Aripi

Erai atât de fericită
pe malul mării la apus!
Păreai o pasăre grăbită
să se înalţe tot mai sus.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi în apus

Erai atât de fericită
Pe malul mării, la apus!
Păreai o pasăre grăbită
Să se înalţe tot mai sus.

Îţi urmăream plutirea lină
Ne-nţelegând cum paşii tăi
Creau ecouri de lumină
Şi-n inimă-mi erau bătăi.

Privirea ta, pierdută-n zare,
Se înălţase şi era
Mai fericită ca o mare
Când Soarele îmbrăţişa.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ACUMA

*
De nu erai
Voce de rai
Şi nu veneai,
Nu îmi păreai
A fi cu grai.
*
De nu veneai,
Nu mă gaseai
Şi nu ştiai
Ce drum aveai,
Spre ce zburai...
*
Nu mă găseai,
Nu mă-ntalneai
Şi rămâneai
Tot ce păreai,
Dar nu erai!
*
Tu ce erai
Când mă-ntalneai
Si mă-ncantai
Şi mă ţineai
Şi îmi spuneai????...
*
Oare, ştiai
Când apăreai
Ca-mi aduceai
Frânturi de rai?...

poezie de Garofiţa Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valuri

Vom face printre valuri, valuri,
şi ne vom cufunda-n apus
atât de jos şi-atât de sus,
prin lumea noastră fără maluri.

Vom face dintr-un vis, un vis
şi-l vom petrece împreună
sub raze argintii de lună,
uitând ce-n stele ni s-a scris.

Vom înota prin fericire
spre malul inventat de noi,
de ieri sau azi ori de apoi.

Va fi o lume cu iubire,
vom fi acolo amândoi,
atât de plini şi-atât de goi.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzica stelelor

Erai pe malul mării şi dansai
atât de singură şi de pierdută
în liniştea din care auzeai
o muzică, pe plajă aşternută

Ca un covor de stele într-un vis
venit din depărtări, din veşnicie,
în timpul infinit şi indecis
între "a fost" şi "ce va fi să fie".

Piciorul tău, la fiecare pas,
făcea, în trupul său, o eră nouă
pe care-o salutai a bun rămas,
cu mâinile întinse, amândouă.

Privindu-te, curând am auzit
ce nu mai auzisem niciodată:
o muzică, venind din infinit,
ce mi-a umplut fiinţa dintr-odată.

Nu mi-am putut abţine un suspin
şi m-ai văzut, te-ai îndreptat spre mine,
mi-ai oferit al stelelor cămin
şi o eternitate să m-aline.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţe renăscute

În alb, pe malul mării, fericită,
zâmbind, cu o privire visătoare,
stârneşti bătăi de aripi şi mirare
la pescăruşii care se agită.

Îţi trec prin faţă amintiri plăcute
purtate de priviri mângâietoare,
în zborul ce le poartă peste mare,
spre zarea cu speranţe renăscute.

O, da! – îţi aminteşti ieşind din marea
cu valuri zbuciumate în suspine
un astru-n dimineţa când scrisoarea
aceluia ce nu credeai că vine
ţi-a alungat tristeţea, întristarea,
şi a sădit speranţe-ntre ruine.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secretul apei

Erai în visul meu, erai cu mine,
dar tot ce a mai fost atunci, îmi scapă,
tu, folosind puterile-ţi divine,
mă faci să uit reflexia din apă.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cobor la malul mării

Dimineaţa cobor la malul mării
unde, după un anumit orar, valurile
se rostogolesc spre ţărm sau spre larg.
Spun, oh, sunt atât de nefericită,
ce trebuie –
ce-ar trebui să fac? Iar marea-mi răspunde
cu glasul ei fermecător:
Iartă-mă, am mulţime de treburi de făcut.

poezie de Mary Oliver din O mie de dimineţi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe de apus

A izbucnit pământul
într-un hohot de flori,
iubito,
iar noi călcăm clipele
de la marginea mării
cu tălpile gândurilor noastre.
Apusul ne alintă umbrele
într-un sărut
ce trece dincolo
de timp.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoarei romanului "Pe malul mării"

Ajuns la marginea răbdării,
Aş vrea să-ţi spun părerea mea:
Decât să scrii "Pe malul mării",
Mai bine te-aruncai în ea!

epigramă de Virgiliu Slăvescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vom decupa o pasăre

În burta pământului nu sunt îngeri
doar amintirile clocotesc
ţinându-se de mână
la fiecare cântat al cocoşilor.

Ne vom privi
de pe malul ochilor plânşi
şi din umbra bisericii
prelinse în braţele unui apus
vom decupa o pasăre
ca să ne înveţe cum să putem zbura
din propriile trupuri.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surâsul zeiţei

Te ştiu acum! Era doar o pojghiţă
acea răceală din privirea ta,
dar mersul calculat, ca de actriţă,
te-a dat de gol rapid, iubita mea!

Păreai de fier, erai întruchipare
a unei zeităţi de prin Olimp
ce-i gata să răspundă cu teroare,
la orice provocare, dur, la timp.

Dar te-am ghicit! Privirea-mi insistentă
te-a străbătut şi, dincolo de scut,
am întâlnit iubirea ta latentă,
pe care s-o descopăr n-am crezut.

Ţi-am curăţat răceala din privire,
şi ţi-am spălat mândria-n ape noi,
învăluindu-te cu-a mea iubire,
şi-nlăturând carcasa ca de sloi.

De-acum, iubita mea, îmi eşti din aur,
zeiţă coborâtă dintr-un vis,
ce îmi aşterne peste frunte laur,
zâmbind atât de cald şi de deschis.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis... la malul mării...

Răsare-n ochi
speranţa
unui zbor
în visul
nemuririi...

Cu degete subţiri
atingem versuri
înşirate-n
cărţi eterne...

Şi gândul
zboară
spre liniştea
cuvântului
şoptit
la malul mării...

poezie de Viviana Milivoievici (3 februarie 2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apus

E toamnă, seară, noi şi un apus
în care ne privim, ne aşteptăm,
şi ne-am dori ca înapoi să dăm
un timp ce-aleargă liber, nesupus.

Să facem să dispar-o depărtare
ca şi apusul ce, spre noapte, moare.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasăre fericită

în inima mea este o pasăre fericită care
vrea să iasă în lume
dar eu sunt prea dur pentru ea,
îi spun, stai acolo, n-am de gând
să las pe nimeni să te
vadă.

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacul din apus

Pe vârful de colină, departe de pădure,
Tu, singur printre vânturi ce mulţi nu pot să-ndure,
Te bucuri de-nserare, te-ntinzi cu umbra-ţi toată,
Spre floarea ce-ţi zâmbeşte atât de-ndepărtată.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

toată luna mai
cântă cui cântai
când pe val erai

haiku de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de albă

Tu-mi înfloriseşi într-un gând,
Eu ţi-ncolţisem în priviri,
Şi ai zâmbit spre soare, când
Mă îndreptam spre noi iubiri.

Erai atât de albă, tu,
Şi la-nceputul vieţii eu,
Încât n-am îndrăznit un "Nu!"
Zărindu-te în drumul meu

În zbor, priveam cum, din pământ,
Se înălţau spre soare mii
De flori, în adieri de vânt
Şi-n cântece de ciocârlii.

Un fulg plutind prin ceruri, eu,
Iar tu... frumoasa dintr-un lan.
De ce m-ai rupt din zborul meu
C-un alb atât de diafan?

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul evocării

erai ca singurătatea
ucideai clipele
atât de încet
erai atât de rară
încât n-aş fi lăsat niciodată
zorii să mai apară

erai ca liniştea
auzeam doar norii
prin gând
erai atât de neasemuită
încât nu te-aş fi lăsat vreodată
să taci pe pământ

erai mai frumoasă ca o evocare
timpul te oprea
între ţărm şi mare

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai tare

Of, ce mai vară! Doamne, ce căldură!
Îmi las regina-n casă, dau o tură!
Mişcări premeditate, joc de şah?
De unde?! – vreau s-aud cuvântul "ah".

Era, azi-noapte, la televizor,
Un film cu "oh" şi "ah" – credeam că mor! –
Dar uite c-am scăpat şi am trăit
Să văd, la mare, înc-un răsărit.

Nu-l văd prea bine, fără ochelari
Căci am luat la mine doar dolari
Să am şi eu, acolo, de-o cafea
Şi, poate - cine ştie? – de-altceva.

Mergeam, la malul mării, pe nisip,
Cu crăiţarii cocoloş în slip,
Şi-a apărut... atât de singurea!
Mai poţi să zici că viaţa este rea?

Cum am văzut-o, am simţit în gât
Un fel de nod, dar, pasu-mi hotărât
M-a îndreptat spre ea şi... am ajuns
La capătul puterii. Chiar am plâns,

Că-n tot ce-a fost, ce este şi va fi
Ceva mai tare, nu ştiu de-oi găsi:
Atât de liniştită şi bălaie,
Sirena mea... clădită din pietroaie!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

pe fila mării
la felinar de apus
citesc vers de vânt

haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!