Cobor la malul mării
Dimineața cobor la malul mării
unde, după un anumit orar, valurile
se rostogolesc spre țărm sau spre larg.
Spun, oh, sunt atât de nefericită,
ce trebuie
ce-ar trebui să fac? Iar marea-mi răspunde
cu glasul ei fermecător:
Iartă-mă, am mulțime de treburi de făcut.
poezie de Mary Oliver din O mie de dimineți, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.