Tuș de înalt
Sus pe crestele munților
Așteaptă tușul versurilor
Surd la urletul clepsidrelor
Cu adormirea demonilor
Să-l sorb însetat și ostoit
De caruselul lumii hanger
Infipt în bătăile ce-mi pier
In globuri de cristal lucit
In deja-vuuri de ecouri
Pline de petale cu doruri
Topite pe piept în jaruri
De stele și demoni fauri
Cu vătraie din condeie iele
Cu flamuri arzând din file
Stinse de lacrima albastră
Ce mă strigă la ea măiastră
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.