Fiinta-mi cu amor de heruvimă

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Două suflete rănite
Se-mbrăţiseaza-n scoică
Tresărind prea uimite
Perlei ce-o să nască
Carapace de lumină

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!